Page 55 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 55
NR. 6 387 • JOI, 18 MAI 1978
Pag. 3
Azi, etapă în divizia A
OÎMTABEA BOMÂNîEî;» CfNTABEA româniei
VIZIUNE
„Scena vă aparţine" - Săptămîna de Ultimele 6 confruntări decisive. Mai ales pentru Continuii!
■ v
ia întrerupt mereu din des motive să nu o' facă, pentru
limbii rusă ; amplă manifestare în cadrul creaţie literară făşurarea sa — pentru -re că Jiul este la ora actuală c'asă (cu F.C.M. Reşiţa —
în SI mai, cu F.C. Bihor —
F.C. Constan- petate testări şi experimen
3. Argeş (Cam- în Valea Jiului o .echipă robustă, tehnică, în 28 mai, cu A.S.A. — în.
naţional — dl- te ale selecţionatei repre cu destulă forţă —, specta TI iunie), la un golaveraj:
. Transmisiune fazei de masă a festivalului zentative, care însă pînă a- torii din Valea-Jiului vor cit mai bun. Dar situaţia
ilc la Con- Aşezările miniere din cum n-au spus mai nimic trăi binemeritate satisfacţii. Corvinului este dependen-i
Valea Jiului găzduiesc, în- iubitorilor fotbalului, doar Pentru că şi din cele trei tă şi de conjunctură, de jo
Horceană. An
SPECTACOLE PREZENTATE DE FORMAŢIILE ÎNTREPRINDERI! cepînd de luni, o manifes că progresul mult aşteptat deplasări (la F.C. Bihor — cul rezultatelor celorlalte
uri corale CHIMICE SI ÎNTREPRINDERII MECANICE ORĂSTIE tare culturală de prestigiu: se lasă încă... aşteptat — în 21 mai, Bacău '■— în 4 echipe. Şi este foarte inco
■eşti : Corul „Săptămîna de creaţie lite campionatul primei divizii iunie, Timişoara — în .15 mod să te ştii la... mina al
: dir '„Zlari;
ieri ; 1 rară", organizată de Comi se reia astăzi. Cu promi iunie), Jiul poate obţine tuia, dependent de alţii.
Faza de masă a Festiva soliştii vocali şi instrumentali tetul judeţean de cultură şi
al ; siunea ca ultimele 6 etape unele puncte. Dar, cum Corvinul are ghinionul că
lului „Cintarea României" a de muzică populară George- educaţie socialistă şi Consi să se desfăşoare şnur. în spun oamenii fotbalului,
îca zilei in c- ultimele trei deplasări —
produs şi la Orăştie o vastă ta Duma, Relu Sibişan, Lenu- liul municipal Petroşani mai puţin de o lună, pînă totdeauna cel mai greu azi la Steaua, în 4 iunie la
folcloric. Pe emulaţie a mişcării artistice fa Mâgureanu, Nicoleta Gă- de educaţie politică şi cul joi, 15 iunie, campionatul meci este cel imediat. Spor. Iaşi şi 15 iunie la Satu Ma-ţ.
ie vioară ; de amatori. Consiliul orăşe lăţean, Mariana Şendroiu, actual, atât ide zbuciumat şi tul studenţesc este angaja re — îi programează întil-f
retului ; nesc de educaţie politică şi Garoiiţa Corpodean şi llie tură socialistă: înscris sub deseori întrerupt, îşi va de tă în luptă pentru... frun niri cu echipe angajate —
le ; cultură socialistă, pornind de Ciorogaru. Spectacolul s-a genericul celei de-a doua semna laureatele şi retro
al — Silvia la necesitatea ca faza de încheiat cu evoluţia tinerei ediţii a Festivalului naţio gradatele. Mai sint şase e- tea clasamentului, echipa Steaua la titlu, celelalte
două, ca şi Corvinul, în zo
bucureşteni
fi
studenţilor
masă a festivalului să cu iormaţii de muzică uşoară a nal „Cintarea României", tape. Decisive pentru ambii ind şi în sine — fără urmă na fierbinte. Dar, ppate a-
al. evenimentul cultural din
prindă un număr cit mai ma întreprinderii „Sarmis“. poli ai clasamentului ! Ji rirea vreunui obiectiv — o vea şi norocul ca Petrolul,
re de formaţii artistice, a ini Un succes deosebit a re Valea Jiului constituie un ul — momentan scoasă dan formaţie solidă, cu un joc tot cu trei meciuri acasă,
