Page 63 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 63
"9 © SIMBAtA, 20 MAI 1978 Pag. 3
/■
SĂ NU CA n l
gZIUNE GHETE BU 5 \
LA CI2M ' “ .. ţ
leton ; „Fa- Pe lingă atelierul de S
ser“. Reiua- CSND 0 MAU INIMII MI MITE El MODEI reparat ceasuri el coo- \
ului iz ; perativei meşter găreşti i
limbi. spa- „Mureşul" din Piva, si- 1
islraetiv ; E MIM CELE DE II MAS tuat pe strada Dr. Petru ţ
şi epoca sa: „CHEAMÂ-MĂ ÎN DEPĂRTAREA LUMINOASĂ" IE ţ Groza, adică in centrul o- 1,
t;
Filmul tandemului Lavrov sale — şi aici stă una din ’ raşului, trece mu!' T lume. A
creţului ; —. Liubşin pătrunde cu o virtuţile esenţiale ale filmu îndemnul de a vizita rează, cu fir de arnici, har Nu ştim insă dacă cine- V
idtural-artis- conceput de prof. Maria
impresionantă gamă de mij lui — contemplăm o gale Şcoala generală din Baia ta patriei. Pe frontispiciul Lăzăruiţ, directorul coordo va din cei ce trec zilnic ţ
politică in. loace într-un microcosm fa rie tipologică de mare va de Criş a fost făcut tuturor ei stă scris, tot prin cusă nator al şcolii, sală care ne pe lingă vitrina r‘altern- i
internaţio- milial descompletat, in care rietate, faţă de care Vitea conducerilor unităţilor de turi româneşti, .un moment uimeşte prin funcţionalitate lui respectiv a reu*'t vreo- /
absenţa capului de familie reacţionează sensibil, fiece ■ învăţământ gimnaziale şi li de seamă din viaţa politică dată să-şi po’Nească \
filmultlţ pcn- şi estetică ? Dulăpioarele
şi tineret i determină apariţia stării de reacţie aruncind o lumină ceale din judeţ cu prilejul a ţării: Conferinţa Naţio supendate, cu uşi pirogra- ceasul după cele cile 1
Ihaplin" ; solitudine la personajul fe particulară pe textura eve unei recente analize a pro nală a partidului. Sint con vate ascund • minuni alo meşterilor de la „Mure- ,
minin de o neobişnuită nimentelor. cesului instructiv-educativ şui", pentru simolul motiv 1
a' zilei în c- semnate aici, prin cusături morfologiei şi sintaxei, ale
complexitate. Aceasta pe de Nimic nu e ostentativ in ce a avut loc la Deva. A- ■ şi culori diferite, principa stilisticii şi vocabularului, că, potrivit unui aroverb, ^
jpedia ; o parte. Pe de altă parte, acest film. Din contră. Na tunoi, colectivul şcolii din lele obiective ale înaltului pe care elevii le folosesc la cizmar nu trebuie să e
e western: infidelitatea paternă are a- raţiunea simplă, cu infuzi- cauţi ahete bune. Si cum
Jaclt \Vade. Baia de Criş a fost dat e- forum. cu succes la însuşirea lim
a studiouri- mare repercusiuni în con uni lirice restituie esenţiali- xemplu de racordare meri Peretele din stingă e re bii şi gramaticii, iar „Car meşterii ceasornicari de ţ
cane ; ştiinţa lui Vitea, un puşti de zat fenomenologia unei lumi tuoasă la cerinţele de mo tea" de pe peretele din aici ţin la adevărul pro- ’L
cu satira şi zervat panourilor pionieri-
zece ani, care nu-şi poate de o mare puritate morală, dernizare şi perfecţionare a ei: „Onoare, hărnicie, sîr- spate îşi deschide filele pe verbelor, nu au în vitrină l
da consimţămintul afectiv la sănătoasă in concepţii, lu muncii, de pregătire şi for guinţă", „Semafor" (toate care au fost consemnate — nici măcar un ceas după i
un nou mariaj al mamei sa me care nu tolerează cor mare a tinerei generaţii. cu materiale la zi), „Tribu spre cunoaştere — cugetări care să zici că-ţi' potri- ^
le, deoarece cu un instinct pul străin ai jumătăţilor de Din acel îndemn am popo na pionierului" — un ade ale marilor noştri scriitori. veşti propriul orologiu, i
indubitabil descoperă in fi măsură. Excepţionala Lidia sit, deunăzi, la această şcoa vărat for metodic, şi în Să vă invităm în labora (Tti. Mărcuş). J
rea pretendentului sfătos un Fedoseeva — Sukşina şi Vo- lă. Rândurile de faţă se do demnul: „în fiecare zi din toarele de fizică, chimie —
ecran opac, ce' exclude ori lodia Naumenko sint reve resc un preludiu la schim PE DREAPTA...
