Page 54 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 54
rag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
în dezbatere publică • Mmmr / mmmm ,
I
fa
Măsurile privind parficiparea I «t
Tovarăşul Aurel Cotora, O cerinfă imperioasă, consumatorii zilnici de e-
167,55 Tele:
oamenilor muncii la beneficii tehnician la compartimen nergie electrică ? I fa 10.00 Tcleş
tul furnizarea energiei e- — întâi şi întîi, să nu ri
lectrice din cadrul I.R.E. o îndatorire cetăfenească sipim nici o clipă energia I 16.30 Curs
Deva, ne-a prezentat cîteva electrică. Oriunde ne-am a- fa 17.00 Fotbî
Factor mobilizator şi stimulator in date la zi privind consumul fla, la locurile de muncă, ţa —
piona
de energie electrică. în Econ omisirea în casele noastre, să nu în I vizia
judeţ. găduim să funcţioneze un direcr
stanţ
sporirea veniturilor si a beneficiilor — Pe harta pe care o pu motor electric sau să ardă !
.» 18,50 R.P.r
blică cu regularitate „Scîn- energiei electrice fără rost vreun bec, să nu jubili
întreg colectivul de mun derea mecanizării, o altă di teia“, judeţul nostru apare lăsăm să se irosească ener i 19.10 Ansa.
citori, ingineri şi tehnicieni al recţie de acţiune a colecti cu economii la consumul gia electrică. Ne îndeplinim ni un <
minei
întreprinderii „Marmura" Si- vului nostru este reducerea de energie electrică, dar se cola" Mintia, Grupul de — Numai în luna aprilie în felul acesta o îndatorire i 15, ?D 1001 «
meria a primit cu deosebită consumurilor de materiale. In pare că acestea sînt destul şantiere Rîu Mare-Retezat a.c., în conformitate cu patriotică, cetăţenească. în 19.30 Teleji
bucurie şi satisfacţie măsu primul trimestru, de pildă, de modeste... şi alţii. prevederile în vigoare, atenţia I.R.E. Deva va sta 20.00 La o
rile cu privire la participarea prin măsurile luate pentru re — Este adevărat. Dato — Care sînt cei cu de I.R.E, Deva a întreprins o iniţierea unor acţiuni di conoi
oamenilor muncii la beneficii, ducerea pierderilor tehnologi răm această poziţie, pînă păşiri, care ameninţă jude serie de acţiuni, la toate derea încadrării zilr.ice, de- ! 20.10 Tczai
verse, în continuare, în ve
strim
adoptate de plenara C.C. al ce, aducînd anumite îmbună acum lăudabilă pentru ţul să intre în categoria ce categoriile de consumatori, 20.20 Ora
P.C.R. din 22-23 martie a.c. tăţiri instalaţiilor de prepara judeţul nostru, cunoscut c-a lor care risipesc energia c- în vederea folosirii raţiona cadale şi lunare a tuturor * 21.20 Publi
Aceste măsuri implică răs re a amestecurilor şi respec- un mare consumator de e- lectrică ? le şi economisirii energiei consumatorilor în cotele re 21,25 Telcr
punderi sporite pentru fieca tînd cu stricteţe reţetele de nergie electrică, unor uni — în ordinea ultimului... electrice. Au fost controla partizate. Pentru colective ! Popo
re colectiv de oameni ai fabricaţie a dalelor mozai tăţi economice de frunte, clasament: I.M. Barza, I.M. te 60 de unităţi industria le de oameni ai muncii, 22.20 Teleji
muncii în conducerea între cate am reuşit să economi care şi-au făcut din buna Hunedoara, „Marmura" Si le, 512 consumatori din ilu pentru fiecare dintre noi i
prinderilor, autogospodărirea sim 60 tone de ciment. organizare, chibzuinţă şi meria, întreprinderea de minatul general şi 683 din va trebui să devină un titlu
şi autogestiunea economico- Pentru a se putea obţine buna gospodărire o practi lianţi Deva, Ţesătoria de cel comercial, constatîn- de mîndrie cetăţenească !
