Page 54 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 54

rag. 2                                                                                                                                       DRUMUL SOCIALISMULU


             în dezbatere publică                                                                                                                                         • Mmmr / mmmm ,
                                                                                                                                                                        I
                                                                                                                                                                        fa
             Măsurile  privind  parficiparea                                                                                                                            I «t
                                                               Tovarăşul   Aurel   Cotora,           O cerinfă imperioasă,                    consumatorii   zilnici   de   e-
                                                                                                                                                                           167,55 Tele:
             oamenilor muncii la beneficii                   tehnician   la   compartimen­                                                    nergie electrică ?        I fa 10.00  Tcleş
                                                             tul   furnizarea   energiei   e-                                                   —  întâi  şi  întîi,  să  nu  ri­
                                                             lectrice   din   cadrul   I.R.E.     o îndatorire cetăfenească                   sipim  nici  o  clipă  energia  I  16.30  Curs
                                                             Deva,  ne-a  prezentat  cîteva                                                   electrică.  Oriunde  ne-am  a-   fa  17.00  Fotbî
        Factor      mobilizator  şi stimulator in            date  la  zi  privind  consumul                                                  fla,  la  locurile  de  muncă,   ţa  —
                                                                                                                                                                              piona
                                                             de   energie   electrică.   în     Econ omisirea                                 în  casele  noastre,  să  nu  în­ I  vizia
                                                             judeţ.                                                                           găduim   să   funcţioneze   un   direcr
                                                                                                                                                                              stanţ
        sporirea veniturilor        si a beneficiilor          —  Pe  harta  pe  care  o  pu­                                                 motor  electric  sau  să  ardă  !
                                    .»                                                                                                                                    18,50  R.P.r
                                                             blică  cu  regularitate  „Scîn-   energiei electrice                             fără  rost  vreun  bec,  să  nu   jubili
         întreg  colectivul  de  mun­  derea  mecanizării,  o  altă  di­  teia“,   judeţul   nostru   apare                                   lăsăm  să  se  irosească  ener­  i  19.10  Ansa.
        citori,  ingineri  şi  tehnicieni  al   recţie  de  acţiune  a  colecti­  cu   economii   la   consumul                               gia  electrică.  Ne  îndeplinim   ni un <
                                                                                                                                                                              minei
        întreprinderii   „Marmura"   Si-   vului  nostru  este  reducerea   de  energie  electrică,  dar  se   cola"   Mintia,   Grupul   de   —  Numai  în  luna  aprilie   în  felul  acesta  o  îndatorire   i  15, ?D 1001 «