, 1 : G,00 Ka- viaţa de pionier, cit mai prezente cu instalaţiile afe
[limineţii; 7,00 ce comunicare cu universul laţiile peliculei, aidoma ti burile de experienţă pe ca multe fapte demne de vii rente, în cabinetele de bi I in ziua de 18 mai a.c., \
1.00 Revista său sentimental. In scenari ne/ imagini de o frumuseţe re cadrele didactice din ju tori comunişti !“.. Pereţii din ologie şi agrobiologie — / între» nre»le* 7 *? RÎ 14.30. DO l
irierul melo- ul Iul Sukşin, şi fireşte şi rar intilnită, semnată de deţ le vor întreprinde, cre între orele 13 şi 14,30, pe i
ctin de ştiri; in film, figura băieţelului operatorii I. Avdeev şi V. dem, aici. Merită I dreptul sălilor de clasă ser desprinse, parcă din natu marginea drumului Călan ^
erară radio ; vesc, prin modul în care ră, în cel de matematică — Bretea Română, care ţ
u-ţi mare, primeşte o pondere excep Fridkin. (Poftiţi, aşadar, cu noi. Să e concepută propaganda vi unde „decorul" încape de
10.00 Buletin tată. Prin prisma atitudinii AL. COVACI intrăm în şcoală pe sub la geometria plană şi se în se pregăteşte pentru as- t
Şlagăre de zuală, cabinetelor sau la laltare, se „munr°a“ din ,
10,30 Legendă ANTOLOGIA : „ATELIER AL CERCURILOR LITERARE" bolta de verdeaţă, 'Care, nu boratoarelor din apropiere. cheie cu geometria în spa
Buletin de peste mult timp, îşi va „a- Fiecare disciplină de învă- ţiu, sau în cabinetul de
las cultural ; Intrat recent in librării, va, „Lira" din Lupeni şi „Pa- prinde" florile. Aici, la in- ţămînt îşi are cabinetul muzică, unde pereţii ne
,ieră Kadio- volumul antologic, intitulat nait Istrati" din Petroşani. .trare, un „pom“, ingenios învaţă „A.B.C.-ul" muzicii,
Buletin de său. Tradiţionalele bănci au
comoara fol- „Atelier al cercurilor litera Sint prezenţi în paginile conceput, ne atrage atenţia. rămas doar la ciclul pri „valorile de note", unde ne
; jl3,00 uc la re", tipărit la editura ti volumului, printre alţii, cu Pe „coroana". lui, zeci de mar. Aici, în cabinete, me familiarizăm cu instrumen greu la... dormit. Deşi nu
eridian-elub ; mişoreană „Facla", înmă noscuţii scriitori hunedoreni păsărele ţin în cioculeţe cî- sele, confecţionate într-un. tele orchestrale. putea li vorba despre nici J
ai ; 16,15 Ra- nunchează creaţii literare te un pliculeţ, ce poartă cu
muzical ; Radu Ciobanu, Corneliu Ră- colorit aparte, sint aşezate Vă invităm, stimate ca o pauză in intervalul res
ii ; 20,00 Ro (poezie, proză, umor) apar- dulescu, Dumitru Dem. Io- el data unei zile, sub care în formă de V, dascălul fi dre didactice, la Baia de pectiv, şapte muncitori in
