Page 66 - Drumul_socialismului_1978_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NU. <

Mandatul de deputat — Preocupări susţinute şi măsuri concrete pentru
exercitat cu înalta responsabilitate «■Tei
ea producţia de eirtane si urce panta redresării mZasam

DU M I NI
Toţi ca unul s,oo Sporit
(Urmare din pag. 1} luţionate cu maximă efi­ Punem din nou întreba­ începutul anului şi pîr.ă în 8.15 Tot t
9,05 Şoimii
Ia înfăptuirea mere, dar şi pentru mineri cienţă. Dealtfel, la mina rea : De ce ? „Pentru că prezent mina noastră a re­ 9.15 Film
Lupeni s-au luat în ultima
nu putem remedia operativ
zolvat o serie do situaţii
pii: C
înşişi, pentru familiile lor. vreme o serie de măsuri defecţiunile electromecani­ grele pe care le-am avut, a lă (uit
9,45 Pentri
sarcinilor comunei Activitatea politico-educati- nizatorice, dar efectul orga­ ce de la complexe, iâpsin- făcut însemnaţi paşi înainte 10,0(1 Viaţa
tehnico-economice
şi
noavoi
lor
vă trebuie să-şi propună e-
du-ne
piesele
spre
schimb
de
producţiei
redresarea
radicarea acestei practici nu este încă cel scontat. La necesare" (Teodor Boncalu, de cărbune — sublinia to­ 11,45 Bucur
din munca şi viaţa mine­ sectorul IV, d.e exemplu, brigadier la C 1). „Pentru varăşul Ioan Sav, secreta­ J2„-îi'rDo stil
13.00 Telex
Exercitarea mandatului de Jos a Peştisului Mic. La rilor. uncie acţionează trei com­ că am traversat o „săritu­ rul comitetului de partid 13,05 Albuac
de deputat încredinţat de chemarea consiliului popu­ — Do asemenea, se în­ plexe mecanizate de mare ră" pe aproape întreg fron­ pe întreprindere. • Acum, 4 IC,05 Pesete
obşte implică mari respon­ lar, a deputaţilor, cetăţe­ tâmpină încă greutăţi în productivitate, unde lucrea­ tul, şi aşa aflat într-un din cele 7 sectoare de pro­ mii t
riuelie
sabilităţi. din partea noas­ nii satului au sărit toţi ca fluxul de transport al căr­ ză mineri destoinici şi cu continuu urcuş — cobor-îş". ducţie — II, IV, V şi VI — mână
tră, a tuturor celor care unul şi au refăcut digul. bunelui din abataje „la zi­ multă experienţă,rezultate­ (Ioan Sălăgcan, brigadier la îşi realizează frecvent pla­ da ;
am Cost aleşi deputaţi în Am relevat doar câteva din" uă" — ne spunea tovară­ le nu sînt încă pe măsură. C 2). nul zilnic şi există toate 17,10 Film
măriri
această nouă legislatură. numeroasele exemple şi şul Dumitru Dănciulescu, De ce ? „Mai sînt proble­ condiţiile — preocuparea şi episod
Conştienţi de răspunderile fapte care demonstrează u- şeful sectorului IV. Şi a- me cu exploatarea comple­ Intr-adevăr mai sînt pro­ dăruirea colectivului, mă­ IX,00 Fotbal
şi îndatoririle ce le avern, nitatca de acţiune, solidari­ eeasta mai -ales lunea, pen­ xelor — ne spune tovarăşul bleme pe care mina ie-a suri şi posibilităţi tehnico- Steaun
dăm o atenţie deosebită în­ tatea de care dau dovadă tru că în zilele de repaus Aiexe Furdui, secretarul pus .dintotdeauna. Oamenii organizatorice concrete, ca Transi
dc la
făptuirii propunerilor ce­ cetăţenii noştri în toate îm­ benzile transportoare se comitetului de partid p.e le-au rezolvat însă cu de­ şi un climat bun de muncă 18.30 1001 cl.
