Page 62 - Drumul_socialismului_1978_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. I

PROPAGANDA VIZUALA,
O®
I^EL
CONCRETĂ, MILITANTĂ
12,00 Telex
12,0/5 Homai
Ancorată profund în reali­ reparaţii la 153 vagoane pe celaşi timp, în spaţiul desti­ milia
rea ei
tăţile noi cu care se con­ două osii. Se poate reţine, de nat satirei, prin intermediul 13,00 .Curs
fruntă unităţile economice în asemenea, realizarea unei e- unor caricaturi sugestive, u- niolă ;
etapa actuală, propaganda conomii de energie electrică nele aspecte de indisciplină 13,2S Concei
vizuală vine să susţină antici­ echivalentă cu 33 415 kWh. de care au dat dovadă Va- 11.15 Create
Geo B
pat trecerea cu succes la Un loc aparte în propaganda siie Jalbă, Vasile Cezarianşi IC,10 Publie
noua etapă de autoconduce- vizuală îl ocupă problemele Keli Viorel. 16.15 Clubul
re şi aulogestiune economi- cele mai noi care se cer a fi Deosebit de semnificativă 17.15 Agcnd
tică ;
co-financîară. Un exemplu cunoscute de către toţi oa­ este aici concreteţea întregii 18.15 Sâptăr
fidel in această privinţă îl menii muncii : producţia netă propagande vizuale. Consta­ ternă
nală ;
oferă propaganda vizuală de şi fizică, sursele de constituire tăm, de pildă, la secţia a 18,314-
Anlolo
la I.M.M.R. Simeria. a fondului de participare a Vl-a mecanică şi la secţia a tru oi
Prin conţinut, prin formele oamenilor muncii la beneficii, H-a vagoane că pentru func­ I.L^ Deva fabrica tic ciment Chişcădaga. Aspect «lin camera de comandă. „Cliarl
de realizare, prin ţinuta es­ direcţiile principale şi ime­ ţionarea în gol timp de o Foto: V1RGIL ONOIU 39,30 Teleju
tetică, tratarea problemelor la diate de acţiune, alte ele- oră a unui cuptor se iroseşte 20,00 La or
conoro
zi şi de perspectivă, propa­ o cantitate de gaz metan cu 20,10 Toleer
ganda vizuală de la această care se poate încălzi un a- Se acţionează 20,10 Mari
unitate oglindeşte elocvent partament timp de o lună, Valoarea profeţiei nete Legea
Pro du
personalitatea colectivului de La I.M.M.R. că prin mersul în gol al unui lor ai
muncă de aici, hotărîrea a- generator de sudură timp de pentru eliminarea 22,10 întîlni
umorii
cestuia de a se situa in pri­ numai 10 minute se consumă (Urmare din pag. 1) ţionează în această direcţie 23,10 Teleju
mele locuri pentru afirmarea Simeria energie care ar putea asigu­ deficienţelor laniinoriştii ?
noii trepte calitative în eco­ ra consumul la o gospodărie vităţii muncii şi a produc­ — în paralel cu creşte­
nomie. personală timp de 10 zile Referitor la articolul publicat ţiei fizice, valorificarea su­ rea ponderii laminatelor RA
Chiar la intrarea în între­ (secţia a 11-a vagoane), că in ziarul „Drumul socialismu­ perioară a materiilor pri­ din oţeluri cu caracteristici
„Ritmul
intitulat
de
lui",
alert
prindere sîntem informaţi de­ mente informaţionale. Nu sînt prin creşterea productivităţii muncă, experienţa bună dobin- me, a resurselor de care superioare, colectivele de
spre angajamentul oamenilor de neglijat rezultatele pe muncii cu numai 1 Ia sută, dită se cer generalizate", con­ dispunem, concomitent cu laminorişti depun eforturi PROGRA
răs­
muncii pe anul 1978 de 5 mi­ primele 4 luni, afişate la in­ pe întreprindere, se pot rea­ ducerea : I.C.S. Hunedoara relata­ reducerea cheltuielilor de stăruitoare pentru reduce­ (lioprofţrair
Analizînd
punde
cele
Radiojurno