şi melodii ţinind membrilor cercurilor şi naşcu, Eugen Evu, Valeriu e consemnat programul de ind, astfel, tot timpul în Criş, să vă cunoaşteţi cole traseră intr-un somn a- „
20,30 Azi, în cenaclurilor literare ce ac Bârgău, Nicoiae Filimon, activităţi pioniereşti: E un
Cadenţe so- mijlocul elevilor. S-a des gii. Să vedeţi ce înseamnă dine că nu-i mai trezea J
Radiojurnal ; tivează in prezent in cele Maria Dincă, loan Evu şi program, pe zile, pentru în trămat, în interesul însuşi pentru şcoală talentul .şi nici zgomotul maşinilor
1 dansului ; cinci judeţene din vestul ţă loan Vasiu, precum şi mai treg trimestrul trei. Alături, rii disciplinelor, distanţa pasiunea Garofiţei Blescun, care circulau pe drum,
j ştiri ; 0,05— rii : Arad, Bihor, Caraş-Se- tinerii Mariana Pândaru, sub scările ce .urcă la etaj
muzical noc- dintre catedră şi elev. Ve care nu şi-a numărat sute nici ţăcănitul uneltelor
verin, Hunedoara şi Timiş, Valeria Zamfir, Mircea Bu- (iată cum e folosit fiecare chile catedre au devenit pu le şi sutele de ore de după minuite de alţi trei-patru
; 18,00 Actua- precum şi o largă anchetă jorescu, Adrian Demea, Pe- spaţiu !) — o dioramă, des pitre de comandă ale apa program pentru a‘da viaţă muncitori care se făceau
18,10 „Infră- despre necesitatea cenaclu trişor Ciorobea, MirOn Ţie prinsă din lecţiile de biolo raturii automate, prezente oabinetelor, coridoarelor, şi ei doar că lucrează.
i joc“ — mc- gie. în acest prim coridor
a
româneşti şi lui, la care răspund o sea Ş- - , .. aproape în fiecare clasă. dioramelor, să cunoaşteţi „Muncind" intr-un aseme
r
ilor coniocui- mă de personalităţi ale vie Apreciem iniţiativa editurii al şcolii, nu ştii ce îţi a- Unde să vă invităm mai credinţa, demnitatea cu ca nea ritm, cu siguranţă că
îtarea Romă- ţii noastre literare şi cultu „Facla" de a „scoate la lu trage mai mult atenţia ? întîi ? . în cabinetul de geo re î.şi onorează statutul de
tul artei şi rale. Colţul omagial închinat lucrările la acest drum
cta cultural mină" activitatea membrilor primului OM al ţării, cu grafie inedit conceput de dascăl profesoara Maria vor fi terminate în acest... .î
ii de glorii, Din totalul'- de 22 cercurilor şi cenaclurilor li prof. Iuiliu Vaier şi conti Lăzăruţ, entuziasmul co cincinal. (N. Tîrcob). |
1 — manifcs- cercuri şi cenacluri lite terare din această parte a momente de neuitat din vi nuat de prof. Nicoiae Cris- mandantului unităţii de pi
giu«In judc- rare prezente în pagi ţării şl considerăm că a- zitele de lucru în judeţul tea. Pentru că, dincolo de onieri — Nicoiae Cri,stea, APEL PE ADRESA O.G.A.