        meria  a  primit  cu  deosebită   consumurilor  de  materiale.  In   pare  că  acestea  sînt  destul   şantiere   Rîu   Mare-Retezat   a.c.,   în   conformitate   cu   patriotică,   cetăţenească.   în   19.30  Teleji
        bucurie  şi  satisfacţie  măsu­  primul  trimestru,  de  pildă,   de modeste...  şi alţii.                 prevederile   în   vigoare,   atenţia  I.R.E.  Deva  va  sta   20.00  La  o
        rile  cu  privire  la  participarea   prin  măsurile  luate  pentru  re­  —   Este  adevărat.  Dato­  —  Care  sînt  cei  cu  de­  I.R.E,  Deva  a  întreprins  o   iniţierea   unor   acţiuni   di­  conoi
        oamenilor  muncii  la  beneficii,   ducerea  pierderilor  tehnologi­  răm   această   poziţie,   pînă   păşiri,  care  ameninţă  jude­  serie  de  acţiuni,  la  toate   derea  încadrării  zilr.ice,  de-  !  20.10  Tczai
                                                                                                                                              verse,  în  continuare,  în  ve­
                                                                                                                                                                              strim
        adoptate  de  plenara  C.C.  al   ce,  aducînd  anumite  îmbună­  acum   lăudabilă   pentru   ţul  să  intre  în  categoria  ce­  categoriile   de   consumatori,   20.20  Ora
        P.C.R.  din  22-23  martie  a.c.   tăţiri  instalaţiilor  de  prepara­  judeţul  nostru,  cunoscut  c-a   lor  care  risipesc  energia  c-   în  vederea  folosirii  raţiona­  cadale  şi  lunare  a  tuturor   *  21.20  Publi
        Aceste  măsuri  implică  răs­  re  a  amestecurilor  şi  respec-   un  mare  consumator  de  e-   lectrică ?  le   şi   economisirii   energiei   consumatorilor  în  cotele  re­  21,25 Telcr
        punderi  sporite  pentru  fieca­  tînd  cu  stricteţe  reţetele  de   nergie  electrică,  unor  uni­  —  în  ordinea  ultimului...   electrice.  Au  fost  controla­  partizate.   Pentru   colective­ !  Popo
        re  colectiv  de  oameni  ai   fabricaţie  a  dalelor  mozai­  tăţi   economice   de   frunte,   clasament:  I.M.  Barza,  I.M.   te  60  de  unităţi  industria­  le   de   oameni   ai   muncii,   22.20  Teleji
        muncii  în  conducerea  între­  cate  am  reuşit  să  economi­  care  şi-au  făcut  din  buna   Hunedoara,   „Marmura"   Si­  le,  512  consumatori  din  ilu­  pentru   fiecare   dintre   noi   i
        prinderilor,   autogospodărirea   sim 60 tone de ciment.  organizare,   chibzuinţă   şi   meria,   întreprinderea   de   minatul  general  şi  683  din   va  trebui  să  devină  un  titlu
        şi  autogestiunea  economico-   Pentru  a  se  putea  obţine   buna  gospodărire  o  practi­  lianţi   Deva,   Ţesătoria   de   cel   comercial,   constatîn-   de   mîndrie   cetăţenească  !
        financiară,  ridicarea  rentabi­  venituri  şi  beneficii  mai  mari,   că  a  muncii  de  fiecare  zi,   mătase   Deva,   Fabrica   de   du-se  34  de  nereguli,  sanc­  mobilizarea   tuturor   resur­
        lităţii  întregii  activităţi  pro­  comitetul  de  partid,  consili­  mereu  alături  de  cea  a  în­  încălţăminte   Hunedoara,   ţionate   cu   promptitudine.   selor  în  scopul  economisirii
        ductive.                   ul  oamenilor  muncii,  in  urma   deplinirii  exemplare  a  sar­  întreprinderea  de  bere  Ha­  Din  cei  3  315  abonaţi  cas­  energiei   electrice,   preveni­  PKOGR/
          Este  simplu  şi  clar  pentru   unui  studiu  şi  a  unor  propu­  cinilor  cantitative  şi  calita­  ţeg,  transportul  feroviar  şi   nici  controlaţi,  43  au  fost   rii   risipei,   indiferent   de   dioprograi
        toţi  că  numai  prin  obţinerea   neri,  au  luat  măsura  ca  ate­  tive  :  C.S.  Hunedoara,  I.V.   alţii.  găsiţi   în   neregulă,   întoc-   căile  pe  care  aceasta  s-ar   I  Radiojuni;
                                                                                                                                                                          preş  oii  ;  8,