tăţenilor, consultării lor prejurările, înalta lor con­ umplu cu apă şi ne dau sector. De la începutul lu­ plin succes, iar noile mă­ — ca mina să-şi realizeze 19.00 Teleju
permanente, unirii eforturi­ ştiinţă civică. Acţiunile probleme în schimbul de nii mai, complexul 1 reali­ suri, întreprinse ca rezul­ planul pe luna mai şi ca, 19.30 File ti
19.50 Ante®
lor tuturor pentru reali­ gospodăreşti, lucrările exe­ luni dimineaţa. Tot o pro­ zează un randament de 8 tat al vizitei secretarului In continuare, să recuperăm Specia
zarea sarcinilor şi obiecti­ cutate însumează aproape blemă de transport o con­ tone pe post faţă de 8,6 to­ general al partidului, tova­ cît mai mult din restantele judeţu
velor ce ne stau în faţă în 200 000 lei. Tot în acest con­ stituie şi capacitatea necc- ne cât este planificat, cu răşul Nicolae Ceauşescu, în acumulate în primul tri­ 30.50 Film s
oaj-ea‘
toate domeniile vieţii eco­ text mai amintesc faptul respunzătoare a puţului complexul 2 se obţin nu­ Valea Jiului, în toamna mestru. Mai sînt, e drept, studio
nomice si sociale ale comu­ că, dînd dovadă de hărnicie central, motiv pentru care mai 7 tone faţă ţot de 8,6 trecută, măsuri vizîn-d creş­ probleme in compartimen­ 22.25 Teleju
nei, precum şi pe tărîm e- şi responsabilitate, ţăranii stăm uneori vreme îndelun­ tone, iar la complexul 3 se terea producţiei do cărbu­ tele de aprovizionare (în­ Sport.
diii tar-gospodă res c. cooperatori au încheiat pri­ gată cu silozurile pline. Iar atinge media de 11 tone pe ne şi îmbunătăţirea condi­ deosebi cu piese de schimb) LUN
în acest context amin­ ma .praşilă manuală la sfe­ altă problemă ar fi insufi­ post, depăşind cu 1,6 tone ţiilor do muncă şi de viaţă şi transport,* în cele de or­ 35,53 Telex
tesc propunerea referitoare cla de zahăr şi se pregătesc cienţa „goalelor" (şi curăţi­ sarcina de plan. Privind ale minerilor, dau noi im­ ganizare a producţiei şi de ie,oo Emisii
la construcţia podului de la pentru prăşitul porumbului. rea lor înainte de a fi tri­ producţia de cărbune, com­ pulsuri în activitatea din disciplină a muncii, dar Shiarâ
căminul cultural, pe uliţa Locuitorii noştri îşi ono­ mise în mină). plexele 1 şi 2 înregistrează subteran, dau certitudinea toate eforturile sînt îndrep­ 19.00 Hcpitli
Vielns
principală a salului centru rează, de asemenea, şi o- lată „amănunte" care se minusuri de eîte 1 000 şi obţinerii unor importante tate spre soluţionarea lor, 19.20 1001 d
de comună Peştişu Mic, bligaţiile contractuale asu­ cer urgent şi temeinic ceva de tone, în timp ce succese în producţia de căr­ spre readucerea minei Lu­ s 11 .30 Teleju
unde sînt .eu deputat. A- mate faţă- de stat. Astfel, analizate de către condu­ complexul 3 are un plus de bune. peni 1-a nivelul la care s-a 20.00 Panor
ceaslă propunere este pe în primele 4 luni a!e aces­ cerea întreprinderii şi so­ peste 1 600 tone". — Adevărul este că de la situat ani la rîrid. 20.30 ltomai
Ha Pi
cale de realizare. înfăptu­ tui an am livrat la fondul 13 ;
ind obiectivul respectiv, fe­ de stal 75 tone carne, ceea ! 21.25 Pul))ic
rim de inundaţiile cauzate ce reprezintă mai mult de infr^ferserea 21.30 Mai ;
re ;
de viiturile de apă în tim­ jumătate din sarcina anu­ Vine vsre. Uprevenim prin tente mijloacele 22.00 Cadra
pul unor ploi mai abunden­ ală. 22.20 Teleju
te mai multe gospodării ale căiturilor
cetăţenilor. Tot pe valea între fruntaşii satelor la (Urmare din pag. 1)
respectivă, pentru a domo­ contractări, la munca în poluarea muntelui şi a zonelor de agrement!
