Page 59 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 59
«. 6 388 9 VINERI, 19 MAI 1978
P:»fi 3
EVIZIUNE
ală ; A
smateca ; colorate p
inUenyi judc-
znsmit... ; DIALOG PE ACEEAŞI SCENĂ rul de construcţii. Integrin- nesc şi un amplu spectacol, După cum se vede şi se Bucureşti (prin telefon), Pînă la sfîrşitn. ueprizei,
du-se in faza de masă a la care au colaborat forma simte, primăvara s-a desfă
In cadrul ediţiei a doua a tiică o • dată se adevereşte jocul rămîne relativ echi
rea programu- Festivalului naţional „Cinta ţiile artistice de amatori din cut de-a binelea. Odată cu că balonul e rotund şi mai
Festivalului naţional „Cintarea rea României", spectacolul a localităţile de pe Valea Mu aceasta se deschid pe rind librat La reluare, cei care
României", pe stadionul din adus în scenă artişti amatori reşului şi Streiului. porţile staţiunilor de odih ales că un meci de fotbal ratează prima mare ocazie
ală ; Brad, in prezenţa a 5 000 de aparţinind trustului de con nă, cele de tratament a- ţine 90 de minute. sînt' tot oaspeţii. Lucescu
vind regim non stop.
e limbă fran- spectatori, a avut loc o tre strucţii, clubului constructori PROCES Exodul de oameni spre Debutul partidei a fost scapă singur printre fun
cere în revistă a formaţiilor lor şi liceului industrial de CINEMATOGRAFIC natură, la odihnă este în de rău augur pentru fot daşii centrali. advers i,
ic In limba artistice de amatori din ca La clubul „11 Iunie" clin soţit de acel gest, binecu baliştii hunedorenii Nea sprintează, spre poantă, dar-
ă 5 drul întreprinderii miniere construcţii. Publicul a aplau Câlan s-a desfăşurat — in noscut pretutindeni în lu tenţi în apărare, ei dau po se grăbeşte şi trage pc dea
iele ifagerii dat deseori la scenă des me, de a trimite prietenilor sibilitate înaintaşilor de la supra. în miri. 64;, Nie.şa îi
Barza şi U.U.M.R. Crişcior. chisă evoluţia colegilor lor prezenţa a peste 250 de acti şi colegilor ilustrata colora Steaua să se apropie foar
şi
gînduri
cu
sentimente
rial pentru co- Un număr impresionant de de pe scenă, remarcindu-se vişti sindicali, şefi de com ! tă calde şi frumoase. Este a- înlocuieşte pe Economu, iar
.'uorc“ ; oameni ai muncii (aproape brigăzile artistice ale şantie partimente şi inspectori cu cel mesaj care ţine legătu te uşor de poartă: şi să-şi îh min. 77 Vâe.tuş: lî schim
aal ; 400) de diverse profesii au relor 1 şi 2, taraful, grupul protecţia muncii, responsabili ra intre doi oameni aflaţi creeze ocazii de a marca. bă pe Lucescu,, schimbare
1
inca zilei în c- urcat pe scena amenajată in vocal, dansatorii şi soliştii vo de cinematografe din judeţ, temporar la o distanţă ee Aşa s-a întîmplat in min. inspirată, deoarece ei sînt
- » aer liber pentru a-şi etala organizatori de grupe sindi nu le permite comunicarea 2, cind, la o fază relativ cei care au „lucrat" faza
nemijlocită.