        unor  rezultate  tot  mai  bune   lierul  mecanic  —  pe  lîngă  re­  Călan,  I.C.  Orâştie,  Fabri­  —  Cc  se  întreprinde  pen­  mindu-li-se   proces-verbal   putea produce.  diilor  ;  9,(
        în  realizarea  indicatorilor  e-   alizarea   unor   reparaţii   de   ca  de  ipsos  Călan,  între­  tru  încadrarea  tuturor  con­  de contravenţie.          i  culţătorilo
        conomici  şi  financiari  este   calitate  şi  la  timp,  asigura­  prinderea  de  fire  artificia­  sumatorilor  în  cotele  repar­  —  Cc  trebuie  să  avem  în   Convorbire realizată de   de  ştiri  ;
                                                                                                                                                                          compozito
        posibil  ca  fondul  de  gratifi­  rea  de  piese  de  schimb  şi   le „Vîscoza" Lupeni, „Avi-  tizate ?   vedere în continuare noi,         GH. I. NEGREA      i  folk ; 10,4
        caţii  să  fie  mai  substanţial.   subansamble  pentru  maşinile                                                                                                 11.00  Bule
                                                                                                                                                                          Avanprem
        Conştienţi  de  acest  fapt  ac­  şi  utilajele  proprii  —  să  e-   (Urmare din pag. 1)                                             anului  şi  cum  veţi  desfăşu­  i  11.35  Disc:
        ţionăm  în  mod  responsabil   xecute  confecţii  metalice  şi                    Realizăm planul fiecărei                            ra  activitatea  in  continua­  Buletin   d
        pentru   sporirea   beneficiilor   piese  de  schimb  pentru  terţi.   timpii  neproductivi.  Tot  în                                 re ?                        comoara
        prin  ridicarea  nivelului  pro­  Această  măsură  şi-a  dovedit   acest  scop,  transportul  per­                                      —  Realizările  sînt  mul­ i  12.35  Repi
                                                                                                                                                                          13.00  De
        ducţiei  şi  productivităţii  mun­  din  plin  eficienţa.  în  primele   sonalului  de  acasă  ia  mină   luni cu cel puţin           ţumitoare.  în  perioada  tre­  Tehnic-cli
        cii,   îmbunătăţirea   calităţii   4  luni  ale  acestui  an  au  fost   şi  de  la  mină  acasă  a  fost                             cută  din  acest  an  planul  la  i  nai ; 1G,25
        produselor,  realizarea  şi  de­  executate  lucrări  pentru  terţi   reorganizat.   în   funcţie   de                                minereul  de  fier  extras  a.   nomiee ;
        păşirea   planului   producţiei   în  valoare  de  peste  1,2  mili­  aceste  măsuri  am  reaşezat   o zi mai devreme                 fost  depăşit  cu  peste  2  200   eu minut
                                                                                                                                                                          şi muzică
        fizice  şi  sortimentale,  a  sar­  oane lei.        orele   de   funcţionare   a                                                     de  tone  şi  cu  aproape  1  000   i  timpului ;
        cinilor  de  plan  la  export,  re­  O  atenţie  deosebită  dăm   compresoarelor  de  aer  com­  torilor  cu  instalaţii  de  fo­  liar   în   activităţile   direet   de  tone  fier  în  minereu  de   nore ; 22,0
        ducerea  cheltuielilor  materia­  şi  realizării  sarcinilor  de  plan   primat,   am   înfiinţat   ma­  rat  găuri,  aplicăm  cu  bune   productive   din   subteran,   alimentare.   De   asemenea,   i  24.00  Bule
                                                                                                                                                                          5.00  Non
        le  şi  de  muncă  —  mijloace  şi   la  export,  aceasta  fiind  o   gazii  de  materiale  în  sub­  rezultate  iniţiativa  „Din  fi­  discutarea  la  începutul  fi­  am   obţinut   creşteri   sensi­  turn.