rin : Corala nostru ? Colţul istoriei lo
din Timişoa- nile antologiei, judeţul Hu cest volum constituie un în aparatura cu care e dotat hărnicia şi tinereţea ce i-o
1
luri pe scena nedoara este reprezentat de ceput de drum — început cului ? Colţul cadrelor di (de la retroproiector la epi- dă munca profesorului Ni In zona Sîncrai-Batiz s-a
ini din ope- următoarele cenacluri: „Lup editorial — care se cere dactice ? Colţul trofeelor ? diasoop), în acest cabinet coiae Gavrilescu, aflat în efectuat un însemnat vo-tf
G. Enescu şi Să ne oprim, o clipă, în fa
llini ; 19,30— ta" şi „Izvoare" din Hu continuat şi in viitor. întâlneşti harta cerului, har pragul pensionării, dragos lum de lucrări de imbu- J
>p sonor. nedoara, „Ritmuri" din De IOAN VASIU ţa acestui panou ce contu ta climatică a lumii, regiu tea faţă de meserie a Doi nătăţiri funciare. Din pă- |
nile de vegetaţie naturală nei Ivanenco, Ana Vaier, cale însă, o parte din ac-um
vsqmnrusvm de pe glo'b, si ternul solar, Doina Uliţă, Maria Cristea, ţiunile care trebuia să led
; zone şi roci (cu eşantioane). L. Moise, a întregului co execute Oficiul de gospo- ţ
' „Altfel înţelegem lecţiile lectiv. Vă invităm să ve dărire a apelor au rămas |
aici, altfel ne sînt rezulta deţi ce au făcut, la şcoala nefinalizate, stinjenind /uay-a
embrie (Pa-
negru, se- tele" — răspunde la între din Baia de Criş, colabora rea in cultură a tuturorJ
i) ; HUNE- barea noastră Pompilia Pa- rea dascăl — elev — pă suprafeţelor şi realizarea
lăruiesc un ; i ~ vel din clasa a V-a B, care rinte, hărnicia, pasiunea,
ăra) ; Profe- in bune condiţii a lucră-u-v
:rdelenii (Si- ne destăinuie că detaşa interesul, dorinţa de a creş rilor agricole. Este vorba U
Operaţiunea mentul ei e fruntaş pe şcoa te oameni prin oameni. în special despre faptul ®
nstructorul) ; lă. Să vă invităm în cabi
Zmeul de că materialul lemnos reNîj
l-n (U- netul de limba română, LUCIA LICIU zullat de la defrişări ajA
tas Nickleby fost lăsat vraişte pe cîmp'„>\
împuşcături
nă (Republi- Cînd se va hotâri conduci
: Rocco şi cerea unităţii vizate sâ.’il
le I-n (Cul- termine lucrările pe acest’*
dc graţie ir
rcsc) ; VUL- şantier ? (T. Nico!aescu).-.î
■eeială (Mun- CONDAMNAT PENTRU „INSPECTORUL"
EA : Urgia DACĂ-I SCRIS,
NO AS A: Mc- LIPSĂ DE SENTIMENTE
lyului (Mun- PATERNE Şl DE După ce bătea cuviincios la SĂ SE RESPECTE! ţ
IANI: Danka RESPONSABILITATE uşă, se prezenta : „Sînt ins
; BRAD : SOCIALĂ pectorul cutare de la I.R.E. Lupeniul are mai mulipţ
Steaua Uo- Deva. Am venit să verific
: scaramou- contorul". II „verifica" şi de cofetării şi una dintre ele
O -cr,isoare Sînt alîţia oameni care, flecare dată ajungea la con funcţionează chiar în cen4
e I-rt (Fla- pentru a asigura copilului cluzia că locatarul „mai are trul oraşului. Tocmai de
Ci IU BAI : sau copiilor lor o copilărie de plătit o diferenţă de bani aceea e şi foarte solicM
le cultură) ; lipsită de orice neajuns, sînt pentru că acesta consumă
cu
măsurat
con
ptelea conti- Creşa-grăclinîţă nr. 1 a întreprinderii miniere Hunedoara, dată nu demult In func gata să se supună pe ei ori curent defect". Dacă un locatarul tată. Aici intră des mam§§-
tor
BRAZI: Va- ţiune. Foto : N. NEGRU căror privaţiuni. In cele mai riposta, „inspectorul" deve cu copii mici sau mar' '
puşcă ; CA- multe cazuri viaţa ii răsplă nea agresiv şi aplica pe loc mari la o prăjitură... Eiî.