financiară, ridicarea rentabi venituri şi beneficii mai mari, că a muncii de fiecare zi, mătase Deva, Fabrica de du-se 34 de nereguli, sanc mobilizarea tuturor resur
lităţii întregii activităţi pro comitetul de partid, consili mereu alături de cea a în încălţăminte Hunedoara, ţionate cu promptitudine. selor în scopul economisirii
ductive. ul oamenilor muncii, in urma deplinirii exemplare a sar întreprinderea de bere Ha Din cei 3 315 abonaţi cas energiei electrice, preveni PKOGR/
Este simplu şi clar pentru unui studiu şi a unor propu cinilor cantitative şi calita ţeg, transportul feroviar şi nici controlaţi, 43 au fost rii risipei, indiferent de dioprograi
toţi că numai prin obţinerea neri, au luat măsura ca ate tive : C.S. Hunedoara, I.V. alţii. găsiţi în neregulă, întoc- căile pe care aceasta s-ar I Radiojuni;
preş oii ; 8,
unor rezultate tot mai bune lierul mecanic — pe lîngă re Călan, I.C. Orâştie, Fabri — Cc se întreprinde pen mindu-li-se proces-verbal putea produce. diilor ; 9,(
în realizarea indicatorilor e- alizarea unor reparaţii de ca de ipsos Călan, între tru încadrarea tuturor con de contravenţie. i culţătorilo
conomici şi financiari este calitate şi la timp, asigura prinderea de fire artificia sumatorilor în cotele repar — Cc trebuie să avem în Convorbire realizată de de ştiri ;
compozito
posibil ca fondul de gratifi rea de piese de schimb şi le „Vîscoza" Lupeni, „Avi- tizate ? vedere în continuare noi, GH. I. NEGREA i folk ; 10,4
caţii să fie mai substanţial. subansamble pentru maşinile 11.00 Bule
Avanprem
Conştienţi de acest fapt ac şi utilajele proprii — să e- (Urmare din pag. 1) anului şi cum veţi desfăşu i 11.35 Disc:
ţionăm în mod responsabil xecute confecţii metalice şi Realizăm planul fiecărei ra activitatea in continua Buletin d
pentru sporirea beneficiilor piese de schimb pentru terţi. timpii neproductivi. Tot în re ? comoara
prin ridicarea nivelului pro Această măsură şi-a dovedit acest scop, transportul per — Realizările sînt mul i 12.35 Repi
13.00 De
ducţiei şi productivităţii mun din plin eficienţa. în primele sonalului de acasă ia mină luni cu cel puţin ţumitoare. în perioada tre Tehnic-cli
cii, îmbunătăţirea calităţii 4 luni ale acestui an au fost şi de la mină acasă a fost cută din acest an planul la i nai ; 1G,25
produselor, realizarea şi de executate lucrări pentru terţi reorganizat. în funcţie de minereul de fier extras a. nomiee ;
păşirea planului producţiei în valoare de peste 1,2 mili aceste măsuri am reaşezat o zi mai devreme fost depăşit cu peste 2 200 eu minut
şi muzică
fizice şi sortimentale, a sar oane lei. orele de funcţionare a de tone şi cu aproape 1 000 i timpului ;
cinilor de plan la export, re O atenţie deosebită dăm compresoarelor de aer com torilor cu instalaţii de fo liar în activităţile direet de tone fier în minereu de nore ; 22,0
ducerea cheltuielilor materia şi realizării sarcinilor de plan primat, am înfiinţat ma rat găuri, aplicăm cu bune productive din subteran, alimentare. De asemenea, i 24.00 Bule
5.00 Non
le şi de muncă — mijloace şi la export, aceasta fiind o gazii de materiale în sub rezultate iniţiativa „Din fi discutarea la începutul fi am obţinut creşteri sensi turn.
