Page 56 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 56
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6.187 O JOI. 18 MAI 1978
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nfeelae Ceauşes&u Stabilirea de relaţii diplomatice
⧠Ui Budapesta a avut
între Republica Socialistă România lac miercuri deschiderea o-
In Repiifira Populară Chineza şi Republică Djibouîi fîcială a Tirgului internaţio
nal de primăvară pentru
bunuri de investiţii, mani
Republica Socialistă ta va contribui la intensi
nie mulţimii,' care îi acla România şi Republica Dji ficarea raporturilor de festare ia ca re ţara naasliră
Vizita la Institutul de fizică mă şi care îşi exprimă sa bouti, animate de dorinţa prietenie .şi cooperare pe participă pentru a 20-a
dezvoltării legăturilor de multiple planuri între cele oară.
tisfacţia de a primi în ora
în
colaborare,
au
prietenie
popoare,
şi
(Urmare din pag. 1) tente în anstitut, alît pen şul Canton pe conducătorul hotărît să stabilească rela două ţări lor şi reciproc, a-1 Şase întreprinderi de co
interesul
tru cercetări fundamentale, iubit al României socialiste, ţii diplomatice la nivel de cauzei păcii şi înţelegerii’ merţ exterior româneşti pre
iar aparatura creată de noi cit şi pentru soluţionarea ambasadă, începînd cu da internaţionale, al edificării zintă exponate din sectorul
oferă rezultate bune". unor probleme ale econo a cărui prodigioasă activi ta de 18 mai 1978, expri- unei lumi mai bune şi mai construcţiilor de maşini,
T o v a r ă ş u l Nieo-lae miei şi ştiinţei naţionale, tate în spiritul ideilor pă mînd convingerea că aceas drepte. printre care sisteme elec
Ceauşescu, tovarăşa Elena pentru crearea de noi apa cii, înţelegerii şi colaboră tronice de facturat şi con
Ceauşescu au apreciat ori rii între popoare este bine tabilizat, echipament elec
entarea specialiştilor chi rate şi utilaje, pentru for ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE tric, aparate de măsură şi
nezi în direcţia folosirii a- marea de noi cadre cu o cunoscută şi apreciată in control electrice şi electro
cestor laboratoare, ca de înaltă pregătire teoretică şi această parte a lumii.
altfel a tuturor celor exis practică. Două imense culoare vii, In preajma deschiderii lucrărilor nice, apa ra ta j electric de
în lungime de peste 12 km sesiunii speciale a Adunării Generale înaltă şi joasă tensiune,
cu
maşini-unelte,
inclusiv
Recepţie în onoarea fiecare, unesc mulţimea din comandă numerică, mijloa
aeroportului
cu
faţa
alte
NAŢIUNILE UNITE 17 (A- re ar avea-o promovarea u- ce de transport auto, utilaj
numeroase formaţii artis gerpres). — într-un interviu nor acorduri regionale de minier şi petrolier, majori
înalţilor oaspeţi tice, reunite în faţa intră acordat în preajma deschi dezarmare, de natură să con tatea exponatelor româneşti
rii spre „Insula Perlei" din derii lucrărilor sesiunii spe tribuie la întărirea păcii şi constituind noutăţi.
mijlocul Fluviului Perlelor, ciale a Adunării Generale a securităţii în unele zone cum
ta onoarea tovarăşului Ceauşescu au fost întîmpi O.N.U. consacrată dezarmă sînt Africa, Orientul Apropiat
Nicolae Ceauşescu, secretar naţi, la sosire, cu vii a- care străbate oraşul, locul rii, secretarul general al No şi Asia de Sud-Est.