        căi  de  sporire  a  valorii  pro­  sursă  importantă  de  sporire   teran,  am  perfecţionat  sis­  ecare  abataj  cu  maşină  dc   ecărei  luni  a  tuturor  pro­  bile   ale   productivităţii   TIMIŞO,
        ducţiei  nete  şi  a  beneficiilor   a  beneficiului.  In  primul  tri­  temul informaţional   —  încărcat  —  cel  puţin  6  to­  blemelor   de   producţie   cu   muncii,  unele  economii  la   litatea   rai
        întreprinderii.            mestru,  de  pildă,  atelierul  de   prin   racordarea   telefonică   ne  de  minereu  pe  post",   şefii  de  secţii,  maiştrii,  bri­  cheltuielile   materiale   şi   populară   c
                                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                                          nea
          La  noi  in  întreprindere  —   dale  mozaicate  a  livrat  în   a tuturor fronturilor   de  lansată   cu   cîţiva   ani   in   gadierii,  cu  factorii  de  răs­  chiar   beneficii   suplimenta­  Bălan  ;  li
        cunoscîndu-se bine aceste ce­  plus  la  export  10  000  mp  da­  lucru şi abatajelor la   dis­  urmă  de  brigadierul  Con­  pundere  de  la  atelierul  de   re.  de   miere
        rinţe  —  se  desfăşoară  o  ac­  le mozaicate.      peceratul   central   al   ex­  stantin  Trifan  de  Ia  mina   întreţinere   şi   reparaţii   şi   Ne   bizuim   pe   un   i  limbă   r<
        tivitate  tot  mai  intensă  pen­  Totodată  la  noi  se  mani­  ploatării —, ceea ce   ne  noastră.   De   asemenea,   aş   luarea,  de  comun  acord,  a   colectiv  destoinic,  din  rîn-  i  18,40   Muz
                                                                                                                                                                          Revista  s<
        tru  a  se  produce  mai  mult   festă  o  preocupare  perma­  permite cunoaşterea   în  mai   aminti   unele   măsuri   măsurilor ce se impun.  dul   căruia   i-aş   evi­  V lică.   Cons
        şi  mai  bine,  la  parametri  ca­  nentă  pentru  perfecţionarea   orice   moment   a   tuturor   organizatorice  cum  ar  fi  :   —  Ţinînd  cont  dc  sarci­  denţia  pe  brigadierii  Petru   ra   ■'5*rarr
        litativi  superiori.  Astfel,  am   pregătirii  profesionale  a  oa­  problemelor  minei  şi  luarea   aprovizionarea   cu   materiale                          I  conomiei  agr
                                                                                                                                                                          tarea
        reuşit  ca  printr-o  mai  bună   menilor.  în  acest  scop  au  fost   unor  decizii  operative.  Pen­  a   locurilor   de  muncă  în   nile  mobilizatoare,  de  an­  Mihalcea,   Gherasim   Mure-   naiul  107  C
                                                                                                                   gajamentul  pe  care  şi  l-a  a-  •  şan,  Aristide  Cosma,  Gheor-
        organizare  a  muncii,  ridica­  organizate  cursuri  de  recicla­  tru   creşterea   productivităţii   perioadele  de  repaus,  efec­  sumat  colectivul  E.M.  Ghe­  I  litică ; H<
        rea  indicilor  de  folosire  a   re  şi  pentru  însuşirea  de  că­  muncii  am  fost  dotaţi  cu   tuarea   momentului   N.T.S.   ţari  în  acest  an  şi  de  fap­  ghe  Mesianu,  Mihai  Gîlcă,   *  bună   este
                                                                                                                                                                          lectiv  ;  1!
        maşinilor  şi  utilajelor,  a  tim­  tre  cei  calificaţi,  pe  lîngă   maşini   de   încărcat   sufici­  pe   formaţii,   la   fronturile   tul  că  începînd  din  luna   Iordache   Scînteie,   Constan­  I  spirale   di
        pului  de  lucru,  perfecţionarea   meseria  de  bază,  a  unei  me­  ente,  am  extins  metoda  de   de   luoru,   asigurarea   asis­  iunie  a.c.  veţi  trece  Ia  săp-   tin  Pandeleanu,  pe  alţi  mi­  %  lor  ;  19,30-
                                                                                                                                              neri,  maiştri,  ingineri  care
                                                                                                                                                                           zin.