lioane lei la producţia glo­ dicatorul producţie netă căre liza în plus reparaţii la 150 te in articolul sus menţionat, producţie. Este vorba de rea consumului de metal presei ; 8,1
bală, creşterea cu 1,5 la su­ a fost depăşită cu 1,708 mi­ vagoane pe două osii, o re­ organizaţia de partid şi con­ măsuri care se înfăptuiesc pe tona de laminate, pen­ rtiilor ; 9,(K
ducerea
tă a productivităţii muncii, re­ lioane lei. paraţie echivalînd cu 15 — a întreprinderii telmico-administralivă deja în mai fiecare secţie. tru valorificarea eficientă a 9,05 Revist
stabilit
au
mă­
ti
alizarea unei economii de 60 Esenţialul în mesajul pro­ 19 000 lei. Spiritul disciplinei, suri care să contribuie la e- — V-am ruga să vă refe­ fiecărei bucăţi de metal, 9,10 La viite
mare
tone metal etc. Aflăm, de a- pagandei vizuale îl constituie al economiei, resurse de sea­ Iiminarea deficienţelor semna­ riţi — bineînţeles, cu c- îndeplinind ferm sarcina de ştiri ; :
semenea, că pe primele 4 la I.M.M.R. omul, preocupă­ mă în creşterea beneficiilor late, prin încărcarea şi folosi- xemplificările cuvenite — expresă dată de conduce­ pretutindei
luni s-a realizat o depăşire a rile sale în cadrul colectivu­ întreprinderii sînt sugestiv la cîteva din aceste măsuri! rea partidului în sensul şi dor ; 1
producţiei globale cu 4,63 lui. Panoul central ne face susţinute de numeroase alte PE URMELE MATERIALELOR — Fără a intra în deta­ creşterii coeficientului de ştiri ; 11,Oî
Avan
11,35
milioane lei şi cu aproape cunoştinţă cu cîţiva din cei chemări care cuprind anu­ PUBLICATE lii, menţionez mai întîi fap­ scoatere a laminatelor fini­ Tv. ; 12,00
3,93 milioane lei a producţiei mulţi: Nistor Irinca,. Nlcolae mite calcule, realizări ce se rea mai bună a maşinilor’ şi tul că în domeniul creşterii te pline din oţel lingou, in­ ştiri; 12,05
oierului
ne
marfă. Iordan, Sabin Trif, Petru Sîn- pot obţine, în ultimă instan­ utilajelor. In acest scop se în­ productivităţii muncii, al dicator care, pe primele pa­ 1 la 3 ; 15,1
în aceeaşi perioadă pro­ zian, Aurel Deheleanu, Zoe ţă, eficienţă economică. La tocmesc programe zilnice, ur- realizării şi depăşirii ritmi­ tru luni este depăşit. 'Prin­ IC,00 Radio
ia
folosirea
mărindu-se
întrea­
ductivitatea muncii a crescut Madan, Mihai Voica şi alţii, loc de cinste sînt situate lo­ ga capacitate a maşinilor şi ce a pianului producţiei fi­ tre preocupările majore în dioilivertis:
cu 4 la sută faţă de plan şi fruntaşi în producţie pe a- zinci, citate din documentele utilajelor de pe platforma si­ zice, avem permanent în a- această direcţie se înscriu 18.00 Orele
cir
manţe,
cu 2,5 la sută faţă de anga­ nul 1977. La gazeta de pe­ de partid şi de stat, dovezi derurgică din Călan. Pe aceas­ tenţie organizarea temeini­ executarea şi punerea în instrument
jament, realizîndu-se în plus rete (ocupantă în repetate convigătoare ale avantajelor tă platformă este de organizată că a muncii, exploatarea funcţiune a laminorului de România ;
operativă
urmărirea
către
rînduri a unor locuri frunta­ pe care le aduce contribuţia factorii de răspundere a pro­ raţională a utilajelor şi îm­ bile — a cărui materie pri­ nore ; 22,
22,30 Marti
de
procesul
şe în cadrul concursului ju­ lucrătorilor la ridicarea cali­ blemelor ridicate tehnologiile de bunătăţirea activităţii de mă o vor constitui resturile 21.00 Bulet
de
de
producţie,
5.00 Non s
deţean al gazetelor de pere­ tăţii muncii fiecăruia. execuţie, stabilindu-se măsuri întreţinere a lor, creşterea de metal — terminarea şi turn.