căi de sporire a valorii pro sursă importantă de sporire teran, am perfecţionat sis ecare abataj cu maşină dc ecărei luni a tuturor pro bile ale productivităţii TIMIŞO,
ducţiei nete şi a beneficiilor a beneficiului. In primul tri temul informaţional — încărcat — cel puţin 6 to blemelor de producţie cu muncii, unele economii la litatea rai
întreprinderii. mestru, de pildă, atelierul de prin racordarea telefonică ne de minereu pe post", şefii de secţii, maiştrii, bri cheltuielile materiale şi populară c
şi
nea
La noi in întreprindere — dale mozaicate a livrat în a tuturor fronturilor de lansată cu cîţiva ani in gadierii, cu factorii de răs chiar beneficii suplimenta Bălan ; li
cunoscîndu-se bine aceste ce plus la export 10 000 mp da lucru şi abatajelor la dis urmă de brigadierul Con pundere de la atelierul de re. de miere
rinţe — se desfăşoară o ac le mozaicate. peceratul central al ex stantin Trifan de Ia mina întreţinere şi reparaţii şi Ne bizuim pe un i limbă r<
tivitate tot mai intensă pen Totodată la noi se mani ploatării —, ceea ce ne noastră. De asemenea, aş luarea, de comun acord, a colectiv destoinic, din rîn- i 18,40 Muz
Revista s<
tru a se produce mai mult festă o preocupare perma permite cunoaşterea în mai aminti unele măsuri măsurilor ce se impun. dul căruia i-aş evi V lică. Cons
şi mai bine, la parametri ca nentă pentru perfecţionarea orice moment a tuturor organizatorice cum ar fi : — Ţinînd cont dc sarci denţia pe brigadierii Petru ra ■'5*rarr
litativi superiori. Astfel, am pregătirii profesionale a oa problemelor minei şi luarea aprovizionarea cu materiale I conomiei agr
tarea
reuşit ca printr-o mai bună menilor. în acest scop au fost unor decizii operative. Pen a locurilor de muncă în nile mobilizatoare, de an Mihalcea, Gherasim Mure- naiul 107 C
gajamentul pe care şi l-a a- • şan, Aristide Cosma, Gheor-
organizare a muncii, ridica organizate cursuri de recicla tru creşterea productivităţii perioadele de repaus, efec sumat colectivul E.M. Ghe I litică ; H<
rea indicilor de folosire a re şi pentru însuşirea de că muncii am fost dotaţi cu tuarea momentului N.T.S. ţari în acest an şi de fap ghe Mesianu, Mihai Gîlcă, * bună este
lectiv ; 1!
maşinilor şi utilajelor, a tim tre cei calificaţi, pe lîngă maşini de încărcat sufici pe formaţii, la fronturile tul că începînd din luna Iordache Scînteie, Constan I spirale di
pului de lucru, perfecţionarea meseria de bază, a unei me ente, am extins metoda de de luoru, asigurarea asis iunie a.c. veţi trece Ia săp- tin Pandeleanu, pe alţi mi % lor ; 19,30-
neri, maiştri, ingineri care
zin.
Din
unor tehnologii, creşterea serii înrudite, ceea ce va per exploatare în subetaje, tenţei tehnice pe fiecare lămîna dc lucru redusă, ce îşi aduc o preţioasă con Parîngulu
gradului de calificare şi spe mite o mai raţională şi efi perfecţionăm tehnologiile schimb şi formaţie, redis rezultate aţi obţinut pe ce tribuţie la realizarea şi de \ spre o ir
*
cializare şi alte măsuri să în cientă folosire a forţei de de lucru prin săparea sui tribuirea personalului auxi le 4 luni şi jumătate ale păşirea sarcinilor de plan. lor din
cheiem primele 4 luni ale a- muncă. I iilatelisiul
cestui an cu rezultate bune. Exprimîndu-ne totala adezi
Fiecare om al muncii şi-a • une faţă de măsurile privind
sporit contribuţia la realiza participarea oamenilor mun întreţinerea culturilor
rea şi depăşirea producţiei cii la beneficii, ne angajăm
fizice, la creşterea valorii pro să nu precupeţim nici un e-
ducţiei nete şi a beneficiului. fort, să folosim întreaga ca (Urmare din pag. 1) telor şi gradul de îmburu-
Au fost produse şi livrate pacitate creatoare pentru ienare a terenului reclamă
peste plan 15 600 mp dale mobilizarea tuturor mijloace ţele compromise din cauza necesitatea intervenţiei ma
mozaicale, iar productivitatea lor de caro dispunem în ve revărsării rîului Mureş". nuale sau mecanice, vom
muncii a fost mai mare faţă derea obţinerii unei produc Dumitru Fintină, inginer trece la aplicarea pra.şile-
de prevederi cu 2 344 lei pe ţii şi productivităţi a muncii şef al Trustului judeţean lor. în grădinile de legume
om al muncii. superioare sarcinilor de plan, pentru I.A.S. : „La cultura se lucrează Ia plantatul ul
Pentru a ridica randamen pentru a spori şi mai mult cartofilor s-a terminat bi- timelor 13 ba cu ardei şi
tul muncii am adus unele beneficiile întreprinderii — lonatul pe întreaga supra a 5 ha cu ţelină. De ase
modificări şi îmbunătăţiri teh singura cale a creşterii nive faţă, iar erbicidarea a mai menea, se acordă maximă
nologice privind sistemul de lului nostru de trai. rămas de efectuat pe 20 atenţie praşilelor manuale.