întunecată teşte cu dreptate. Copiii, a-
tră) ; SIME- junşi oameni mari fac cin o amendă de 250 lei. La unii, bine, micii consumatori
„Autobuzul" ste societăţii şi celor ce le-au „se prindea" şi boţul, că hoţ şi nu numai ei — nu
V : Comoara Azi—relatări de la colectivul nostru din Dobra dat viaţă şi i-âu crescut fe era, băga banii în buzunar. simt prea bine în crtmos^
i (Lumina) ; riţi de grijă. Cu Victoria Nelega din Certcj
şi-a dat în petec. Cum feme
contrast
tul legendei re In insul lipsit cu do aceştia apa ia, In vlrstă de 80 de ani, dă iera unităţii imbicsită cuj'
sentimente
P R IN M U N C Ă respectiv, 127 ha. Totodată, tele obţinute pînă acum vin patemo (sau materne) şi de dea semne vădite de teamă, fum de ţigară. Pe pereţn
s-au făcut reparaţii de străzi să răsplătească munca depu responsabilitate socială. A- a avansat pe loc o nouă ca sint afişate inscripţii cup
P A T R IO T IC Ă fi drumuri pe 7 000 ml, ex să în cadrul acestei acţiuni. bandonarca totală a oricăror litate : aceea do ofiţer de mi „Fumatul interzis", dan
În
să
apucat
s-a
liţie.
Şi
de
legate
tinderi şi întreţineri de spaţii Cîteva exemple confirmă cele responsabilităţi educarea copii toarcă casa pe dos făcînd, sint numeroşi cei care tnir
şi
creşterea
în comuna Dobra s-au e- verzi pe 0,50 ha, plantări de susţinute : la tineret bovin, lor nu-i pare im lucru grav. chipurile, percheziţie. Iu ur ţin seama de ele şi puA
tragerii din fectuat în primul trimestru al pomi şî arbo ri ama me ntali plănui anual pe comună este Ba recurge la tot felul de ma „percheziţiei" a „săltat" o făie precum o locomotivă"
de
anului prin muncă patriotică (900 bucăţi) şi multe altele. de 221 capete, dar au fost stratageme spre a se eschiva pereche de oprege perechi costum cu aburi în plin urcuş.
şi
naţional
două
de
12, 2, 46, 75, lucrări în valoare de 320 000 Acţiunile de muncă patrioti încheiate contracte pentru de la achitarea unor obliga pantofi de damă. La Olivia (T. Bonelor). .
ţii
prin
impuse
expres
lui
lei, depăşiadu-se astfel pla- că pentru înfrumuseţarea şi 244 capete, din care lege. Un astfel de ins este A. Morar din Hondol şi-a amin CINE SUPORTA PAGUBA 4
tit că a fost coleg de arma
tată
vlaicu,
57, -83, 34, s-au livrat 135 capete nori, judecat a doi copii mi tă cu fiul acesteia şi i s-au
Judecătoria
de
, 48. (57,6 tone). De asemenea, pi- Deva pentru infracţiunea do redeşteptat nişte sentimente Ignorînd o regulă ele
Olivia
guri: 968 8G0 Be sd&rtştii nă acum au mai fost predate abandon familial şl condam altruiste. ar Dacă el dinsa, putea-o mentară, la C.A.P. Sinpc ^
ar
Morar,
dori,
mmmm la contract 12 bovine adulte nat Ia 8 luni Închisoare, pe ajuta să obţină o pensie. Pî tru s-a îngăduit păşunatul,
pe
6
va
r lei. (5,4 tone), 98 porci (11,3 to deapsă muncă care corecţională executa nă una alta, dnd gazda, ca-
In-
prin
n-ul cu 20 000 Iei. Printre al buna gospodărire a comunei ne), 43 oi şi 164 miei. Totoda tr-o unitate socialistă. re-1 omenise cu mincaro şl oilor într-o' livadă de
tele, cetăţenii comunei, mo- - au continuat în tot cursul Iu. tă, a fost îndeplinit pianul Sănătos ca gorunul şi btm băutură, a Întors capul, a pomi. Cum patrupedelor'^
biîizaţi de deputaţi, au lucrat nii mai, valoarea lucrări de contractări ia lapte de de muncă, a trebuit să-i a- şterpelit repede un ceas de le-a plăcut şl gustul cojii
mină şi l-a băgat In buzunar.