general al Partidului Co plauze, fiind salutaţi cu unde este situată reşedinţa ţiunilor Unite, Rurt Watdheim, ★
munist Român," preşedin multă bucurie şi căldură.- rezervată înalţilor oaspeţi s-a referit la pericolele ma LONDRA 17 (Agerpres), —
tele Republicii Socialiste în timpul recepţiei, to români. în balcoanele şi la jore pe care le reprezintă Reprezentantul permanent al
România, şi a tovarăşei varăşul Uei Kuo-cin, mem cursa modernă a înarmărilor S.U.A. la O.N.U., Andrew 33 în Uniunea Sovietică
Elena Ceauşescu, miercuri bru al Biroului Politic al ferestrele locuinţelor, pe şi la necesitatea adoptării, Young, s-a pronunţat, într-un
seara, Comitetul de partid C.C. , al P.C. Chinez, vice terasele lor, au ieşit, de a- la viitorul forum al dezarmă discurs rostit la Londra, în a fost lansat marii satelitul
şi Comitetul Revoluţionar preşedinte al Comitetului samenea, mii şi mii de oa rii, a unor măsuri practice de favoarea dezarmării, subli artificial al Pâmîntului „Cos
ale provinciei Kuan Tung Permanent al Adunării Na meni, care-i salută cu căl stăvilire a competiţiei milita niind că la ora actuală chel mos-1 007", destinat conti
au oferit o recepţie. re şi de dezarmare, în pri tuielile pentru înarmări se nuării ceroetării spaţiului
ţionale a Reprezentanţilor dură pa oaspeţi. ridică la 400 miliarde dolari
Au luat parte persoanele Populari a R. P. Chineze, mul rînd de dezarmare nu cosmic. Aparatele de la
oficiale române şi chineze La intrarea pe „Insula cleară. pe an. Cei puţin o parte din bordul satelitului funcţio
care însoţesc pe înalţii oas prim-secretar al Comitetu Perlei", pe care se află un Referindu-se la sarcinile această sumă, a spus ei, ar nează normal —• informea
peţi, precum şi membri ai lui de partid şi preşedinte număr de construcţii în sesiunii speciale, Kurt Wald- trebui consacrată „vieţii şi ză agenţia TASS.
activului de partid şi de le Comitetului Revoluţionar stil vechi chinezesc, încon heim a apreciat că misiu dezvoltării", adăugind că
stat ai provinciei şi ora ale Provinciei Kuan Tung, jurate de vegetaţie tropi nea ei principală rezidă în „oricît de minoră ar fi o £3 Camera Deputaţilor ci
şului. __ şi t o v a r ă ş u l Nicolae mobilizarea eforturilor guver schimbare, ea ar putea avea
cală, coloana de maşini se o semnificaţie pentru lumea Italiei a aprobat marţi sea
T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu, au rostit toas nelor pentru depăşirea impa întreagă". Andrew Young a
Ceauşescu şi tovarăşa Elena turi. opreşte pentru cîteva cli sului în care se află de mai apreciat că „multe din ţările ra, cu 436 voturi pentru şi
pe : sute şi sute de tineri mulţi ani negocierile de de care reuşesc ce! mai bine 56 împotrivă, un decret de
lege cuprinzînd măsuri des
în costume naţionale dan zarmare. po pian economic sînt cele tinate combaterii acţiunilor
Vizita la Canton sează, lansează baloane şi In declaraţiile sale, Rurt care cheltuiesc 'cit mai puţin teroriste. Prin această deci
strigă în cor: „Bun venit!". Waldheim s-a referit, de ase pentru armele morţii şi dis
menea, ia importanţa pe ca trugerii". zie, decretul a intrat defini,
Oraşul Canton a făcut o tiv în vigoare, deoarece a
în cui-sul după-amiezii de fel de arcuri de triumf rea
miercuri, tovarăşul Nicolae lizate din produsele muncii strălucitoare primire înal fost aprobat anterior şi de
Ceauşescu şi tovarăşa Elena lor — ţesături fine de mă ţilor oaspeţi români, pe ROMA Deschiderea manifestărilor cealaltă cameră a Parla
Ceauşescu au părăsit Pe- tase. Alt mare grup ' de măsura raporturilor de mentului italian, Senatul.