                                                                                                                                                                               Din
        unor   tehnologii,   creşterea   serii  înrudite,  ceea  ce  va  per­  exploatare   în   subetaje,   tenţei   tehnice   pe   fiecare   lămîna  dc  lucru  redusă,  ce   îşi  aduc  o  preţioasă  con­  Parîngulu
        gradului  de  calificare  şi  spe­  mite  o  mai  raţională  şi  efi­  perfecţionăm   tehnologiile   schimb  şi  formaţie,  redis­  rezultate  aţi  obţinut  pe  ce­  tribuţie  la  realizarea  şi  de­  \  spre   o   ir
                                                                                                                                                                        *
        cializare  şi  alte  măsuri  să  în­  cientă  folosire  a  forţei  de   de lucru prin săparea sui­  tribuirea personalului auxi­  le 4 luni şi jumătate ale  păşirea sarcinilor de plan.  lor   din
        cheiem  primele  4  luni  ale  a-   muncă.                                                                                                                      I  iilatelisiul
        cestui  an  cu  rezultate  bune.   Exprimîndu-ne  totala  adezi­
        Fiecare  om  al  muncii  şi-a  •  une  faţă  de  măsurile  privind
        sporit  contribuţia  la  realiza­  participarea  oamenilor  mun­                                                  întreţinerea culturilor
        rea  şi  depăşirea  producţiei   cii  la  beneficii,  ne  angajăm
        fizice,  la  creşterea  valorii  pro­  să  nu  precupeţim  nici  un  e-
        ducţiei  nete  şi  a  beneficiului.   fort,  să  folosim  întreaga  ca­                                       (Urmare din pag. 1)     telor  şi  gradul  de  îmburu-
        Au  fost  produse  şi  livrate   pacitate   creatoare   pentru                                                                        ienare   a   terenului  reclamă
        peste  plan  15  600  mp  dale   mobilizarea  tuturor  mijloace­                                           ţele  compromise  din  cauza   necesitatea   intervenţiei   ma­
        mozaicale,  iar  productivitatea   lor  de  caro  dispunem  în  ve­                                        revărsării rîului Mureş".  nuale   sau   mecanice,   vom
        muncii  a  fost  mai  mare  faţă   derea  obţinerii  unei  produc­                                           Dumitru   Fintină,   inginer   trece   la   aplicarea   pra.şile-
        de  prevederi  cu  2  344  lei  pe   ţii  şi  productivităţi  a  muncii                                    şef   al   Trustului   judeţean   lor.  în  grădinile  de  legume
        om al muncii.              superioare  sarcinilor  de  plan,                                               pentru  I.A.S.  :  „La  cultura   se  lucrează  Ia  plantatul  ul­
          Pentru  a  ridica  randamen­  pentru  a  spori  şi  mai  mult                                            cartofilor   s-a   terminat   bi-   timelor  13  ba  cu  ardei  şi
        tul  muncii  am  adus  unele   beneficiile   întreprinderii   —                                            lonatul  pe  întreaga  supra­  a  5  ha  cu  ţelină.  De  ase­
        modificări  şi  îmbunătăţiri  teh­  singura  cale  a  creşterii  nive­                                     faţă,  iar  erbicidarea  a  mai   menea,   se   acordă   maximă
        nologice  privind  sistemul  de   lului nostru de trai.                                                    rămas  de  efectuat  pe  20   atenţie   praşilelor   manuale.
        transport  in  atelierul  de  dale   FILIP SEVER,                                                          de  hectare.  S-a  trecut  din   Pentru   a   realţza   lucrările
        mozaicate,  inlocuind  contai­  maistru, şeful atelierului                                                 plin   la   întreţinerea   sfe­  de   întreţinere   într-un   timp   rul) ; PE’
        nerele  cu  palete,  in  acest  fel   dale mozaicate                                                       clei   furajere,   care   ocupă   cit  mai  scurt  şi  de  calita­  tigrul Ma
        am  redus  efortul  fizic  şi  un   VIRGIL ADAM,                                                           326  hectare.  Pe  mai  mult   te  s-au  stabilit  măsuri  de
        număr  de  18  muncitori  au   lăcătuş la atelierul mecanic,                                               de  10  la  sută  din  suprafa­  folosire   a   tractoarelor   şi
        putut  să  fie  trecuţi-  la  o  ac­  membru al consiliului   Laboratorul   tehnologic   al   Prcparaţiei   cărbunelui   Corceşti.   ţă  s-a  făcut  prima  praşilă   cultivatoarelor   la   întreaga
        tivitate  direct  productivă.  In   oamenilor muncii,   In   foto   :   şefa   de.   schimb   Elena   Cujcrean,   calculiud   cu   multă   mecanică   şi   manuală.   La   capacitate,   organizînd,   un­
        afară  de  mai  buna  utilizare   întreprinderea „Marmura"   atenţie   media   plutirilor   la   cărbunele   special   destinat   pre­  porumb,  pe  măsură  ce  sta­  de  este  cazul,  folosirea  lor
        a forţei de muncă şi extin-          Simeria           parării cocsului siderurgic dc Galaţi.  Foto: ŞTEFAN NEMECSEK  diul de dezvoltare a plan­  în cîte două schimburi".