că
ia : desfundat de şanţuri (în lor efectuate rîdicîndu-se pî- vacă şi lapte de oaie, res mintească instanţa puţin are Şi din hoţie In hoţie, din es de prun tinăr, acestea au |
obligaţii,
nişte
cel
de
satele Mihăieşti, Roşcani, nă ia zi mult mai mult, ordin material, faţă de cei crocherie în escrocherie, Au „dezbrăcat" mai mufţ'Ntj
>il pentru Panc-Sălişte, Dobra, Lă paşnic, pectiv 3 200 şi 40 hi. doi copil. In consecinţă l-a rel Hăncilă din Bălata — pomi. Probabil tovarăşilor
1978 : Vre- Şi, preocuparea continuă obligat la plata unei pensii Şoimuş, posesor al unui „re din conducerea unităţii vj
ă se încăl- Bujoru), întreţineri de dru R E Z U L T A T E de întreţinere de 350 lei lu cord" de 8 condamnări pen
al va fi va- muri (la Mihăieşti, Roşcani, pentru încadrarea în grafice nar. Din luna iunie 1977 n-a tru furturi calificate în dauna (preşedinte Petru Gheor- *
cădea pre- Bujoru), săpături pentru lăr M E R IT O R II le de livrare stabilite pe ba mai dat nici tui ban din su avutului obştesc şi particular, ghiţă), nu le pasă de
formă de IN ÎN D E P L IN IR E A ta termenelor scadente din ma la care era obligat. Strtns tată a trei copii a ajuns din soarta avuţiei obşteşti. în
de ploaie, girea drumului (la Panc-Să cu uşa, in februarie anul a- nou la răcoare. Şi-a sărbăto trebarea este : cine o să ! I
mnala des- lişte, Bujoru). De asemenea, O B L IG A Ţ IIL O R contracte. Atenţia pe cate o cesta a depus la poştă o par rit anul acesta 40 de ani, dar
Vîntul va s-a făcut combaterea băltiri acordăm acestei acţiuni este te din stima ce o datora co aniversarea a avut loc în pe suporte paguba adusă
loderat din C O N T R A C T U A L E o garanţie sigură pentru ob piilor. „Pocăinţa" Insă venea nitenciar. cooperativei agricole prhţr>
imperaturi- lor pe 30 hectare, decolată- prea tirziu Iar recursul de uscarea pomilor (T. ;
?
fi cuprinse tarea albiilor durilor pe 500 Onorarea la termen a o- ţinerea de rezultate şi mai clarat la Tribunalul judeţean Rubrică redactată de
de, iar cele ml, regularizarea de iruri pe bligaţiilar contractuale a stat frumoase în viitor. (A. COS- n-a făcut dccît să confirme coară).
şi 24 grade. sentinţa judecătoriei. ION CIOCLEI
400 ml, nivelări pe păşuni şi permanent în atenţia consiliu TA, E. LAZAR, din colectivul
curăţiri de tufişuri pe 150 şi, lui popular comunal. Rezulta de ziarişti colaboratori),