Page 74 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <
Pag. 2
noile tarife de transport urban în comun economie
în dezbaterea^ colectivului
Producţia netă — în corelaţie 10,00 Şoimii p.
9,00 Tdcşwaî,
de muncă de la întreprinderea 10,10 Tribuna
directă cu realizarea planului 10.30 Teatru T
bol“ de 1
,Victoria" Căfan sortimental si reducerea 12.05 Telex ;
12,10 închidere
l ui ;
53 16,00 Telex ;
9
16.05 Teleşcoal:
Personalul muncitor de loace auto mereu mai per dezvoltarea edilitară a cheltuielilor materiale 16.30 Fotbal : 1
la întreprinderea „Victo- fecţionate, mai confortabi Căianului — spunea Eli- rc$ti —
Craiova t
ria“ Călan a dezbătut cu le, pentru întreţinerea par sabeta Goadină, formatoare mâniei'' -
multă atenţie noile tarife cului. Iată de ce socot ma la aceeaşi secţie. Iată,^ ora (Urmare din pag. t) Brazi, din sectorul Lupeni, începem lucrul cînd începe ne «iirccti
ale transportului în comun jorarea tarifelor o măsură şul nou, cum i se spune condusă de şeful de parchet ziua şi-l terminăm cînd se O în pac
pronoexp
urban şi a făcut numeroa necesară. zonei blocurilor, s-a întins cu 5 000 mc pionul la capi Augustin Calotă, oamenii şi termină ziua. Avem condiţii 18,20 Tclecronl
se propuneri privitoare la — Justeţea creşterii cos mult în ultimii ani, dar tolul utilizarea rriasei lem utilajele lucrau din plin, optime de lucru, ca şi con onieri ;
îmbunătăţirea acestei acti tului transportului e evi autobuzele continuă să se noase, am înregistrat econo „Este una din exploatările diţii bune de viaţă la caba 18.30 Cîji tarea
vităţi de mare importanţă dentă — sublinia turnăto oprească la marginea lui. mii de peste 2 lei la chel noastre de frunte — ne spu na din apropiere". 13,50 învăţămli
ţie ;
socială. rul Mircea Oprea — dar De aceea, aş propune să se tuielile la 1 000 lei produc ne tovarăşul Nicolae Bădica. Apreciind priceperea şi fa,201001 de t
— Înţelegem raţiunea asta presupune strădanii prelungească traseul şi să ţie marfă. Toţi sint oameni harnici, pri hărnicia acestor oameni, to 19.30 Tdejuma
creşterii tarifelor de trans mai susţinute din partea se înfiinţeze staţii şi pe In aceste zile, in întreg cepuţi, îşi realizează şi de varăşul Nicolae Bădică ţine 20,00 La ordin
port — spunea în cuvîntul celor ce muncesc în trans străzile Florilor şi Bradu perimetrul forestier al U.F.E.T. păşesc constant sarcinile de să mulţumească Comitetului conomie
său Ioăn Beraru, forma tor- port, în sensul ca presta lui. Petroşani — de la Baru ia plan". Secretul acestor bune judeţean de partid Hunedoa 20,10 Noi, tem
20,35 TclecJncn
turnător la turnătoria I. ţiile asigurate să corespun Acestor păreri şi propu Jieţ şi de la Polatişte pînă rezultate ni-l destăinuîe tova ra şi conducerilor I.F.E.T. Su ţul unui.,
Ea este strîns legată de ri dă cerinţelor cetăţenilor. neri li s-au adăugat, cu la izvorul Jiului de Vest — răşul Calotă, un om ol locu ceava, Piatra Neamţ şi Re ducţie a
american
dicarea continuă a retri Eu aş propune, de pildă, prilejul dezbaterilor, şi al cei 1 000 de încadraţi ai în rilor, bărbat robust, el însuşi ghin, ca şi centralei de re 22,20 Telc.Jurns
buţiilor oamenilor muncii, ca autobuzele ce aduc oa tele, cum ar fi necesitatea treprinderii, organizaţi in- 4 exemplu în muncă : . „Este sort pentru ajutorul acordat
inclusiv a celor ce mun meni din oraşul nou la în respectării cu stricteţe a sectoare şi 24 de exploatări, vorba, în primul rînd, că rve prin forţa de muncă detaşa