te şi satirice, al epigramei şi lată, aşadar, o experienţă care în ansamblul lor vor pe această bază a indicilor punerea în funcţiune a ma­ TUVXIŞO/
la
ac­
caricaturii — organizat de pozitivă care merită a fi pre­ conduce şantierului îmbunătăţirea celor­ intensivi şi extensivi ai la- şinii de sudat ţagle. cap la litatea rat
tivităţii
iii,
a
secţia propagandă a comite­ luată creator de către toate lalte şantiere care concură la minoarelor. cap, reducerea cantităţii de ţiţi in popu
cînt
lodii
tului judeţean de partid), in- organizaţiile de partid din în­ ridicarea obiectivelor industria­ Aş aminti aici însă un secţiuni neterminate. Nu­ aie uaţiont
EXCURSIE IN U.R.S.S. tîlnim articole despre conşti­ treprinderi şi instituţii. Prin le de ia Călan. îmbunătăţin- alt aspect al problemei şi mai prin această ultimă toare ; 18,i
acti­
Printre numeroasele ex­ inciozitate şi dăruire, despre abordarea problemelor la zi, du-so asistenţa telmică, lucră­ anume: partidiparea rfliai măsură economisim în 1978 niei — fe
vitatea
de
a
îndrumare
cursii organizate Sn acest rilor de pe platforma siderur­ activă şi mai directă — aş 2,55 kg de metal pe tona creaţiei :
au de O.J.T. Deva, se în­ contribuţia adusă de unii co­ actuale, se va întări cu si­ gică din călan, se creează pre­ zice — a muncitorilor la de laminate, comparativ cu artisticii ,
scrie şi cea de 7 zile în munişti cum sînt Loghin Irin­ guranţă climatul de angajare mise reale pentru valorificarea jiopor de
TJ.R.S.S. Organizată cu au­ ca, Gheorghe Voicu, loan în marea competiţie ce o mai eficientă a resurselor ma­ rezolvarea unor teme, care anul trecut. O atenţie deo­ tare de l
tocarul pe itinerarul Clii- teriale şi umane în vederea vizează creşterea producti­ sebită acordăm, de aseme­ ţui Caraş-
şinău—Odcsa, cu începere Giurgiu ş.a. de la secţia l desfăşoară oamenii muncii realizării la parametri supe­ vităţii muncii şi pun în va­ nea, valorificării la diverşi Sabin Drif
ile la 28 iunie, excursia cisterne, la repararea peste din judeţul nostru în viaţa riori, a importantelor obiecti­ ra ; 19,00 .
promite un program bogat pian a 153 vagoane pe două economico-socială. ve, a tuturor sarcinilor ce re­ loare creativitatea tehnică beneficiari a scurtăturilor, lirică : Se
de vizite, spectacole şi des­ vin colectivului de construc­ a oamenilor noştri. Aşa de capetelor, probelor şi decla­ rele Oedii:
tindere. Costul excursiei osii. Sînt popularizate în a- V. PÂTAN tori. pildă, un colectiv de mun- satelor rezultate de la li­ Norma di
este de 2 100 lei, iar înscrie­ 20.00 Calci
rile se pot face pină Ia 25 aitori de la laminorul de niile de laminoare, ceea ce
mai a.c. sîrmă nr. 1 a conceput şi se va concretiza în acest an
„FAPTUL ZILEI" executat o instalaţie origi- în recuperarea a peste fii!
’nală pentru legarea în flux 8 000 tone de metal.