■kinul, pierind, pe calea fete, membre ale unor co prietenie, colaborare şi so consacrate celei de-a 00-a aniversări
aerului, spre Canton. mune populare, poartă pe lidaritate ce leagă ţările, !9 In cadrul unui inter
Pe aeroportul din Can umeri coşuri cu fructe partidele şi popoarele noas a creării statului naţional unitar român viu acordat postului ango
ton, la coborîrea din a- specifice acestei zone sub tre. Vizita la Canton se în lez de radio, Joshua Nko-
vion, tovarăşul Nicolae tropicale. Sint prezenţi, de scrie ca un moment nou, ROMA 17 (Agerpres). — Secretarul general al P.R.I., mo, copreşedinte al Frontu
Ceauşescu, tovarăşa Elena asemenea, membri ai mili de referinţă, în cronica re Sub auspiciile Asociaţiei pen deputatul Oddo Biasini, a lui Patriotic Zimbabwe, a
Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi ţiei populare, ansambluri laţiilor de prietenie .româ- tru legături culturale cu prezentat cu acest prilej vo reafirmat poziţia acestei
români sînt întîmpinaţi cu ale siderurgiştilor, pesca no-chineze cărora le-a con România şi ale Acade lumul „100 de ani de inde
deosebită căldură şi priete rilor, elevilor, studenţilor ferit o largă şi profundă miei di Romania, la Ro pendenţă a României", apă organizaţii care cere trece
nie de autorităţile locale. şi mulţi, foarte mulţi co perspectivă dialogul la ni ma a avut loc deschide rut recent in italia la „Edi rea neîntirziată a puterii în
rea manifestărilor consacrate
Domneşte o atmosferă pii, ale căror feţe sînt ma vel înalt desfăşurat la Pe celei de-a 60-a aniversări a tori Riuniti". miinile poporului zimbabwe.
caldă şi entuziastă de săr chiate în formă de păpuşi, kin între tovarăşul Nicolae creării statului naţional uni In continuare a luat cu- El a arătat că numai inten
bătoare. La festivitate iau după vechi motive popu Ceauşescu şi tovarăşul Hua tar român. vîntul ambasadorul României sificarea luptei armate poa.
la Roma, Ion Mărgineanu.
parte — alături de alţi ce lare. în ritmul fanfarelor, Kuo-fen, într~o deplină Au participat membri ai te aduce poporului zimbab
In încheiere a fost prezen
tăţeni — peste 3 000 de un mare număr de „dra concordanţă a dorinţei de conducerilor Partidelor Co tat filmul documentar „Româ we o independenţă reală.
membri ai unor formaţii gorii" — denumiţi aici „lei" intensificare a colaborării munist Italian, Socialist şi nia ’77" şi a fost deschisă o Joshua Nkomo a condam
artistice în costume tradi — dansează. în semn de Partidului Republican, depu expoziţie de carte politică în nat recentul ataa comis de
ţionale. specifice tuturor bucurie faţă de înalţii oas bilaterale şi pe plan inter taţi, oameni de cultură şi limba italiană, în care un loc rasiştii din R.S.A. împotriva
artă, membri ai corpului di
naţionalităţilor Chinei. Su peţi români. Tovarăşul naţional, în interesul am plomatic, ziarişti. central îl ocupă cele opt vo Angelei şi refugiaţilor nami-
te de tinere textiliste din Nicolae Ceauşescu şi tova belor popoare, al socialis Manifestarea a fost des lume de „Scrieri alese" bieni.
Canton dansează purtînd răşa Elena Ceauşescu răs mului, păcii şi progresului chisă de Stefano Vetrano, se ale tovarăşului Nicolae
„curcubee de flori", — un pund cu căldură şi priete în lume. cretar general al Asociaţiei. Ceauşescu.
Ca parte integrantă a în vedere, în primul rînd,
marii familii de state afla Pentru destindere, pace şi colaborare, nu numai claritatea şi so
te pe bătrînul continent liditatea ideilor, cît mai a-
european. România a trăit pentru o Sume fără arme şi războaie les conţinutul său activ,
din plin şi amar toate e- orientarea spre acţiune
venimentele istorice ale concretă şi eficientă. La a-
acestuia, suferind chinuitor tru o lume fără arme şi lioane de militari. Din 15 este ea, îndemnînd nu nu cea mai gravă, unde există ceste probleme ne vom re
leziunile fizice şi morale fără războaie, în conformi rachete construite pentru mai la judecarea ei realis cele mai mari pericole pen feri în mod mai complet
ce s-au scrijelat de-a lun tate cu idealurile nobile şi forţele navale, 13 sînt des tă şi lucidă, ci mai ales la tru un nou război care ar într-un comentariu special,