■tundă : Problc- talentul, măiestria interpreta cali ai clubului constructori cale, inspectori obşteşti, maiş uşoară, apărătorii Corvinu- care a adus egalarea. în
ională. Aspecte lor, montajul literar-muzical, lui s-au bîibîit, mingea a- min. 86 : Ninsă primeşte o
şi realităţi con- tivă, creaţia proprie, răspun- corul, soliştii de muzică popu tri, tehnicieni, ingineri şi şefi
inc ; zind cu generozitate obiecti lară şi folk, brigăzile artis de secţie de la 'întreprinderea junge !a Agiu- care trage minge la mijlocul’ terenu
•tistic : „Darul velor amplei întreceri iniţiate „Victoria" Călan — procesul destul de- slab. Balonul a- lui, slalomează printre ju
Ună“. I’remicră de secretarul general al tice, dansurile româneşti şi cinematografic : „Băiatul din tinge pe Călan, îl păcăleş cătorii militari şi.' d’esphide
. Producţie a maghiare ale Liceului de te pe Bologan şi intră in excelent pe Văetuş, demar-
ilor italiene ; partidului nostru, tovarăşul construcţii din Deva. Lita" (autor Ion Marinescu, Exod de oameni într-un pla-să:
de
exod
ilustrate
sens,
tal. Nicolae Ceauşescu. realizator Cheorghe Alexoi). sens invers, pe calea întoar in în min. 7, lordănescu pă c-at pe aripa stingă. Ş’print
Publicul, colegii de muncă „CÎNTECELE STREIULUI" Acţiunea a fost organi să. Mii de ilustrate vor veni scurt ai acestuia, şi. şut sec
trunde spre poartă şi este
ai celor ce evoluau pe scenă Duminică s-a încheiat, la zată de comitetul sindicatului spre noi de pe litoralul Mă la faultat la marginea careu de la distanţă exact sub
rii
alte
Negre,
mii
de
>iQ^^ au aplaudat cu căldură co Simeria, ediţia a V-a a fes şi conducerea întreprinderii Sinaia, Predeal, Borsec, La- lui. Tot el execută lovitura bara porţii apărate de Mo
raru.
gS®S233aaa rul, brigada artistică, formaţia tivalului cultural-artistic „Cin- „Victoria" Călan în colabo cu Roşu, Herculane şi Felix, liberă . prin zid şi... 2—0
de muzică uşoară, de dans rare cu organele de justiţie din Borşa şi nordul Moldo Meciul este jucat şi cu
DL I : C,00 Ra- tematic, suitele de melodii şi tecele Streiului", organizat din Hunedoara şi Întreprin vei. Dacă cineva ar avea pentru Steaua: toate eforturile echipei din
dimincţii; 7,00 sub auspiciile Consiliului oră curiozitatea şi plăcerea de Spre surprinderea spec Ghen-cea, hunedorenii plea
8,00 Revista jocuri populare româneşti, şenesc de educaţie politică derea cinematografică jude a aduna asemenea ilustra tatorilor, după primirea a- că de la Bucureşti cu un
Curierul înclo- momentele vesele ale celor şi culturală socialistă. Festi ţeană. Cum filmul „Băiatul te, şi sînt astfel de colec
tăspundem as- două întreprinderi. din Lita" evocă un caz tra ţionari, într-un an şi-ar a- cestui gol, hunedorenii în punct care poate, săi însem
10.00 r .elin valul a inclus manifestări ca duna sub priviri un ade cep să joace tot mai de ne rămînerea. lor în. prima
■5 Atlas aici o - De menţionat că spectaco re s-au bucurat de o caldă gic, ca urmare a nerespectă- vărat manual de geografie cis, mai ordonat şi să, se divizie. Remarcăm întreaga
Inătatca ; 10,45 lul a avut loc simbătă, 13 primire : dezbateri şi simpo rii normelor de protec a ţării, de geografie a mi apropie periculos de butu
şlagărului ro- mai 1978, adică în prima zi ţie a muncii, acţiunea nunatelor sale frumuseţi. echipă dar subliniem în
0 Buletin de zioane pe teme ale politicii Statul socialist, organiza rile adversarilor. Faza din mod deosebit pe Mij-cea
Avanpremieră liberă a oamenilor muncii din interne şi externe a partidu va continua in prezen ţiile socialiste de profil în min. 17, cind Georgescu, bi Lucescu pentru dăruirea sa
11,35 Discoteca cele două unităţi economice, lui şi statului nostru, de pro ţa tuturor electricienilor de la lesnesc unui număr sporit ne servit de Economu, tra
ulclin de ştiri; Întreprinderea „Victoria" Co de oameni de a-şi petrece şi jocul bun din teren: si
loara folcloru- SPECTACOL PENTRU movare a ştiinţei şi tehnicii, lan, a elevilor liceului meta concediul de odihnă în fru ge milimetric pe lingă pe portarul Bologan.