La lotul 1 al şantierului
3 construcţii de la I.C.S. a colacilor de sîrmă, insta­ în domeniul reducerii
Hunedoara, lot care ridică laţie care funcţionează de­ cheltuielilor de producţie, DEVA ;
noua cocserie de la Călan, ja. Efectul practic obţinut in special a celor materiale, tria) ; Cot
apar frecvent noutăţi la riile i-ll
gazeta „Faptul zilei". Am prin mecanizarea operaţiu­ punem accent pe diminua­ doara :
citit una recentă : zidarii şi nii amintite ne-a determi­ rea consumurilor la com­ trandafir
betoniştii lotului au reali­ nat să trecem la realizarea bustibili, energie electrică, tul, aurul
zat suplimentar 10 metri derurgistu
cubi de beton peste sarci­ a încă două asemenea in­ şi termică. „Petrol"
nile zilei, stalaţii, al căror proiect se Avem certitudinea că PETROŞA
BRUTĂRIE NOUĂ află în execuţie. Şi astfel prin materializarea în con­ hîrtie, s
LA BĂIJA de exemple sînt încă multe tinuare a programelor pe nirea) ;
(7 Noiemt
în uzina noastră. care colectivele din secţii­ sub clar i
La Băiţa' a fost dată de
curind in folosinţă o bru­ — Aşa cum aminteaţi le uzinei noastre şi le-au eay ; LUI
tărie eu laborator de cofe­ mai la început, valoarea fixat, creăm toate condiţiile Iraţii săi,
tura!) ;
tărie. Amenajată intr-o clă­ producţiei nete este în ace­ cerute de înfăptuirea mă­ 1573 (Mu
dire nouă, brutăria din Băl­
ţa are o capacitate de 5 to­ laşi timp în funcţie directă surilor stabilite de condu­ CAN : Edj
ne produse pe zi. De men­ de gradul de valorificare a cerea partidului în scopul citoresc) ;
ţionat că la ridicarea şi a- materiilor prime, de cuan­ ridicării eficienţei întregii (Minerul) ;
menajarea noii construcţii lodiile Br
au participat peste 2 000 de tumul cheltuielilor cu care activităţi economico-finan- citoresc);
oameni din ccie 11 Etate se realizează ea. Care sînt ciare pe care o desfăşu­ (7 Noiem
ale comunei, Aurel Vio
răm.
Depozitul final al U.F.E.T. Orăşlie. Aspect de la sortarea materialului lemnos. căile principale pe care ac- ram. şie) ; OR/
clic. *P
pierdu.
căra) ; c
întreţinerea cuituriSor HAŢEG :
Rocky (C
nent (Pop
lea pral'ul
(Urmare din pag. 1) liver Musolini, a recunos­ LAN : Po
cut cu şi sfecla furajeră re- (Casa de
tare, ne-a relatat că for­ olafnă intervenţia acută a (Urmare din pag. 1) mas nerealizat cu peste aici de anii socialismului. E te milioane s-ar adăuga ce­ IHA: Acţi
(Mureşul)
ţele unităţii sînt concentra­ cooperatorilor la prăşitul 146 000 lei, ca să nu mai bine să creştem odată cu lor 20 care reprezintă pute­ din Vadul
te la încheierea praşilei manual. Necazul este însă vatră, cinstind obîrşia lor. vorbim de alte pierderi.,. viaţa ce o construim. rea economică actuală a TELIUC :
manuale la sfecla furajeră că s-a trecut doar la pră­ Dar vrednicii fii ai satului La Balşa sînt aşteptaţi şi Semnele civilizaţiei se fac comunei ? Ce implicaţie so­ (Minerul).
pe ultimele două hectare, şitul cu atelajele. Se vor au rămas şi aici. Intre ei se alţi reprezentanţi ai unor în­ simţite în cele mai diverse cială, vizînd stabilizarea cît
iar mecanizatorul Gheorghe hotărî oare cooperatorii din numără Laurean Dan şi Ro- treprinderi, instituţii şi orga- chipuri. Inclusiv sub forma de cît a populaţiei în co­
Chivu va trece la efectua­ brigada din Sîntămăria de mutus Marcu — din Steoin, - nizaţii judeţene. Comuna li­ admiraţiei şi mulţumirii faţă mună ? Greu de calculat, hc
rea praşilei mecanice la Piatră să treacă la prăşitul Roman Bogdan — din Ma- vrează anual statului 300 de activitatea medicului sto­ dar oamenii Balşei, fiii sa­
cultura porumbului. manual cînd plantele nu da, Petru Nicula — din Te- tone de carne şi 1 000 tone matolog Tavaszi Ludovic —• tului, credincioşi dezvoltării Rezultaţi
La C.A.P. Gînţaga lucră­ s-or mai vedea din buru­ chereu, Ion Lucăcel, Cornel comunei, stabili sau veniţi 19 mai 19
rile de întreţinere a cultu­ ieni ? La grădina de legu­ Moga şi loan Mihuţ — din odată pe an, cred cu con­ Extr. I ;
rilor se află în faza incipi­ me a C.A.P. Batiz solarul a Balşa, Simion Stânculescu O zi într-o comuna vingere că vor dobîndi a- 9, 17, 80,
entă. S-a stabilit să se în­ fost construit doar pentru — din Poiana şi atiţia al­ ceste şi alte atribute ale o- Extr, a
ceapă praşila manuală la ochii lumii, deoarece n-a ţii. Vrednicia nu se vede nu­ raşuiui şi aici sus, Ia înge­ 67, 10, 25,
sfecla furajeră, să se trea­ fost cultiva, decît cu ceapă mai în casele şi curţile oa­ de fin, vagoane de fructe ; bun meseriaş, omul căruia mănarea dealurilor cu mun­ Fond dt
că la lucrarea cu sapa ro­ şi acum este în aşteptarea menilor. în 10 sate ale co­ de aici coboară la oraş i se datorează organizarea ţii. Unul dintre aceşti fii, lei.