cesc în sectorul transportu treprindere să circule — graficelor de circulaţie, în 2 puncte mecanizate şi 3 organizăm bine lucrul pe în tă, aceasta constituind şi un ■ RADI
tregul flux : doborît, scos-a-
lui urban, precum şi de cel puţin cursele dinaintea mai buna întreţinere a platforme finale de preindus- util schimb de experienţă M&aaâSESiM
trializare, muncesc cu spor.' propiat, încărcat în mijloace
preocuparea tot mai susţi începerii schimburilor — parcului auto etc. l-am văzut la lucru, am dis le de transport. Apoi, avem pentru forestierii din Valea
nută acordată perfecţionă pînă la poarta unităţii, de cutat cu mulţi dintre ei, mare grijă , de maşini, nu Jiului. Totodată, remarcă bu S BUCUREŞTI
dezbateri
na conlucrare şi înţelegere
la
Participanţii
rii deservirii sociale. Dacă oarece e distanţă mare de au hotărît ca noile tarife le-am notat numele şi reali pierdem timpul, ne înţelegem cu Inspectoratul silvic jude 5 dioprogramul
comparăm situaţia trans la locul unde opresc ele a- zările in deplasarea efectua ca între oameni şi nu e- ţean şi cu şefii ocoalelor sil Radiojurnal ;
portului în comun de a- cum şi locul nostru de să se introducă într-o sin tă împreună cu tovarăşul Bă- xistă să rtu ne facem pla vice din Valea Jiului, eviden * presei ; 8,10 {
S diilor ; 9,00 R
cum 20—25 de ani cu dez muncă. gură etapă, avîndu-se în dică în cîteva puncte de lu nul. Depăşind constant pla ţiind în acelaşi timp şi alte I cu’tătorUor ;
|
ştiri;
de
10,3
voltarea sa de azi, no dăm .— Cred că trebuie să se vedere diferenţele foarte cru din sectoarele Lupeni şi nul fizic, valorificând in colective din cadrul unităţii J socialiste ; 11,
seama de cheltuielile mari acorde o mai mare aten mici între tarifele prevă Cîmp-u lui Neag. La platfor tegrai resturile de exploa pe care o conduce pentru b ştiri ; 11,05 M
pe care le face statul nos ţie punerii de acord a zute iniţial de la o etapă ma finală de preindustriali- tare de pe văi şi ver- munca şi realizările lor. | merilor ; 11,35
Kadio-Tv.
ră
tru pentru dotarea cu mij transportului în comun cu la alta. zare Uricani — fruntaşă în sanţii apropiaţi şi reducînd Le-am notat cu plăcere : ex î t de ştiri ; 12,05
-------------- 1 tre cele trei platforme aie u- consumurile de combustibil ploatarea Pîrîul Seciului (sec I folclorului i
nităţii — stăm de vo-rbă cu şi lubrifianţi, ne îndeplinim torul Lupeni), condusă de J Odă limbii r<
„ De la l la 3
şeful de depozit Dumitru Bă- şi planul producţiei nete. şeful de parchet Melin- 1 invitaţilor ; 1
in lumea de basm a copilăriei dicu. „Noi tranzităm aici — Brigăzile conduse de Luca te Secoşan, exploatările U nai ; 16,15 Fo
ne spune dînsul — întreaga
Popa şi Dumitru Andrei sint
minut ; ltf,30
Saşa şi Jieţ (sectorul Lonea), 1
muzică ; 20,30
masă
exploatată
lemnoasă
chet".
din sectoarele Lupeni şi Cîm- cele mai harnice din par conduse de maiştrii Ion La- ţ, ritul legii ; 2 21,3<
sonore ;
I
zăr, respectiv Dumitru Ne-
Intr-un alt loc de muncă
21,35 Coordon;
E zi de mai. Zi Însorită. seminţe ori alt material din să-şi etaleze talentele in pu lui Neag, aproape 120 000 — parcela 65 Zamora, ex dov, exploatările Bărişor şi ţ 22,00 O zi într
mc anual. Ne organizăm bi
E a ti ta verdeaţă in jur şi natură, se pot iace flori, a- materie de muzică, dans şi ne munca, lucrăm mecanizat ploatarea Arcanu, din cadrul Scoaba Verde (sectorul Ba 5,00 Non stop
J
atita veselie ! De undeva nirnale, lucrări din univer teatru (de păpuşi, de um în procent de aproape 90 la sectorului Cîmpu lui N> ’g ru), conduse de şeful de par turn.