3.00 De la 1 la FRUNTAŞII ÎN PRODUCŢIE de ridicare a nivelului de cu moasele staţiuni de la ma poarta, lui Moraru, anunţă Bun arbitrajul lui- Octa-
ent club ; 16,00 noştinţe profesionale, întîl- lurgic din oraş, precum şi în re şi de la munte. Anul a- că oaspeţii n-au renunţat vian Ştreng (Oradea)-
16,25 Coordo- Luni, la Casa de cultură niri cu activişti de partid şi alte centre din judeţ. cesta, de pildă, prin sindi
cc ; 16,10 Timp din Deva s-a desfăşurat un Ieri, „Băiatul din Lita" a cate vor pleca in staţiuni la luptă. Şi, înt'r-adevăr, COR VINUL : Bologan, —
frumuseţi — de stat, „dialoguri pe ace de odihnă şi tratament pe în min. 22, după un atac Niculeseu, Gălan,. Meulă,
ă ; 17,00 Bule- amplu spectacol dedicat frun eaşi scenă", recitaluri de ver prilejuit o nouă dezbatere. ste 20 000 de oameni ai prelungit al Corvinului, Miculescu, Dumiţrău IV,
17,20 Pentru taşilor în producţie din secte- suri patriotice şj, revoluţiona Peste 280 de spectatori — muncii, prin Oficiul de tu
Orele serii ; muncitori, tehnicieni şi ingi rism — mai bine de 11 600, Lucescu (ieri cel mai bun Lucescu (min. 77,. Văetuş),
1 ai dorului ; re, seri literare, treceri in re iar alţi 3 000 de tineri îşi jucător de pe teren), îl des Economii (min. 64,. Nicşa),
î cu adresă ; vistă ale formaţiilor artistice neri din unităţile economice vor petrece concediul de chide exact pe Călan, ca Radu Nunweiller, Ang ei es
sonore ; 22.00 După 36 de ' de amatori, expoziţii de artă ale oraşului — au primit fil odihnă sau vacanţa de va re înscrie spectaculos cu eu, Georgescu;
ră în tabere prin B.T.T.
ră ; 23,00 Biju- plastică ş.a. Festivalul a fost mul ca pe o veritabilă lecţie Dacă fiecare om ce plea
j ; 23,30—3,00 educativă. că la odihnă şl tratament capul. Scorul devine 2—1. MIRCEA LEPĂDATU
izical nocturn. ani de muncă încununat in ultima zi cu pa va trimite doar 3 ilustra
rada costumelor populare, a ALEXANDRU TUZA, te, numărul acestora, intra
. ; 18,00 Actua- cintecului şi jocului româ ziarist colaborator Călan te în judeţul nostru, va de Jiul—Sportul studenţesc 1-0 firi
18,10 Estrada Recent, membrii coope păşi impresionanta cifră de
8,30 Tribuna rativei meşteşugăreşti „Re peste 106 000 exemplare —
îaintatc : Me tezatul" din Haţeg au un autentic tiraj de masă. Cum era de aşteptat, me cut indisponibil şl 3a me
ni pentru efi- sărbătorit ieşirea la pensie Ceea ce nu se tipăreşte in ciul Jiului cu Sportul stu ciurile selecţionatei olim
yiilor — la mi- să este gestul omului — denţesc s-a desfăşurat ca pice la Cairo —, jocul Jiu
tanţi de la pentru limită de virstă a omenesc, cald, apropiat.