transport in atelierul de dale FILIP SEVER, de hectare. S-a trecut din Pentru a realţza lucrările
mozaicate, inlocuind contai maistru, şeful atelierului plin la întreţinerea sfe de întreţinere într-un timp rul) ; PE’
nerele cu palete, in acest fel dale mozaicate clei furajere, care ocupă cit mai scurt şi de calita tigrul Ma
am redus efortul fizic şi un VIRGIL ADAM, 326 hectare. Pe mai mult te s-au stabilit măsuri de
număr de 18 muncitori au lăcătuş la atelierul mecanic, de 10 la sută din suprafa folosire a tractoarelor şi
putut să fie trecuţi- la o ac membru al consiliului Laboratorul tehnologic al Prcparaţiei cărbunelui Corceşti. ţă s-a făcut prima praşilă cultivatoarelor la întreaga
tivitate direct productivă. In oamenilor muncii, In foto : şefa de. schimb Elena Cujcrean, calculiud cu multă mecanică şi manuală. La capacitate, organizînd, un
afară de mai buna utilizare întreprinderea „Marmura" atenţie media plutirilor la cărbunele special destinat pre porumb, pe măsură ce sta de este cazul, folosirea lor
a forţei de muncă şi extin- Simeria parării cocsului siderurgic dc Galaţi. Foto: ŞTEFAN NEMECSEK diul de dezvoltare a plan în cîte două schimburi".
Oraşul Petrila, cu o sumează 25 milioane lei
populaţie de aproape 30 000 pentru lucrări edilitar-gos-
de locuitori, este una din Autogospodărirea - mijloc important do mobilizare podăreşti şi de extindere a
localităţile importante ale •«. prestaţiilor de servicii în
.Văii Jiului, care se înscrie, gospodăria comunală şi
prin realizările sale econo si participare a cetăţenilor ia conducerea treburilor obşteşti locativă. Avem în vedere
mice şi sociale, în contex — aşa cum se sublinia la
tul general al politicii par Conferinţa pe ţară a pre
tidului de ridicare neconte struit un magazin univer şteşti, la traducerea în via tic şi care dispune de toa bile, construcţia unui canal şedinţilor consiliilor popu
nită a nivelului de trai ma sal, un cinematograf, o ţă a sarcinilor ce ne revin te dotările edilitare. în car colector menajer pe o lun lare — gospodărirea şi fo
terial şi spiritual al oaine- şcoală cu 16 săli de clasă, din hotărîrile partidului şi tier funcţionează unităţi gime de 2 km, canalizări losirea raţională, eficientă
t»ilor muncii din patria o sală de sport, un cămin legile statului. Muncind în şcolare, comerciale şi de pluviale, îndiguirea Jiului, a tuturor fondurilor alo
noastră. An de an oraşul cultural la Cimpa. acest fel am reuşit şi reu prestaţii. A început şi con pe o porţiune de 2 km. Es cate de la bugetul statului,
nostru cunoaşte o tot mai înfăptuirea programului şim să soluţionăm mai bine strucţia zonei centrale a o- te în curs de finalizare do executarea unui important
puternică şi viguroasă dez de sistematizare — oraşul şi mai operativ, în intere raşului. Aici au fost date în cumentaţia pentru regula volum de lucrări prin Rezultat
voltare economică, socială are schiţă de sistematizare sul cetăţenilor, atît pro folosinţă primele 80 de a- rizarea pîraielor Rîpa Mare muncă patriotică tocmai 17 mai
şi edilitar-gospodărească. şi un detaliu pentru zona şi Cetăţii. La toate aceste pentru a economisi aceste Extr. I;
Anul acesta oraşul Petri centrală — implică o răs lucrări o contribuţie im fonduri. 1G.
