Page 61 - Drumul_socialismului_1978_05

ProfefarS dîn foafe firile, unl}!-yă!
ANUL X XX

NE. 6389

SIMBAtA,

20 MAI
1978

4 păgâni — 30 bani

Vizita oficială de prietenie Săptămîna

creafiei literare
a tovarăşului NiCOLAE GEAUŞESCU Evenimentul cultural din
în Valea Jiului
Valea
literare"
a
intrat
ereaţtei Jiului — — „Săptămâna
în cea do-a VI-u zi. După
în Republica Populară Chineză ţilor cu minerii de după la lan­
scriitorilor
întâlnirile
poe­
şi
Uri-
I.upc-nl,
şt
cani
sările
Pe­
de
troşani de ieri carte creatorii ia lite­
rari au urile intrat din La I.M.
in
nou
adine
minelor.
prilejuit
Convorbirile
au
Solemnitatea semnării unor un larg schimb de infor­ Livczeai au „ia realizat, locu­
ieri,
faţa
reportaj
un
maţii cu privire ia activi­ lui", tar dupr,-amiază au
cu
dialog
importante documente comune tatea vastă pe care Parti­ şi avut tui de fructuos institutul do
la
studenţii
dul
Comunist
Român
mine.
Partidul Comunist Chinez Astăzi, întîlnirea cu mi­
- Vineri, 19 mai, . a avut • în cadrul aceleiaşi cere­ o desfăşoară pentru con­ nerii de Ia Dilja va fi ur­
mată de o alta — cu mem­
loc, ia Pekin, solemnitatea monii, în prezenţa tovarăşi­ struirea societăţii socialiste brii cenaclurilor literare din
semnării unor importante lor Nicolae Ceauşescu şi şi pentru asigurarea bună­ Valea Jiului, prilej cu caro
documente privind dezvol­ Hua Kuo-fen, s-au semnat stării şi fericirii popoarelor actorii teatrului de stat din
tarea relaţiilor şi colaboră­ o serie de convenţii şi pix>- celor două ţări, precum şi localitate vor susţine un
recital de poezie.
rii prieteneşti dintre Repu­ tocoale de aplicare a A- abordarea unui amplu cerc Mîlue, săptămîna literară
blica Socialistă România şi cordului privind colabora­ de probleme privind rela­ se va Încheia într-un am­
Republica Populară Chi­ rea economică şi tehnică ţiile de colaborare priete­ plu spectacol in care hc vor
intllni
profesionişti
artişti
electrică
Stoencscu,
iosefina
una
neză. pe termen lung între Re­ neasca şi solidaritate între din Uzina mal vechi ParoşenL Laboranta uzină, detemUnă eu aten­ şl amatori de la ateneul
cele
din
muncitoare
T o v a r ă ş u l . Nicolae publica Socialistă Româ­ cele două partide şi state, ţie caracteristicile apel din fluxul productiv, destinat produ­ | tinerelului, casa de cultură
C-eauşescu şi tovarăşul nia şi Republica Popu­ cerii aburului. Foto: ŞTEFAN NEMECSEK { şl din licee,___________________
Hua Kuo-fen, au semnat lară Chineză şi Convenţia raporturile de - conlucrare
Acordul între Republica între cele două ţări privind pe plan economic, tehnioo-
Socialistă România şi Re­ înfiinţarea reciprocă de ştiinţific şi cultural, în
actuale La Balşa, la îngemănarea dealurilor cu munţii
publica Populară Chineză consulate generala şi pla­ construcţia socialistă.
privind colaborarea econo­ nul de aplicare a Acordului Au fost, de asemenea,
mică şi tehnică pe termen de colaborare culturală în­ discutate probleme
lung. tre Republica Socialistă ale situaţiei internaţionale,
Ceremonia s-a desfăşurat România şi . Republica ale luptei popoarelor, a Zi da mai ia Balşa, acolo 14 sate ce alcătuiesc comu­ care în planul comunei Bal­
în Sala de suid a Palatului Populară Chineză, pe anii forţelor înaintate pentru unde obişnuit căldură aces­ na Balşa, aflată în îngemă­ şa sînt prevăzute a se con­
Adunării Naţionale a Re­ 1978—1979. socialism, pentru progres şi tei luni răzbeşte mai greu narea dealurilor cu munţii, tracta în acest an 150 ca­
prezentanţilor Populari a In încheierea solemnită­ pace. prin desişurile falnicelor pă­ motiv pentru care cei de pete bovine adulte, 460 ti­
R.P. Chineze. ţii, t o v a r ă ş u l Nicolae în cadrul convorbirilor duri sau răceala stinciksf peste Mureş îi numesc pe neret bovin, 640 porci, 570