li viiturile, construim prin câmp şi acţiunile gospodâ- în acest scop eşte necesar
muncă patriotică mai mul­ . rosti se .află Doina Horvat, să fie folosite in amestec de
PROGK.V
te praguri-stăvilare. Eugenia Voina, Galenia circa 20 la sută paiele, co­ Muntele, acest tezaur de rîng. Cabanierul Vlad Şte­ slalează corturi în orice loc diojurnal ;
O altă acţiune de am­ Stanciu, membre de partid, cenii, şi ciocălăii în stare frumuseţi, depozit dc fac­ fan, de la cabana Pietrele, care convine, ajungîndu-se râ R:idio-'l
ploare, în care am avut o Maria Popa, Lăseuţ Roman, tocată. Dacă nu există a- tori naturali cu proprietăţi ne spunea că în vara tre­ ca toate lacurile din Rete­ maudăin p
largă participare, a fost cea Gheorghc Horvat. Ionel Hă- semenea resurse secundare, tonice de neegalat, este a- cută doi lucrători au mun­ zat să lie pline cu cutii de lustrate m
dioprORran
de curăţare a incintei rău, Gheorghe Ciorogaru, la însilozarea Irifolienelor saltat an de an de sule şi cit o zi întreagă numai în conserve. Unul singur face Antologic
C.A.P. Peştişu Mic. De a- Gheorgbe Via ic, Gheorghe şi a ierburilor, este bine să mii de turişti. Acest lucru poiana de la cabana veche excepţie : lacul Sţânişoara. inima .şi vi
semenea; cu forţele satelor Paîcău şi mulţi alţi cetă­ se organizeze activitatea în este îmbucurător şi-l sem­ din Valea Pietrele pentru a De ce ? Pentru că a fost pâr şi tc
11,09 Radio
. am curăţat şi fertilizat pes­ ţeni. flux, ulilizînd şi cositorite nalăm cu plăcere. Dacă a- o curăţa de rămăşiţele lă­ curăţat de un echipaj pio­ lor ; 12,00
te 900 ha păşuni şi fineţe mecanice, pentru a crea cum 25 de ani numărul tu­ sate de cei ce se instalase­ nieresc. Semnaiînd acest toţi ; 13,1
naturale. La această acţiu­ IUUU RĂDIC posibilitatea ca furajele să riştilor de la o cabană pu­ ră aici cu cortul. Tot el ne fapt ne gîndim că ar fi bi­ 13,30 Unda
ne au participat peste 1 380 depulot, vicepreşedinte al fie lăsate o zi-două în tea fi numărat pe degete, rel-ata că cei care vin cu ne dacă fiecare traseu tu­ terpreţi ai
Iar; 13,00 E
de cetăţeni. în ziua ele 3 Biroului executiv al brazde, redueîndu-ti-se ast­ azi cabanele sînt supraaglo­ cortul se instalează unde ristic principal din Retezat, Sport şi li
mai a.e., în umila ploilor, a Consiliului popular comunal fel umiditatea la 40-45 la merate, iar traseele turisti­ vor, nu ţin cont de nimeni Parîng, Vîlcan etc. ar fi dio jurnal ;
fost rupt digul din Lunca Peştişu Mic sută. ce, mai ales cele din mun­ si de nimic, deşi sînt afişa­ dat sub patronajul unui e- meridiane
ţii Retezat, Parîng, Vîlcan, te panouri, prin care se in­ chipaj pionieresc sau al ti­ nai ; 22,10
tiv ; 22,30 I
Apuseni, sînt vara adevăra­ terzice instalarea corturilor nerilor utecişti. (Şi poate lâ ; 21,00 .:
te bulevarde. mai ales în amonte de sur­ că, văzîndu-i pe ei, se vor (1,03--- 5,00
în ziarul nostru am mai sa de apă potabilă. Este ne­ ruşina şi acei „turişti" ca­ nocturn.