la beneficiază de cele mai pundere deosebită din par PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII portantă îşi aduc toţi ce- în această activitate am Extr. a
mari investiţii din istoria tea consiliului popular, a CONSILIILOR POPULARE tăţendi oraşului care, în plă şi permanentă de auto- 23, 2, 30.
Fond di
sa : peste 100 milioane de tuturor cetăţenilor. în lu timpul lor liber, participă fospodărire a localităţilor, 1 271 372
la muncă pe şantierele o-
lei, din care 40 de milioane mina documentelor Confe raşului. în tot ceea ce întreprin Report
de lei sînt destinaţi con rinţei pe ţară a preşedinţi blemele economice, cit şi partamente, iar la parterul dem, ne sprijinim pe mase
strucţiilor social-cul turale. lor consiliilor populare, a cele de ordin edilitar şi lor sînt în curs de amena Anul acesta locuitorii o- şi acţionăm împreună cu
Aceste fonduri sînt alocate cuvîntării t o v a r ă ş u l u i gospodăresc. jare unităţi comerciale cu o raşului nostru s-au angajat ele în interesul general al V*
pentru lărgirea capacităţii Nicolae CeaUşescu, acţio Un loc important în ac suprafaţă de 1 500 mp. să execute prin muncă pa obştii. în acest fel ne a-
de producţie şi moderniza năm pe un front larg, fo tivitatea consiliului popular între alte lucrări edilita triotică lucrări în valoare ducern contribuţia la în
losind toate pîrghiile de îl ocupă şi dezvoltarea so- de 26 milioane de lei şi au făptuirea hotărîrilor parti Timpul
rea unităţilor miniere, con re amintesc: dublarea ca ziua (le 1!
strucţia unei fabrici de mocratice — întîlnirile şi cial-culţurală şi edilitară a pacităţii staţiei de captare realizat pînă acum un vo dului si a legilor ţării, la în genere
mobilă — care asigură lo consfătuirile cu cetăţenii, oraşului. în acest context a apei potabile, lărgirea lum de lucrări în valoare dezvoltarea şi înflorirea e- ceru 1 vâri
semnala
curi de muncă în special adunările populare — pen se înscrie încheierea lucră reţelei de distribuţie a a- de peste 5 milioane de lei. conomico-socială a oraşu însoţite d
pentru femei —, construc tru consultarea largă a rilor de construcţie a locu pei şi de canalizare, mo Iată dar cum se manifes lui nostru, la îmbunătăţi trice. Vîn
maselor în toate probleme inţelor din cartierul 8 dernizarea de străzi. în tă în mod concret partici rea condiţiilor de muncă şi
ţia de locuinţe, unităţi co le care privesc viaţa eco- Martie, care numără peste continuare lucrăm la ex parea cetăţenilor la auto- de trai ale cetăţenilor. Temperat»
fi euprir
merciale şi de prestaţii, nomico-socială a oraşului 3 000 de apartamente, car tinderea captării de apă, a gospodărirea oraşului, Ia grade, iar
pentru do'âri edilitare ş.a. şi participarea lor activă la tier bine închegat din conductei de aducţiune şi înfrumuseţarea lui. Avem DAVID GAVRILĂ tre 10 şi
în oraşui nostru va fi con conducerea treburilor ob punct de vedere urbanis de distribuţie a apei pota prevăzute fonduri care în primarul oraşului Petrila