tativă la porumb şi să se altor culturi. „Ne e ruşine munei s-au construit maga­ zilnic 6-10 maşini cu lemn. şi dotarea cabinetului sto­ primarul Adam Moga, a re­ Report :
execute erbicidarea carto­ zine noi, în 11 — şcoli noi. Necesitatea asfaltării dru­ matologic —, dar care are venit în comună, de la o-
filor. cu solarul — spunea briga­ Toate din contribuţia cetă­ mului este justificată. Oa­ şi unele lipsuri. Mai ales de raş, în 1973, din producţie,
Culturile cooperativei a- diera Muller Agneta — ţenilor ! Ce folos însă, că, menii se angajează şi s-au ia serviciu. Şi oamenii au ca vicepreşedinte la consili­
gricole din Batiz nu se pre­ dar n-avem ce face. Mă voi de pildă, în centrul civic al mai angajat că vor face tot motive să fie supăraţi. Cum ul popular, iar după puţin
zintă chiar aşa cum ingine­ ocupa personal să procur comunei, frumosul magazin ce trebuie ; că vor munci, sînt pe cei ce nu vor să timp a fost ales primar. Lîn-
Timpul
rul şef, Silviu Olaru, încer­ răsad şi să-l plantez, să nu stă închis de 5 luni. Gesti­ pentru ca în următorii 3 ani treacă odată la construirea gă el, ca vicepreşedinte, a ziua de 2
ca să ne convingă : „au o stea pămîntul gol". Nea- onara este bolnavă, s-a cele 6 curse care pleacă di­ unui complex de prestări de venit, din mină, de la Stă- mea conţi
bună dezvoltare şi promit vînd constituită o formaţie găsit om în loc care să pre­ mineaţa spre oraş, alte do­ servicii aici, pentru a-i uni nija, Petru Gavrilă. împreu­ zească uşc
o recoltă bogată". La faţa de cooperatori care să lu­ ia gestiunea, dar reprezen­ uă după-amiază şi cele 8 şi a-i readuce în sat pe nă, amîndoi şi cu satul, cu Fiabil. Loc
locului ne-am convins pe creze permanent la grădi­ tanţii cooperaţiei de con­ de seara, care se întorc, să mulţi meseriaşi ce fac na­ oamenii săi, credincioşi me­ cipitaţii
ploaie şi
„viu" că este însă nevoie nă, lucrările do întreţine­ sum, care trebuie să asigu­ circule pe asfalt. Şi cînd veta. Tîmplari mulţi, pădu­ nirii lor şi dorinţei de pro­ Izolat se '
să se treacă la prăşitul ma­ re şi recoltare a legumelor re „asistenţa" predare-pre- te gîndeşti că nu demult pe rile cad pe ei, dar în sat, o gres a oamenilor acestor cărcări eli
nual al cartofilor deoarece se fac pe apucate, ceea ce luare, întîrzie. Şi oamenii aici nici nu se ştia ce e a- locuri, vor să rămînă şi în sufla slab
sectorul ei
buruienile încep să inva­ nu oferă garanţia că po­ bat satele sau drumul la cela autobuz, că poienarii timplăirie, ori o cojocărie, o acest an în rîndurile do le minime
deze masiv cultura pe u- tenţialul , de producţie al oraş să se aprovizioneze ; plecau pe jos la ' oraş !,.. , secţie de zidari-zugravi nu frunte ale . ^ Intre G şl
Iiuuiu uiv. wmunuivi mumu comunelor hune-
UI via
“
JUJ IVI
nele suprafeţe. De aseme­ unităţii poate fi deplin va­ pionul de desfacere a ră­ Uimitoare evoluţie adusă şi există. Dacă ar exista, cî- dorene. j maxime in
evoluţie adusă şi există. Dacă ar exista, cî- dorene.
nea, preşedintele C.A.P., O- lorificat.