semnalat şi ou alte prile­ cesar ca O.J.T. Deva să re poluează lacurile dînd
juri că, în ultimii ani, mun­ sprijine cabanierii în mar­ dovadă de lipsă de simţ
tele începe să fie lot mai carea terenului pentru in­ civic). Sigur că acest lucru
poluat cu fel şi fel de am­ stalarea corturilor, nume­ trebuie bine sludiat şi or­
DEVA :
balaje (cutii de conserve, rotarea lor şi încasarea u- ganizat. Iria) ; Cor
pungi din plastic etc.) în­ nei taxe aşa cum se face Sînt multe căi prin care riile I-II
deosebi în jurul locurilor şi peste tot în ţară. Din aceşti putem şi trebuie să luptăm DOARA :
bani încasaţi poate fi retri­ pentru a preveni poluarea trandafir
zonelor de instalare a buit un om care să între­ turistică. Amintim că ase­ tul, aurul
corturilor. Prin raidurile de ţină curăţenia in jurul cor­ menea aspecte se semna­ cler urgisiu
faţă facem un apel la toţi turilor. lează şi în zonele de agre­ în vestul
Operaţiuni
factorii c-e pot contribui la ment Bejan, Şoimuş pe struelorul)
prevenirea acestui soi de în ceea ce priveşte insta­ Mureş, barajul de la Gin- Zmeul ele
poluare — organele silvi­ larea corturilor în afara (Unirea) ;
zonei din preajma cabane­ ciş, popasul Strei etc. (7 Noi cm li
ce, O.J.T., organizaţiile de lor se cere ca organele de Natura a croat frumuseţi sub clar i
tineret — precum şi la toţi ordine să aplice instrucţiu­ spre a ne desfăta, a ne in­ ca) ; LUI
fraţii săi,
drumeţii de a acţiona per­ nile care stabilesc locurile cinta privirea şi a ne toni­ ral) ; A de
severent pentru păstrarea unde pot fi instalate corturi fica organismul. Sînt toate ile l-I'i v!V
,;di
purităţii naturii. în zona alpină, populariza­ ale noastre, dar avem o- citoresi/• ,*
Spre exemplificare, sem­ rea lor şi să exercite un con­ bligaţia de a le lăsa neal­ (Minerul)
(.
şi
tu
nalam că cele mai poluate trol riguros asupra modu­ terate urmaşilor. resej ; A
trasee în prezent sînt cele lui cum se respectă aceste
Aspect do muncă clin atelierul croit orie-serie bărbaţi, al cooperativei „Drum 11011“ Hu­ GH. GOSTIAN lodiile Br
nedoara. din munţii Retezat şi Pa­ indicaţii. în prezent se in- eitoresc) ;
dokan,
Noi (‘iv
î <:
.. /U li Aurel VI;
MOMENT EXCEPŢIONAL ^bune, de prietenie ce exis­ ducare a oamenilor muncii', letristică, de ştiinţă şi teh­ 1 şic). , ; GU
IN DEZVOLTAREA tă intre P.C.R. şi P.C.C., in­ Cronica evenimentelor sâptâmînîi concludentă manifestare a nică, cartea pentru copii.de vă rata gi
PE MULTIPLE PLANUP.I tre popoarele celor două spiritualităţii româneşti. To­ artă plastică, activitatea e- (Minerul) (1
mouche
A PRIETENIEI ţări. varăşului Nicolae Ceauşescu, ditorială in limbile naţiona­ pierdută,
ROMÂNO-CHINEZE Convorbirile oficiale intre celorlalţi tovarăşi din con­ lităţilor conlocuitoare, toate căra) ;
Koiîkv (C
cei doi conducători au îm­ ducerea de partid şi de la un loc înfăţişează mari­ HAŢEG :
întreaga săptămînă pe brăţişat un mare număr de stat, le-au fost prezentate le procese transformatoare nent (1*0)1
care o încheiem a fost mar­ probleme privitoare la sta­ standurile de carte social- petrecute pe pămintul ţării I prafu
Pi
cată de vizita oficială de diul relaţiilor existente între In ajutorul lectorilor, politică, mijloc larg răs- noastre, de edificare multi­ LAN de
(Casa
prietenie pc care tovarăşul cele două părţi, la situaţia pindit şi eficient în proce­ laterală a României socia­ te fur tu
Nicolae Ceauşescu, secre­ internaţională 'actuală, pri­ propagandiştilor, al celor care sul de instruire şi educare liste. SLMERIA
tar general al partidului, lejuind puncte de vedere a maselor, în dezvoltarea Expoziţia prilejuieşte, de buzui“ (.'