; 18,40 Muzică unuia dintre cei mâi har o dispută dîrză, fără me lui se .limpezeşte vizibil,
10.00 Tineretul nici cooperatori. Este vor CORNEL ARMEANU najamente în urmărirea primeşte claritate, pe alo
e înţeleg prin dobîndirii punctelor puse curi chiar culoare şi, mai
ţii Institutului ba de Cheorghe Mărgi- în joc. Tot scontat ora şi
i din Reşiţa ; neanu, timplar, care are o important, periculozitate la
iţa muzicală : vechime in muncă de 36 faptul că Jiului îi va fi poarta lui Lazăr, care' lua
mişoara muzi- destul de greu să se deta se locul lui Rădueantii —
ani, dintre care 26 în a-
ceastă cooperativă, fiind şeze în această întîlnire, cam nervos în finalul pri
SBSSHSSSSHfflSSi unul dintre fondatorii ei. mai ales că şi Mulţ.escu mei, reprize. Astfel, după
Cheorghe Mărgineanu, lipsea de la comanda echi ce Cavai are o intervenţie
snHs&BBsa membru de partid, a fost Tradiţionala întâlnire pei. salutară, în min. 57, evi-
tot timpul un exemplu minerească, „Ziua briga După ce jocul a început tînd egai.ma, Sălăgean în
nembrie (Pa demn de urmat de către . şi pe măsură . ce minutele scrie, în min. 71, dar din
li negru, Se dierului", a prilejuit- şe treceau era tot mai evi ofsaid., Un: minut mai. târ
al ; HUNE- tineri, executînd numai lu filor de brigăzi de ia dentă absenţa organizării, ziu,. Ciupi tu execută pu ter
dăruiesc un crări de foarte bună cali IJM. Aninoasa, ca şi fac
căra) ; Prole- tate şi crescind o serie în ordonării jocului gazdelor. nic, în zid, o lovitură libe
ardelenii (Si- torilor de decizie din în Şi, aproape 30 de minute ră, mingea îi revine, este
Alegerea gi- treagă de ucenici cărora treprindere participanţi
a) ; Opera- le-a insuflat dragostea de la educativa manifesta se joacă la hazard. Cu a- la fel de puternic reluată,
_rol“ (Con- meserie şi i-a educat în plomb, e adevărat, uneori dar pe lingă poartă. Sînt
PETROŞANI : re,, un util schimb de cu prea multă ardoare, în continuare momente bu
ie, seriile l-II spiritul eticii şi echităţii experienţă. Analiza fă chiar eu riscul de degra- ne de joc ale Jiului,, pînă
olas Nicldeby socialiste; Cuvintele rosti cută asupra muncii des
; împuşcături te cu acest prilej, de că ■ dare a jocului. Dar, arbi în final, cînd asistăm la o
ună (Republi- făşurate s-a transformat trul Rainea este decis, în mare ratare : Bueurescu şi
; Hocco şi tre tovarăşul loan Vlăi- într-o angajare respon
Iile l-n (Cul- coni, preşedintele coope sabilă la recuperarea cearcă să calmeze spiritele Sălăgean singuri cu porta
1 de gratie rativei, Sidonia Mureşanu, cu cartonaşul galben (lui rul nu reuşesc golul pentru
orcsc) ; viil- minusurilor, la realiza j D.umitrache, Bădin şi Tă- că primul n-a , vrut să pa
pecială ' Pompei Bărboni şi alţii au rea sarcinilor de plan şi I năsesou), pentru ca apoi, seze sau să şuteze decisiv,
MEA : Orgia fost cuvinte de apreciere a angajamentelor asu | în mini 34, să fie nevoit ori cu fentă,, sau oricum,
TIULA ; San- şi respect. (Nicu Sbuchea,
!
d Malaeziei ziarist colaborator). Farmacia nr. 3 Hunedoara. Tînăra Maria Ienăşescu asi mate în întrecere. 1 să apeleze l a cel roşu, eli numai cum a făcut, nu...