ţiat manifestarea intitulată purtat şi spectacolul între inedit în viaţa literară a lupta pentru una din cele propriu bine însuşit, dar dar grele (cu Poli. Timişoa
„Scena vă aparţine", in ca prinderii mecanice Orăştie, ţării. Organizată în genul două zone ale ierarhiei, are incomod adversarului. Con ra, Poli. Iaşi şi S.C. Bacău)
drul căreia sint programate care a debutat cu brigada taberelor de creaţie ale ar măcar bucuria de a-şi ve tăm totuşi pe vigoarea ata şi cu trei deplasări (la
JL I : C,00 Ra- să prezinte spectacole la ca artistică ce a avut o evoluţie tiştilor plastici — care au dea liniştită de întrecere. curilor Jiului şi pe.siguran Sportul studenţesc, Craio
dimineţii; 7,00 sa orăşenească de cultură mult gustată de public. For lăsat, pe locurile unde a- Fiind una din puţinele e- ţa apărării echipei petro.şă- va şi U.T.A.) să o ajute,
8,00 Revista întreprinderile şi instituţiile o- maţiile de dansuri populare ceslea s-au desfăşurat, o- cliipe de mijloc, cu o si nene. fără voie, desigur. Luptai
furierul mclo- perele realizate — săptămî 1
ăspundem as- raşului. Practic, manifesta (Instructor Vasile Popa) şi de tuaţie clară, fără probleme, Cu alte griji va privi şi pentru Corvinul se ascute,
10.00 Buletin rea permite ca întreprinderi căluşari (condusă de Teolii na literaturii din Valea Ji Jiul poate totuşi sălta spre primi însă Corvinul ulti aşa cel puţin este de dorit;}
5 Opereta şi le şi instituţiile să procedeze Sturza), cit şi grupul vocal au ului a adus pe vatra de locurile ce dau drept de mele 6 etape. Nesigură du rămîne deschisă pînă la
ei ; 10,25 Filo
tlas folcloric ; la o trecere în revistă a for constituit apoi alte puncte de cărbune a judeţului nostru evoluţie în „Cupa U.E.F.A." pă ratarea victoriei în me fluierul final.-Speranţele —
de ştiri ; 11,20 maţiilor înscrise in festival, in referinţă ale ' spectacolului. numeroşi scriitori şi poeţi Dacă astăzi, cu Sportul ciul cu Craiova, echipa Hu la fel, rămîn să fie confir-,
Radio-Tv. ; cadrul căreia se pune mai Taraful dirijat de Nelu Ver- din ţară. + studenţesc (apoi în 28 mai, nedoarei va avea probleme .mate. Măcar acum, în cea
a „U“ ; 12,00 sul al 12-lea să ni se ofere
irl ; 12,05 Din bine in evidenţă stadiul pre nic şi soliştii vocali Caroiina Zilele care au trecut din cu C.S. Tîrgovişte şi în 11 (chiar astăzi, la Steaua) pâ
orultii nostru; gătirii formaţiilor — şi acest Moldovan, Maria Cornea, Trif această săptămîna au în iunie, cu Universitatea nă în final. Pentru că, ră- angajarea promisă de ju- j
instrumentale: lucru se face in cadrul u- Ocolişan, Maria Furdui şi Craiova), Jiul va evolua mînerea în divizie depinde cătorii Corvinului de atâtea
la 3 ; 15,00 nor spectacole ! — dar, in loan Vernic au adus in sală semnat, pentru scriitorii şi de acumularea tuturor ce ori.-.
10.00 Radiojur- poeţii Laurenţiu Cerneţ, bine, tot ca pînă acum în
lordonatc eco- acelaşi timp, se realizează o adevărate momente de delec Neculai Chirica, Dumi acest retur — şi nu sint lor 6 puncte din 3 jocuri a- NICOLAE STANCIU
Fotbal minut competiţie, fiecare colectiv tare. Formaţia de muzică u- tru Dem Ionaşcu, Vale-
1.00 Actualităţi de muncă dorind să fie cit şoară şi grupul lolk, condus
1,30 Reflexele riu Bârgău, Eugen Evu,
10 Cadenţe so- mai bine reprezentat pe sce de loan Onoirei, au încheiat Dumitru Velea ca şi pentru
zi intr-o oră; nă, acest lucru avind electe spectacolul constructorilor de reprezentanţi ai editurilor
de ştiri ; 0,05- pozitive în pregătirea forma maşini din Orăştie.
muzical noc- şi revistelor literare — ore
ţiilor. Ce semnificaţii se desprind pline.