După ceremonia semnă­ Ceauşescu, tovarăşa Elena s-a relevat că vizita golaşe ce imprejmuiesc va­ bălşeni moţi. Dar bălşenii, oi, 650 miei, 4 500 hl lapte
rii, în aplauzele celor pre­ Ceauşescu şi tovarăşul Hua p r e ş e d i n t e l u i Nicolae tra satului-reşedinţâ. Dar a- la rîndul lor, (e zic moţi de vacă, 100 hl lapte de
zenţi, tovarăşii Nicolae Kuo-fen, ceilalţi tovarăşi Ceauşescu , constituie un cum, cînd soarele de mai oaie, 7,5 tone lină. Şi vred­
Ceauş eseu şi Hua Kuo-fen din conducerea de partid moment de importanţă is­ n-ajunge nici !a şes, la Bal­ nicia, holărirea bălşenilor
şi-au strîns îndelung mîi- şi de stat a celor două ţări şa oamenii s-au bucurat că de a se achita cu cinste, ca
nile, s-au îmbrăţişat cu căl­ au ciocnit o cupă do şam­ torică în dezvoltarea prie­ mugurii pomilor au dat mai O zl înfr-o şi pînă acum, de sarcinile
dură. panie. teniei, colaborării şi soli­ tirziu, însă nucii, renumitul ce le revin se regăsesc în
darităţii între partidele, ţă­ nuc de Balşa, n-au scăpat. comună apropierea realizărilor pe 4
rile şi popoarele noastre. Şi totuşi, aliniamentul plopi­ luni de cele anuale, din
încheierea convorbirilor oficiate Ceauşescu, secretar general lor din frumosul parc de pe plan. în satul Oprişeşti nu
T o v a r ă ş u I Nicolae
al Partidului Comunist Ro­ malul Văii Balşei, parc în­ doar celor de mai sus de există nici o familie fără
ei, din Zlatna -şi Buceş. Mai contracte ; în Poieniţa, la
La 19 mai s-au încheiat publicii Populare Chineze. mân, preşedintele Republi­ treţinut cum nu se văd în puţin cultivatori ai pămîntu- fel, bunii gospodari au con­
multe oraşe, îţi încălzeşte
convorbirile oficiale din­ La convorbiri au parti­ cii Socialiste România, a sufletul. Gîndui te duce la lui, dar mari crescători de tractat cu statul porci, vite,
tre t o v a r ă ş u l Nicolae cipat : invitat pe tovarăşul Hua spiritul gospodăresc al oa­ vite şi oi, oamenii acestor oi, miei, lină, lapte.
Ceauşescu, secretarul gene­ Din partea română — to­ Kuo-fen să facă o vizită o- menilor, confirmat şi de ce­ locuri asigură o mare canti­ Aici, la Balşa, din 1971 a
ral al Partidului Comunist varăşa Elena Ceauşescu, fieială de prietenie în le trei diplome şi două tate de produse — carne, devenit tradiţională întilni-
ceilalţi membri ai delega­
Român, preşedintele Repu­ ţiei. România. menţiuni cucerite în întrece­ lapte, lină —, Balşa deţi- rea anuală, în august, a fii­
blicii Socialiste România, Invitaţia a fost acceptată rea patriotică pe judeţ, pen­ nîn locul întii pe judeţ la lor satului, cînd bălşenii
Din partea chineză — to­
şi tovarăşul Hua Ivuo-fen, ou plăcere. tru înfrumuseţarea şi reali­ volumul contractărilor. în plecaţi in lume se întorc la
varăşul Li Sien-nien, vice­
preşedintele Comitetului preşedinte al C.C. al Parti­ Convorbirile s-au desfă­ zarea sarcinilor economice, medie, în fiecare gospodă­ s
Central al Partidului Co­ dului Comunist Chinez, vi- şurat într-o atmosferă de edilitare şi social-culturale. rie cresc trei vite mari, dar NICOLAE S7ANCIU \
munist Chinez, premierul cepremier al Consiliului de O confirmare a vredniciei sînt gospodari care au 6-7- s
Consiliului de Stat al Re- Stat, alte persoane oficiale. (Continuare în pag. a 4-a) oamenilor, locuitorilor celor 10 ori 12 vite. Motiv pentru (Continuare în pag. a 2-a)
La întreţinerea culturilor ! EXAMENUL EFICIENTEI
nu este îngăduit lucrul pe apucate Accent hotărî! pe factorii
în ziua de 18 mai a.c. am tate de' inginerul şef al cu influenfă directă asupra
întâlnit o largă mobilizare » Dacă culturile sînt repartizate pe membrii coope­ C.A.P., Dan Tabuia, care