          Oraşul   Petrila,   cu   o                                                                                                          sumează   25   milioane   lei
        populaţie  de  aproape  30  000                                                                                                       pentru   lucrări   edilitar-gos-
        de  locuitori,  este  una  din             Autogospodărirea - mijloc important do mobilizare                                          podăreşti  şi  de  extindere  a
        localităţile   importante   ale   •«.                                                                                                 prestaţiilor   de   servicii   în
        .Văii  Jiului,  care  se  înscrie,                                                                                                    gospodăria   comunală   şi
        prin  realizările  sale  econo­      si participare a cetăţenilor ia conducerea treburilor obşteşti                                   locativă.   Avem   în   vedere
        mice  şi  sociale,  în  contex­                                                                                                       —  aşa  cum  se  sublinia  la
        tul  general  al  politicii  par­                                                                                                     Conferinţa  pe  ţară  a  pre­
        tidului  de  ridicare  neconte­  struit   un   magazin  univer­  şteşti,  la  traducerea  în  via­  tic  şi  care  dispune  de  toa­  bile,  construcţia  unui  canal   şedinţilor   consiliilor   popu­
        nită  a  nivelului  de  trai  ma­  sal,   un   cinematograf,   o   ţă  a  sarcinilor  ce  ne  revin   te  dotările  edilitare.  în  car­  colector  menajer  pe  o  lun­  lare  —  gospodărirea  şi  fo­
        terial  şi  spiritual  al  oaine-   şcoală  cu  16  săli  de  clasă,   din   hotărîrile   partidului   şi   tier   funcţionează   unităţi   gime  de  2  km,  canalizări   losirea   raţională,   eficientă
       t»ilor   muncii   din   patria   o  sală  de  sport,  un  cămin   legile  statului.  Muncind  în   şcolare,   comerciale   şi   de   pluviale,   îndiguirea   Jiului,   a   tuturor   fondurilor   alo­
        noastră.  An  de  an  oraşul   cultural la Cimpa.    acest  fel  am  reuşit  şi  reu­  prestaţii.  A  început  şi  con­  pe  o  porţiune  de  2  km.  Es­  cate  de  la  bugetul  statului,
        nostru  cunoaşte  o  tot  mai   înfăptuirea   programului   şim  să  soluţionăm  mai  bine   strucţia  zonei  centrale  a  o-   te  în  curs  de  finalizare  do­  executarea   unui   important
        puternică  şi  viguroasă  dez­  de  sistematizare  —  oraşul   şi  mai  operativ,  în  intere­  raşului.  Aici  au  fost  date  în   cumentaţia   pentru   regula­  volum   de   lucrări   prin   Rezultat
        voltare   economică,   socială   are  schiţă  de  sistematizare   sul cetăţenilor, atît pro­  folosinţă primele 80 de a-  rizarea  pîraielor  Rîpa  Mare   muncă   patriotică   tocmai   17 mai
        şi edilitar-gospodărească.  şi  un  detaliu  pentru  zona                                                  şi  Cetăţii.  La  toate  aceste   pentru   a   economisi   aceste   Extr. I;
          Anul  acesta  oraşul  Petri­  centrală  —  implică  o  răs­                                              lucrări   o   contribuţie   im­  fonduri.              1G.
        la  beneficiază  de  cele  mai   pundere  deosebită  din  par­  PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII                 portantă  îşi  aduc  toţi  ce-   în  această  activitate  am­  Extr. a
        mari   investiţii   din   istoria   tea   consiliului   popular,   a   CONSILIILOR POPULARE                tăţendi   oraşului   care,   în   plă  şi  permanentă  de  auto-   23, 2, 30.