De curind, scena a aparţi
: 18,00 Actua- din aceste două spectacole Astăzi, numărul scriitori
18,10 Muzică nut Întreprinderii chimice din prezentate in cadrul manifes lor şi poeţilor sosiţi în Va
Delia Muşu- Orăştie, al cărei spectacol a
letistul Viorel tării „Scena vă aparţine ?".* lea Jiului seva completa cu
Ca un fagure debutat cu fanfara muncito In primul rind că se dovedeş alte nume de prestigiu din
emisiune do rească, formaţia tinără, ca te foarte utilă iniţiativa Con literatura românească con
îă literară ; re se adaugă formaţiilor mai siliului orăşenesc de educaţie
uşoţiră ; 19,00 vechi ale întreprinderii şi o- temporană, pentru a întregi
ă social-poli- politică şi cultură socialistă şi creaţiile izvorâte din băr
ţii: Agricultu- raşului (dirijor Dorel Pârău). de a organiza trecerea in băteasca muncă a mineri
de bază a e- A urmat apoi brigada artis revistă a formaţiilor artistice
onale. Dczvol- tică a fabricii (instructor La- lor, din viaţa nouă stator
urii In cinci- in acest mod. In al doilea nicită pe aceste străvechi
<3 ; Cprtea po- szio Zoltan), care a Încercat, rind, fiecare spectacol fiind meleaguri de cărbune. Ma
rea cea mai aşa cum şi-a intitulat progra dedicat fruntaşilor din cele
i luată de co- mul, să fie ,,ln pas cu viaţa". două Întreprinderi şi liind an nifestările de azi — printre
Romanţe in- care şi întâlnirea de la li
rsurile poeţi- Un minunat punct de atrac corat in problemele specifice brăria „Ion Creangă" din
)0 Radiomaga- ţie in cadrul spectacolului ale celor două puternice co
>rins : Amicii chimiştilor l-au constituit e- Petroşani —, cele de mîine
reportaj dc- lective muncitoreşti ale ora de !a institutul de mine,
ivă a mincri- voluţijle echipei feminine de şului, a dovedit reale valenţe
işani ; colţul dansuri populare (instructor educative. De asemenea, o dialogul cu membrii cena
curiozităţi. Fănel Posteinicu) şi a taratu importanţă deosebită o pre clurilor şi. cercurilor litera
ar
mişcării
Dezvoltarea
lui dirijat de Reiu Sibişan. A zintă raptul că cele două re din Valea Jiului, cu ti tistice de masă, ridicarea ŞI-AU PUS MINTEA CU...
venit apoi rindu! formaţiei de spectacole au adus in scenă neretul — sint tot atâtea continuă a nivelului de JUCĂRIILE COPIILOR
dansuri populare băieţi spre şi iormaţii noi, cu care În surse de inspiraţie, de do conştiinţă al maselor, edu
carea.
constituie
a-şi etala măiestria artistică treprinderile şi oraşul se pre cumentare. preocupări acestora ordin ale
prim
de
(pe cind o evoluţie mixtă, cu zintă în cea de-a doua ediţie „Săptămîna creaţiei lite organizaţiilor de partid. In Oameni gospodari, loca
ttembrie (Pa acest scop, pretutindeni se tarii blocului C 3, de pe numit număr de pomi pe
li negru, se- tete, la dansuri perechi ?). a festivalului. rare în Valea Jiului"., a- Înalţă noi edificii de cultu str. Eminescu din Deva, au
,a) ; HUNE- Instructorul Ştefan Ghioc a fIată în plină desfăşurare, ră, noi aşezăminte în care familie. întreţinerea s-a re
dăruiesc un pregătit pentru acest specta Cu aceeaşi bună organiza îşi afirmă pregnant scopul se realizează aceste dezide amenajat împrejurimile blo zumat însă numai la vărui-
căra) ; Alege- re in viitor, cu unele perfec rate. cului, inclusiv cu un spaţiu rea pomilor. Cit despre cu