; ANIN O AS A: gură pacienţilor o servire ireproşabilă. Foto : ION VLAD minând din joc pe Tănă- A fost un meci- specific
iţesei (Munci- sescu şi Dumitrache. To de campionat, de ambiţii,
:ANI : Danlca
; BRAD : tuşi, jocul nu se limpezeşte care putea fi şi m-ai* bun,
(Steaua Ko- de nici o parte. Abia în dar în circumstanţele în
1 : Scaramou- min. 41 Sălăgean reuşeşte care s-a desfăşurat, victo
O scrisoare
le I-U (Fla- si extinsă O: pătrundere în careu, in ria Jiului rămîne meri
VGIU BAI : 0 experienţă ce merită să fie cunoscută tră bine spre poartă, dar tata.
de cultură) ; este faultat; tot el execur A arbitrat N. Rainea
aptclea conti- (Bîriad).
; BRAZI: Va- tă penaltiul şi transformă:
: puşcă ; CA- Cantinele restauratTt au un na" şi 2 linii cu autoservire, lei, în vreme ce la microcan- perfecţionează continuu, nu 1—0. JIUL : Cavai — P. Ni
i întunecată mare rol în alimentaţia popu îndrumată şi sprijinită per tinele din combinat preţul nu mărul reclamaţiilor la adresa După pauză, cu minimul colae (Toma, min. 20)', Bă
iră) ; Adcvă- e mai mare de 4 lei. Se ser acesteia fiind tot mai puţine. avantaj pe tabela de mar din, Ciupitu, P. Gr-igoie,
îriile I-Il (U laţiei, şi nu e deloc exagerat manent de Comitetul sindica Stoiehiţă (Mulţescu; min.
tIA : Acţiu- a se afirma că şi de activita tului de la C.S.Hv, condusă vesc, de asemenea, meniuri Firesc, o asemenea activi caj, dai; eu marote atu
1“ (Mureşul); tea lor depind bunul mers al cu competenţă de comitetul dietetice şi speciale. Despre tate are o largă deschidere al intrării lui Mulţescu — 46),. Rusu, Stoiea, Bueures
■a din Vadul calitatea activităţii vorbesc pe risc personal, fiind ac cu, Dumitrache, Sălăgean;
1 ; TELIUC : muncii în unităţile producti de cantină,. în fruntea căruia spre perspectivă. Viitorul ime cidentat, motiv care l-a fă NICOLAE STANICI! *
ei (Minerul); ve, rezultatele obţinute de se află llie Şunda, unitatea convingător cifrele' înregis diat prevede îmbunătăţirea
arele alb al creatorii de bunuri materia şi-a extins continuu activita trate la capitolul desfacere dotării- cantinei, în care scop
eitorcsc). Rezultate : S.G. Bacău* — Politehnica r
le. Această idee a jalonat tea în ultimii ani ajungînd să care, la finele anului trecut, se vor investi în acest an a- Iaşii 2—Jt;, Jiul, — Sportul, studhntesc 1—0; Efe
activitatea desfăşurată de proape 500 000 lei ce se vor Olimpia S.M. — Univ. Graiova 1—0; F.Ci.
cantina „Siderurgistgl" din materializa în deschiderea de Bihor — U.T.A. 2—1; A.S.A. — C.S. i.lr-
Hunedoara — unitate cu. re noi microcantine în combina go.vişte 1—0; Steaua: — F.C.. Corvinul 2—2;
F.C. constanţa- — E.C. Argeş, u—2;. Petro
zultate deosebite şi cu o ex La cantina „Sfderurgisfu!" din Hunedoara tul siderurgic, punerea în lul- — Politehnica Timişoara, 1—0;. F.C.M.
abil pentru perienţă bogată. Ca o recu funcţiune a depozitului frigo Reşiţa — Dinamo 0—3.
ea va fi in noaştere a acestor merite u- rific cu o capacitate de 1 000 CLASAMENTUL fi-
tsă, cu cerul tone, creşterea numărului 1, F.C. Argeş 29 15 5 9 47—42 35
s ziua, cind nitatea a cucerit pentru a 71 9 64—44' 33' *4»c.