gul vremurilor pe trucul menirea istorică a socialis tinate ţărilor europene sau acţiuni hotărîte şi ferme, periclita destinele întregii aici subliniind doar faptul
zbuciumat al Europei. De mului". în aceasta îşi gă participante la alianţe mi în interviul acordat recent lumi. Faţă de această situa că sînt ani mulţi, în spe
venită ţară socialistă, ea seşte, în ultima analiză, litare, implicînd Europa. ziarului britanic „The Sun- ţie, este necesar să fie in cial de cînd este membră
şi-a pus la temelia politicii expresie caracterul profund Potenţialul distructiv al day Telegraph", tovarăşul tensificate eforturile pen a O.N.U., de cînd ţara
sale externe o concepţie umanitar al politicii parti armamentului depozitat în Nicolae Ceauşescu sublinia tru înfăptuirea documentu noastră şi-a dovedit din
structural şi fundamental dului şi a României socia Europa depăşeşte de 1000 că în Europa continuă să lui semnat la Helsinki. plin şi convingător virtu
deosebită, nouă, total străi liste, care apreciază că România consideră că atît ţile constructive, militante,
prevederile
coope
privind
pentru ca încă în generaţia
nă oricăror concepţii sau dreptul la pace, la viaţă ÎN SPIRITUL HOTĂRÎRII C.C. AL P.C.R. PRIVIND noastră dezarmarea genera
tendinţe acaparatoare, co este un drept fundamental, rarea economică şi tehnico- lă şi totală să devină fapt
tropitoare. suprem, al tuturor popoa POZIŢIA ROMÂNIEI ÎN PROBLEMELE ştiinţifică, cît şi probleme
relor. DEZARMĂRII SI, ÎN PRIMUL RÎND, le de ordin cultural şi u- real. Este aici locul, de a-
„Poziţia principială a manitar, au aceeaşi însem semenea, să subliniem ade
României socialiste în pro în concepţia partidului ALE DEZARMĂRII NUCLEARE vărul, cunoscut şi recunos
blema dezarmării — se nostru cu privire la dezar nătate şi trebuie făcut to cut în întreaga lume, că în
spune în Hotărire — izvo- mare. Europa ocupă un loc de ori pe cel al bombei de se stocheze noi mijloace de tul pentru înfăptuirea lor elaborarea şi susţinerea
i'ăşte din însăşi natura o- de prim rang, de primă în la Hiroşima. în medie, din distrugere, inclusiv arma în viaţă. Problemelor mili fermă a poziţiei României
rînduirii noastre, din con semnătate. ţinînd seama de fiecare 38 de avioane su ment atomic, să se dezvolte tare trebuie să li se acor în problemele dezarmării,
cepţia că socialismul si faptul că aici sînt concen personice de vînătoare con forţele militare, ceea ce de o mai mare atenţie, a- ca dealtfel a întregii sale
pacea sînt de nedesnărtit. trate cele mai mari forţe struite pe plan mondial, 28 agravează în mod deosebit dop'tîndu-se măsuri hotărî politici internaţionale, ro
Edificîrid o societate nouă, militare, că aici îşi au se sînt destinate ţărilor euro situaţia acestui continent. te de reducere a înarmări lul hotărîtor îl are secre
elaborînd şi înfăptuind am diu] două mari blocuri mi pene sau participante la a- Dacă avem în vedere con lor în Europa şi în întrea
partidului,
al
ple programe de făurtee. a litare cu întregul lor arse lianţe militare implicînd centrarea armamentului, e- ga lume. Fără aceasta este tarul general republicii, to
preşedintele
unei civilizaţii tot mai înal nal. Pe teritoriul său sînt Europa. xistenţa celor două blocuri greu de conceput securita
te, România militează n«=n_ concentrate. între altele, a- în acest context, aprecie militare opuse, a bazelor şi tea şi pacea. varăşul Nicolae Ceauşescu,
tru realizarea condiţiilor proximativ 15 mii de avi rile partidului nostru cu trupelor străine pe terito Subliniind caracterul u- gîndirea sa prospectivă, lu
internaţionale favora'' ? oane de luotă. 45 de mii privire la situaţia din Eu riile altor state, se poate nitar şi cuprinzător al con cidă, îndrăzneaţă, deschi
11
pentru destindere, înor-fio- tancuri 10 mii de încărcă- ropa, pun în adevărata lu spune că, de fapt, Europa cepţiei partidului nostru cu să, profund umanitară.
re. pace şi colaborare ------------ mină rea!itat°a. asa cum este continentul cu situaţia privire la dezarmare avem CORNEL ARMEANU
REDACŢIA Şl AOMINij' • nA Oa«o. st» Dt Petru Groia. m. 35. feletoane t «1275, 11585, 20703. TIPARUL : Tipografia Davcţ, sSr. 23 August, nr. 257