a forţelor cooperativelor â- ratori, nu înseamnă că ele sînt şi întreţinute ne-a relatat că sfecla fu­
grioole din Sîntandrei şi o De ce s-or fi „supărat" cooperatorii din Sîniâmăria rajeră a fost prăşită prima valorii producţiei nete
Băcia la prăşitui manual al de Piatră pe sfecla furajeră, iar cei din Batiz pe so-lar ? oară cu atelaje şi manual
sfeclei de zahăr. Spre de­ • Să nu se facă nici un rabat la calitatea praşilelor ! pe întreaga suprafaţă, iar
osebire, în unele cooperati­ la cartofi se acţionează Convorbire cu tovarăşul ing. SILVIU SAMOILESCU,
ve agricole din consiliul in- repartizare a culturilor pe organizarea mai bună a pentru finalizarea grabnică directorul Uzinei nr. 4 laminoare de la C.S. Hunedoara
tercooperatist Călan, deşi braţe de muncă nu înseam­ muncii şi pe mobilizarea a erbicidării. Mecanizatorul
mai ales în cursul după-a- nă nici pe departe că a- forţelor şi mijloacelor la Andronic Moga are o con­ nind tocmai de la a-
miezii a fost o zi însorită, cestea sînt şi întreţinute. întreţinerea culturilor, s-au tribuţie meritorie Ia efectu­ — După cum se ştie, în-
concept,
al
aotivitatea în cîmp la în­ Intr-o unitate vecină, înregistrat rezultate care area praşilelor mecanice. cepînd ou semestrul II netă cest de partid organiza­
ca­
ţiile
şi
producţia
acestui
an,
treţinerea culturilor s-a respectiv la C.A.P. Vilcele, merită să fie evidenţiate. Tot la această unitate o va deveni un indicator de drele de conducere din
desfăşurat pe apucate. Aşa unde accentul s-a pus pe Acestea ne-au fost prezen­ formaţie de mecanizatori bază al planului. Cum se secţiile uzinei noastre des­
se explică de ce praşila din componenţa căreia fac pregătesc laminoriştii hu- făşoară o permanentă acti­
mecanică şi manuală bate parte Toader Curtuşan, Va- nedoreni pentru a răspunde vitate în rîndul colectivelor
pasul pe loc, de ce buruie­ sile Goga, Tiberiu Băgăian, noilor cerinţe calitativ su­ de muncă pentru înţelege­
nile au invadat îngrijoră­ Ionel Ban şi alţii a însilo- perioare ? rea deplină a conţinutului şi
tor culturile. zat în prima zi de lucru
masa verde de pe 10 ha. — Recentele măsuri sta­ sensului măsurilor luate de
O situaţie care ridică sem­ bilite de conducerea parti­ conducerea partidului, pen­
ne de întrebare se întîlneş- Organizînd munca în flux dului cu privire la perfec­ tru aplicarea lor în practi­
te la C.A.P. Streisîngior- continuu, la C.A.P. Bretea ţionarea conducerii şi pla­ că. Concluziile desprinse
giu, unde de-abla în aceste Română — ne-a spus pre­ nificării economico-financi- din analizele efectuate şi
zile s-a repartizat cultura şedintele unităţii, Ioan O- are a activităţii desfăşurate din consultarea oamenilor
de sfeclă furajeră pe mem­ prea —, după recoltarea şi în întreprinderi, pe lîngă au îmbunătăţit cu noi mă­
brii cooperatori pentru a fi însilozarea furajelor de pe îmbunătăţirile aduse în a- suri programele noastre de
prăşită. Tot aici cartofii au 20 ha terenul respectiv a cest domeniu, lărgesc evi­ acţiune care vizează, în e-
fost prăşiţi mecanic, dar fost arat, discuit şi se în- dent cadrul de manifestare senţă, factorii cu influenţă
n-au mai putut fi erbici- sămiînţează cu porumb. şi afirmare plenară a directă asupra producţiei
Inginerul şef al C.A.P.
daţi, deoarece nu s-a prins principiului autoconducerii nete — creşterea producti-
momentul optim, lucrarea Bretea Streiului, Handrea muncitoreşti, ceea ce impli­
trebuind să fie realizată N. TÎRCOB că, la rîndul său răspun­ S. IONESCU
înainte do răsărirea plante­ . La însilozarea furajelor la U.A.P. Dobra, o contribuţie deri sporite din bartea fie­
lor. Evident, doar simpla meritorie şi-a adus-o şi mecanizatorul Ionel Anucuţa» (Continuare in pag. a 2-a) cărui om al muncii. Por­ (Continuare în pag. a 2-a)