răzbat pînă la mine voci sul copiilor, iar o bucată bre). In 27 aprilie a.c., co sută, ne preocupăm de buna (exploatare evidenţiată, con chet Petre Jitea, respectiv de » TIMIŞQA
tualitatca
zglobii, asemeni unor clo de sticlă poate ajunge, sub rul grupelor mari a parti întreţinere şi funcţionare a dusă de şeful de parchet Ion maistrul Gavrilă Manea. | „ tal de vioară rad
poţei de argint dintr-o po pensula unui „pictor" iscu cipat la taza de masă a Utilajelor şi ne depăşim zi Dănescu) — am întîlnit una Forestierii din Valea Jiu 18,30 Conştiin
(
prezent : Păz
veste pe care am citit-o sit, un minunat tablou. Dar, Festivalului naţional „Cînla- de zi sarcinile de plan. In din cele mai bune brigăzi lui muncesc, aşadar, cu ho- , verde — radi
rea României".
cindva, demult, in copilă vă vor spune ei, un tablou acest fel, în ultima vreme am ale U.F.E.T. Petroşani, deta tăirîre şi dăruire, asigurînd pre oamenii
rie. Şi nu rezist chemării se poate realiza şi fără Locul zinei bune din po reuşit să creştem productivi şată în martie a.c. de la economiei naţionale canti I Medalion mu;
vocilor cristaline. Vibrind pensulă şi acuarele. Inge veste e luat, in grădiniţă, tatea muncii, să reducem I.F.E.T. Piatra Neamţ. Vor-, tăţi sporite şi superior valo , tra Casei d« 19,0
I Lipova ;
de emoţie, trec pragul gră nioase tablouri se pot obţi de „tovarăşa", care Îndru considerabil timpul de încăr- bind despre munca şi reali rificate de masă lemnoasă. 1 literară ; 19,1'
diniţei, mă îndrept cu paşi ne din paie şi prin colaje mă cu dragoste paşii co oare-descărcare şi de sta zările lor, şeful de echipă Mecanizarea continuă a lu , Mircea Mavn
şovăitori spre lumea de vis din timbre. piilor. Indiferent dacă ea ţionare a vagoanelor, ca şi Dumitru Ciocîrtău ne spunea: crărilor, dotarea parchetelor I misiunea pen
I crărl la ordin
a copilăriei, spre lumea se numeşte Viorica Barbu, consumul de combustibil con „Am venit aici în luna mar forestiere cu utilaje şi insta ; şitu! ; 19,40
puilor de om cu ochii larg luliana Berbeceanu, Nico- venţional şi de lubrifianţi, să tie, cu utilajele noastre — laţii de mare productivitate, | trio-ul folclor
leta David, Mariana Con-
deschişi spre viaţă şi cu stanlinescu, Aurica Visirin, obţinem cantităţi sporite de un tractor, 2 furticulare, 3 extinderea unor metode şi
sufletul rizind a primăvară, 1 iunie — Terezia Bogdan, Iustina Mi- sortimente superioare din a- fierăstraie mecanice şi avem tehnologii moderne de ex
ca să primesc îmbrăţişarea Ziua internaţionala rescu, Irina David, Taisia celaşi volum de masă lem de exploatat un volum de ploatare — toate concură la I friNE
minufelor catifelate. E uni pentru apărarea Uzunov, Viorica Ştefan sau noasă. In acest , fel ne rea 4 000 mc masă. lemnoasă. realizarea şi depăşirea sar
versul fericit al copiilor din copilului Rodica Fugală, educatoarea lizăm noi producţia netă, pe Am muncit bine pînă acum, cinilor de plan, producţia ne i
ţara noastră la virsta la poartă aceeaşi grijă con baza căreia ni se va acorda realizînd în medie cîte 3 mc tă şi beneficiile înscriindu-se DEVA : I
deja ca indicatori principali I
care poveştile se ascultă turării personalităţii viito- retribuţia din semestrul II at pe om şi zi, cea mai mare de cursă (I
cu chipurile luminate de riloi şcolari. Impresionantă anului". productivitate pe I.F.E.T. De în planul economic al activi „ (Arta); IIUNI
curiozitate. Şi, ca să păstrăm cadrul este, in această grădiniţă, La exploatarea Valea de va, exploatînd deja 2 500 mc. tăţii lucrătorilor forestieri. I I tembrie (Fi
<
decătorul
Scenele din poveşti şi de poveste, trebuie să a- şi dorinţa expresă de a fa « (Arta) ; Vi
personajele foarte cunoscu mintim că eroii acestora ce ceva deosebit, ceva care ■ (Constructorii
te de copii te intimpină posedă calităţi neobişnui .s-o distingă de celelalte u- 3 ŞANI : îţi
, trandafir (Un
pretutindeni, incit, date te. Şi eroii mei visează să nităţi preşcolare. Ca o în continent <.