                                                                                                                                                                           Fond di
        sa  :  peste  100  milioane  de   tuturor   cetăţenilor.   în   lu­                                        timpul   lor   liber,   participă   fospodărire   a   localităţilor,   1 271 372
                                                                                                                   la  muncă  pe  şantierele  o-
        lei,  din  care  40  de  milioane   mina   documentelor   Confe­                                           raşului.                   în  tot  ceea  ce  întreprin­  Report
        de  lei  sînt  destinaţi  con­  rinţei  pe  ţară  a  preşedinţi­  blemele   economice,   cit   şi   partamente,  iar  la  parterul    dem,  ne  sprijinim  pe  mase
        strucţiilor   social-cul   turale.   lor   consiliilor   populare,   a   cele   de   ordin   edilitar   şi   lor  sînt  în  curs  de  amena­  Anul  acesta  locuitorii  o-   şi   acţionăm   împreună   cu
        Aceste  fonduri  sînt  alocate   cuvîntării   t o v a r ă ş u l u i  gospodăresc.  jare  unităţi  comerciale  cu  o   raşului  nostru  s-au  angajat   ele  în  interesul  general  al   V*
        pentru   lărgirea   capacităţii   Nicolae   CeaUşescu,   acţio­  Un  loc  important  în  ac­  suprafaţă de 1 500 mp.  să  execute  prin  muncă  pa­  obştii.  în  acest  fel  ne  a-
        de  producţie  şi  moderniza­  năm  pe  un  front  larg,  fo­  tivitatea   consiliului   popular   între  alte  lucrări  edilita­  triotică   lucrări   în   valoare   ducern   contribuţia   la   în­
                                  losind   toate   pîrghiile   de­  îl  ocupă  şi  dezvoltarea  so-                de  26  milioane  de  lei  şi  au   făptuirea   hotărîrilor   parti­  Timpul
        rea  unităţilor  miniere,  con­                                                 re   amintesc:   dublarea   ca­                                                   ziua (le 1!
       strucţia   unei   fabrici   de   mocratice   —   întîlnirile   şi   cial-culţurală  şi  edilitară  a   pacităţii   staţiei   de   captare   realizat  pînă  acum  un  vo­  dului  si  a  legilor  ţării,  la   în genere
       mobilă  —  care  asigură  lo­  consfătuirile   cu   cetăţenii,   oraşului.   în   acest   context   a   apei   potabile,   lărgirea   lum  de  lucrări  în  valoare   dezvoltarea  şi  înflorirea  e-   ceru 1 vâri
                                                                                                                                                                          semnala
       curi  de  muncă  în  special   adunările  populare  —  pen­  se  înscrie  încheierea  lucră­  reţelei  de  distribuţie  a  a-   de  peste  5  milioane  de  lei.   conomico-socială   a   oraşu­  însoţite d
       pentru  femei  —,  construc­  tru   consultarea   largă   a   rilor  de  construcţie  a  locu­  pei  şi  de  canalizare,  mo­  Iată  dar  cum  se  manifes­  lui   nostru,   la   îmbunătăţi­  trice. Vîn
                                  maselor  în  toate  probleme­  inţelor   din   cartierul   8   dernizarea   de   străzi.   în   tă  în  mod  concret  partici­  rea  condiţiilor  de  muncă  şi
       ţia  de  locuinţe,  unităţi  co­  le  care  privesc  viaţa  eco-   Martie,  care  numără  peste   continuare   lucrăm   la   ex­  parea   cetăţenilor   la   auto-   de trai ale cetăţenilor.  Temperat»
                                                                                                                                                                          fi euprir
       merciale   şi   de   prestaţii,   nomico-socială   a   oraşului   3  000  de  apartamente,  car­  tinderea  captării  de  apă,  a   gospodărirea   oraşului,   Ia   grade, iar
       pentru   do'âri   edilitare   ş.a.   şi  participarea  lor  activă  la   tier   bine   închegat   din   conductei   de   aducţiune   şi   înfrumuseţarea   lui.   Avem   DAVID GAVRILĂ  tre 10 şi
       în oraşui nostru va fi con­  conducerea treburilor ob­  punct de vedere urbanis­  de distribuţie a apei pota­  prevăzute fonduri care în­  primarul oraşului Petrila
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59