Como a ra
preşedintele republicii, a comune in problemele prin­ conştiinţei socialiste, avînd asemenea, relevarea puter­ (Lumina)
făcut-o in R.P. Chineză, la cipale ale contemporanei­ prezintă informarea politică la bază orientările date de nică a caracterului stimu­ şitul lep
invitaţia tovarăşului Hua tăţii. Congresul al Xl-lea şi Con­ lativ a| eforturilor de crea­ GHELARJ
Kuo-fen, preşedintele Comi­ Vineri a avut loc solem­ ferinţa Naţională ale parti­ ţie materială şt spirituală lywood (
tetului Central al Partidului nitatea semnării unor im­ dului. pe care il are Festivalul na­
Comunist Chinez, premierul portante documente privind Nicolae Ceauşescu in Chi­ hinşahui Iranului, Moham- Standuri speciale sînt ţional „Cinlarea României"
Consiliului de Stat al R.P. dezvoltarea relaţiilor şi co­ na s-a încheiat printr-un bi­ mad Reza Pahlavi Aryamehr, consacrate operelor tovară­ în toate domeniile de acti­
Chineze. laborării prieteneşti dintre lanţ deosebit de rodnic, din asupra stadiului actual al şului Nicolae Ceauşescu, vitate — rod cl concep­
Primirile, deosebit de România şi China. Astfel a care au de cîştigat ambele relaţiilor dintre România şi scrierilor dedicate persona­ ţiei tovarăşului Nicolae Timpul
calde, rezervate înalţilor fost semnat Acordul intre state şi popoare, cauza pă­ Iran, precum şi un schimb lităţii sale, publicate în ţa­ Ceauşescu. 2i mai :
oaspeţi români la Pekin şi cele două ţâri cu privire la cii şi colaborării in lume. de vederi asupra unor pro­ ră şi peste hotare în semn Secretarul general al bilă, eu <
Canton, la Hangiou şi la colaborarea economică şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu bleme internaţionale. , de înaltă apreciere şi con­ partidului, preşedintele re­ ros. Pe
averse dc
Tirgul de produse destinate tehnică pe termen lung, a adresat tovarăşului Hua sideraţie faţă de contribu­ publicii a dat noi indicaţii de descăr
exportului, în marile colec­ precum şi o serie de con­ Kuo-fen invitaţia de a vizita ELOCVENTĂ MANIFESTARE ţia remarcabilă adusă la cu privire la oglindirea mai tul va su
rat,
tive muncitoreşti, pe marile venţii şi protocoale de apli­ România, invitaţie acceptată A SPIRITUALITĂŢII triumful generoaselor idei pregnantă în cadrul mij­ torul suc pred
bulevarde şi pieţe, intilniri- care a Acordului ; Conven­ cu plăcere. ROMÂNEŞTI ale socialismului, dezvoltării loacelor de informare şi e- minime \
le şi convorbirile oficiale, ţia privind înfiinţarea reci­ ■k şi înfloririi României socia­ ducare a efortului pe care tre 7 şi
solemnitatea semnării unor procă de consulate genera­ In drum spre Pekin, tova­ La încheierea săptăminii liste, la promovarea unor întregul nostru popor îl de­ maxime i
Pentru
importante documente, toa­ le şi planului de aplicare răşul Nicolae Ceauşescu a trecute, secretarul general principii şi norme noi în pune, sub conducerea parti­ Vreme in
te momentele vizitei s-au a Acordului de colaborare făcut o escală ia Teheran, al partidului, tovarăşul viaţa internaţională, a co­ dului, pentru înfăptuirea eu cerul
Constituit in tot atîtea prile­ culturală între cele două în timpul căreia au avut loc Nicolae Ceauşescu, a inau­ laborării şi prieteniei între generoaselor obiective sta­ izolat se
juri de manifestare amplă ţări pe anii 1978—1979. convorbiri oficiale cu Ma­ gurat „Expoziţia de carte şi popoare. bilite de partid. sc de pl
deseărrăr
şi emoţionantă a relaţiilor Astfel, vizita tovarăşului iestatea sa Imperială, şa- mijloace de informare şi e- Cartea de istorie, de be­ C, ARMEANU
....