(Arta) ; Ope- col montajul literar ,,Româ ţionări, ,>Scena vă aparţine" pentru care a fost organi de joacă pentru copii, do
etrol" (Con- nia, ţara mea de glorii, slă zată : realizarea de opere în foto : Casa de cultură răţiri de uscături, săpat în
PETROŞANI: veşte România timpurilor poate să constituie o per literare inspirate şi create din oraşul minerilor — U- tat şi cu leagăne. Dar al jurul lor şi fertilizat nici
ie, seriile I-II manenţă in activitatea artis în mijlocul minerilor. ricani. ţii, printre care şi unii pă vorbă. Aici însă toamna,
olas Nickleby noastre", care s-a bucurat de tică a Orăşliei. rinţi, au tăiat leagănele şi,
; Împuşcături asemenea de succes. Pe par- Foto: VIRGIL ONOIU cind e vorba de cules, toţi
ună (Republi- ■ cursul spectacolului au cîntat T. ISTRATE L. L. odată cu ele, bucuria co îşi dau ghes. Toţi vor să
; Rocco şi piilor. Invidioşi, cu gîndul primească cit mai mulţi
Iile -I-II (Cul- numai Io iodjfina lor, nu şi
AN : Cîntecul la copii, V bucuria lor, pomi pentru a culege roa
utoresc); LO- dele, dar acum, la întreţi
ipelor (Mine- Aprovizionarea e bună, servirea joaca, doi locatari — mo
A: Sandokan, mentan ii păstrăm in ano nere, nu sint prea mulţi ca
ei (Muncito- nimat cu speranţa că vor re se înghesuie. Din aceas
iASA : Tabu-
1 (Muncito mai suportă îmbunătăţiri! reveni la sentimente mai tă cauză livada este intr-o
ri : Eu, tu şi paterne pentru copiii lor şi stare de permanentă degra
Noiembrie) ; ai altora — şi-au pus dare şi aceasta pentru fap
tarea (Steaua
URABARZA : La ora actuală unităţile şedinţele lunare, avem intîl- zinul din cadrul complexului Ne-a mirat faptul cum mintea cu jucăriile copiilor... tul că nu-i îngrijită. Consi
Minerul) ; O- specializate în desface ni-ri săptăminale, cu care din Petrila. C.V.L.F. n-a detaşat aici în (N. Stanciu). liul de conducere al C.A.P.
xmouche (Pa- rea legumelor şi fruc prilej prezentăm noile acte Maria Habic : Socot că că o lucrătoare, ştiut fiind
toare pierdu- ar trebui să manifeste mai
(Flacăra) ; telor din municipiul Pe normative apărute, anali s-a făcut mult în ultima că magazinul e foarte soli DACĂ-! LEGE DE CE VĂ multă grijă faţă de această
£ : Preţul vie- troşani sint bine aprovizio zăm realizarea planului şi vreme pentru îmbunătăţirea citat. lată şi două păreri în TOCMIŢI ? livadă care este parte in
ultură) ; HA- nate cu marfă. Chiar in zi discutăm asupra cazurilor deservirii, dor mai sint situ legătură cu modul de de
ţele tînărului tegrantă a avuţiei obşteşti.
Iar) ; BRAZI: ua raidului nostru prin cîte- de indisciplină sau recla- aţii cind trebuie să stăm servire : Aurel Igna a lucrat pes (N. Zamfir).
ună septem- va dintre ele, se vypdeau maţiilor înregistrate”. „Aţi mult la rind. Asta fiindcă Paraschiva Banciu : Sint te 20 de ani in grupa I de
: Aceşti ve- roşii, castraveţi, spanac, discutat, în acest ah, spre aprovizionarea se face în mulţumită şi de aprovizio
(Casa de cul- muncă. O vreme a fost PROMISIUNI
irata glorie, ceapă verde etc., fapt ce exemplu, vreo reclamaţie ?“ timpul programului. îmi pla nare şi de deservire. Vînză- pensionat de boală. De cit- NEONORATE
Iunie) ; SI- explica abundenţa de cum „Nu, fiindcă n-am avut ce cum e se'rvirea ia unita toarea Piroşca e foarte dră va timp s-a reîncadrat in
i în flăcări părători. Dar, de această nici una". tea din piaţă, la unităţile guţă cu cumpărătorii.