semnala a- doua oară locul I în între servească peste 7 400 de au fost cu 3 la sută mai mari cantinelor ce funcţionează în 2; Steaua 29 13 s. G.. Cor-
t? şi deseăr- cerea pe ţară, aici avînd loc mese pe zi, avînd un proces decît planul stabilit. La baza 2 schimburi, extinderea gos 3; Poli. Timiş. 29 14 5 10 39—30 33
lîndul va şu de curînd o consfătuire la podăriei anexe precum şi — 41 Spartul stud. 29 Î5 2 T11 39—345 32 t jV - F. G. M.
ii est. Tem- de producţie cu. „foc conti acestei activităţi merituoase 5r. A. Si A. 29 13 5' 11 46—31 31 ; U. Ti A. —
cuprinsă în care au participat factori cu nuu", cum se spune în litnba- stă, evident, buna aprovizio un fapt esenţial — ridicarea . Steaua ; Spoitul
sele noaptea, atribuţii pe linia activităţii jul siderurgiştilor, adică se nare asigurată, de Direcţia calificării oamenilor. Mergînd 6, Jful 29 14 3 12 49—39 31
ie ziua. Izo- cantinelor restaurant din toa munceşte 24 de ore din 24. comercială judeţeană Hune pe această linie, cantina „Si- 7., Dinamo 29 13 4 12 44—36 30 stu d e ri ţes c’ — Retro -
ice ceată di- 8. U. T. A.: 29' 12 6 11 45—47 30 .SIuI ; Politehnica T-i-
te judeţele patriei. Multe din microcantineld din doara, dar şi preocupările derurgistul" îşi va spori conti Inişoana — S. C.
;I 21 mai : Dar să procedăm la o combinat funcţionează îh 2 constante pe linia asigurării nuu rolul în alimentaţia oa 9.. 011mpia* ■ 29 13, 3 13 35—41 29' jj-Bacâu ; F.C. Bihor
ral călduroa- scurtă trecere In revistă a di schimburi, meniurile asigurate resurselor proprii de aprovi menilor ce muncesc în ceta 10. S.C. Bacău 29 11 7 Al 40—51 29
îporar noros abonaţilor cumulind două ca zionare. Cantina, dispune de tea de foc a Hunedoarei, fi 11. Univ., Cr. 29 11 6' 12 30—28- 28 , — Jiul ; Unii)»: Cro-
cind se vor mensiunilor activităţii desfă 12. Petrol ul 29 11' 6 12 37—37 28T iova — AiSiAV Tg.
: locale de şurate de unitatea hunedo- lităţi esenţiale : sînt consis o gospodărie anexă puterni ind — datorită: activităţii bu 6; 12 23—29 28: Mureş ; Politehnica
reană. La ora actuală, în ca tente şi ieftine. La comun, — că, care: îi furnizează frec ne ce o desfăşoară — un e- 13. C.S. Tîrgov. 29 11
reme în ge- drul acesteia funcţionează 2 unde se pregătesc zilnic 3 vent carne, legume etc. şl xemplu demn de urmat pen 14. F.C. Bihor 29 13 2 14 32—44 28 laşi — F. G. Con
cu cer tem- tru alte unităţi de acest fel 15. F.C. C-ţa 29 12 3 14 37—42 27
'or cădea a- cantine restaurant, 21 bufete meniuri formate din 4 feluri această subunitate se extin 16. F.C. Corvinul 29 8 11 10 30—39 27 stanţa ; C. Si Tîr-
e şl lapovi- de întreprindere, din care 16 de ciorbe sau supe şi 6 mîn- din judeţul nostru. govişte — ©limpid
mjcrocantine, 2 secţii de de cărurii felul II — preţul u- de continuu. De asemenea, 17. Poli. laşi 29 9 6 14 36—36 24 Satu Mare.
servire, o unitate „Gospodi nei mese este între 4, 6 şi 8 in ultima vreme servirea se TRAIAN BONDOR 18. F.C.M. Reşiţa 29 8 3 18 27—50 19