ia : Tereza muncă la I.C.S. măriuri a- Sectorul L 5 Deva are in
si (Lumina) ; dată nu ne-a preocupat a- Magdalena Huţu : Cred limentare Deva. Anui tre administrare locuinţele de
tarele alb al cest aspect — mulţumin- ÎN UNITÂTILE PENTRU DESFACEREA că şeful de unitate ar tre cut a avut surpriza să con
citorcsc). du-ne doar să-l consemnăm bui să fie mai politicos, state că i s-a calculat con serviciu şi clădirile C.F,R. El
— ci cealaltă latură a acti. LEGUMELOR SI FRUCTELOR spun asta fiindcă într-o zi, cediul de odihnă ca şi pen este gospodarul lor. Numai
că nu-şi onorează întotdea
vităţii comerciale şi anume DIN MUNICIPIUL PETROŞANI nu demult, am avut cu dîn- tru un nou încadrat. Anul una obligaţiile în mod co
calitatea servirii în maga sul o altercaţie, adică n-a acesta situaţia ameninţă să respunzător. Aşa se lace că
zinele de legume şi fructe, Din spusele interlocutoru din cartierul Aeroport şi vrut să mă servească ou se repete. Or, în asemenea la solicitările repetate ale
element esenţial al unui co lui nostru ar reieşi că servi altele. marfa ce o doream şi mi-a cazuri, Legea 26/1967 este Consiliului popular comunal
merţ civilizat. rea în unităţile de legume Spicuim (aproximativ) din vorbit urît. dară : omul îşi menţine ve Băcia, pe teritoriul căruia
„Avem lucrători buni — şi fructe ar fi foarte bună, condica de sugestii şi re De-a lungul raidului am chimea în muncă avută îna se află locuinţele de la Si-
era de părere Aurel Amza, dacă nu cumva s-ar apro clamaţii a unităţii condusă mai auzit astfel de apreci inte de pensionare, deci meria-Triaj, a răspuns doar
şeful biroului comercial din pia chiar de perfecţiune. de Gheorghe Sten o con eri şi la adresa lucrătorilor concediul său de odihnă se cu promisiuni şi nu cu fap
cadrul C.V.L.F. Petroşani. Realitatea insă arată că — semnare datată 4 III 1978 : de la magazinul 34 condus calculează corespunzător a- te. Trebuie să-şi găsească o
Majoritatea dintre cei ce deşi s-au obţinut rezultate „Am solicitat o anumită ca de loan Stan, de Castel cestei vechimi, ca şi cum grabnică rezolvare amena
muncesc în reţeaua de des — servirea în centrele de litate de marfă şi am fost Călugăriţa din Petrila, şi activitatea nu s-ar li între-, jarea terenului din spatele
facere au experienţă multă, desfacere nu so ridică încă repezită, vorbindu-mi-se u- alţii ceea ce permite con rupt. Dar dacă e lege, de blocurilor situate la şoseaua
dovedesc conştiinciozitate şi la nivelul pretenţiilor cetă rît". .Am rugat-o pe vinză- cluzia că trebuie acţionat în ce unii se tocmesc cu Tîmpa — Băcia şi a unor
atitudine reverenţioasă fa ţenilor. lată cîteva opinii. toa.rea Vasilioa Piroşca, să continuare pentru perfecţi drepturile omului muncii ? spaţii de joacă pentru co
ţă de cumpărători. Aş pu Angela Muscalu : Cumpăr comenteze textul respectiv. onarea servirii în unităţile (I. Cioclei). pii, precum şi modul de de
tea evidenţia aici colective frecvent de la unitatea din „Era aglomeraţie, şi clien din Petroşani. După cum pozitare şi evacuare a gu
ibil pentru le conduse de Marin Di- piaţă şi, de cind magazi ta era tare pretenţioasă. Ba s-a putut observa, în reţea LA CULES TOATĂ LUMEA
1978 : Vreme că marfa aceea nu-i place, ua din municipiu s-au reali noiului menajer. Primăria
moaşă. cu rnescu, Gheorghe Floroiu, nul e condus de Petru Roi- ÎŞI DĂ GHES... din Băcia ii aşteaptă pe cei
zolat se vor Marin Dogaru şi mulţi al ban, sint mulţumită de mo să-i dăm alta. Asta în vre zat multe pe această linie, de la Sectorul L 5 Deva
de ploaie, ţii". „Cum se ocupă condu, dul cum se serveşte aici. me ce alţi oameni aşteptau. dar de aici şi pină la a
:ărcări elec- Oamenii de la tejghea sint Şeful s-a cam supărat şi..." considera că totul e în re C.A.P. Foit are o livadă pentru ca prin elorturi co
sufla slab. cerea comerţului de educa cu meri, peri, cireşi şi mune să fie soluţionate a-
minime vor rea gestionarilor şi vînzăto- amabili, politicoşi, n-am ni Unitatea, la ora vizitei gulă din acest punct de ve. pruni. întreţinerea pomilor a ceste probleme de ordin
ître 5 şi 10 rilor în spiritul normelor de mic să le reproşez. Aceleaşi noastre, era deservită de o dere, e un drum lung.
maxime in- aprecieri le fac şi la adre- . singură vânzătoare, şeful fi fost încredinţată cooperato gospodăresc. (C. Timar, zia
grade. conduită ale unui lucrător, TR. BONDOR rilor, repartizîndu-se un a- rist colaborator — Băcia).
comercial ?“ „în afară de sa lucrătorilor de fa maga- ind plecat în concedia.