fiind şi dimensiunile obiec aibă calităţi fizice deosebi cununare a efortului meri I Zîna apelor
telor, ai senzaţia că rătă te. De aceea, unii iac îno toriu al colectivului de ca , LUPENI: Zr
ceşti printr-un palat al li tul (Io Hunedoara), alţii dre didactice, îndrumat de I — seriile I-L
(Munci
Nora
I
liputanilor. Doar arhitectu judo (Liceul sportiv Deva) inimoasa directoare Felicia ; CAN : Nicc
(Muncitoresc)
ra modernă a clădirii şi să iar citeva tetiţe au fost se Vaida, grădiniţa s-a clasat J Ea au luptai
lile ei mari şi luminoase iţi lecţionate pentru Centrul pe tocul 3 in cadrul con « trie (Minerul
amintesc că eşti martorul de gimnastică Deva (anul cursului judeţean „Şcoala | Melodiile
| (Muncitoresc*
unei poveşti reale — viaţa trecut, grădiniţa a ocupat noastră, casa noastră". * Insula’ ...
copiilor de azi. La realiza un loc Iruntaş la faza mu Dar, cum orice poveste b (Muncitoresc)
rea acestui decor de basm nicipală a concursului de are un sfirşit, şi călătoria | Taburetul pr
« iembrie); BB
au contribuit nu numai pă gimnastică). In curte s-au prin minunata lume a copi | şi trandafirul
rinţii, ci şi copiii. In ciuda amenajat miniterenuri de lăriei s-a încheiat. Firul 1 (Steaua roi
virstei, ei sint adevăraţi baschet şi volei, o minipo- „poveştii" relatata insă nu ! BARZA :
creatori de frumos. picărie şi o groapă cu ni- | eu (Minerul
s-a întrerupt. La ieşire, soa I Robin Hood
Cu greu şi-ar putea ima sip^Sportul iace casă bu rele m-a intimpinat ia tel 1 tria) ; Fra;
gina cineva, care nu cu nă cu muzica, armonizin- de vesel. Vesele erau şi (Flacăra) ; C
Operaţiunea
noaşte activităţile din gră du-se perfect in ritm de riseteie rămase in urmă. Şi de cultură);
diniţe, cum din nişte boa dans. Şoimii Grădiniţei cu totuşi, eram tristă. O fi de rîsul mame
be de fasole, chibrituri, program prelungit nr. 7 De vină nostalgia ?... BRAZI : Căli
LAN : Danti
frunze uscate, deşeuri tex va (căci despre aceasta e de cultură)
La punctul de documentare şi informare politică de Ia I.M. Lupeni se organizează
tile, fire de lină colorată, vorba) sint aricind dispuşi VIORICA ROMAN ' frecvent acţiuni diverse, Interesante. în imagine : Factori cu munci de răspundere în comi Soarele alt
(Mureşul) ;
J tetele de partid ale sectoarelor discută despre modul Sn care munca politică sprijină şi tre Foto : VIRGIL ONOIU fratele tău i
buie să sprijine activitatea de producţie.
LIUC : Fraţi
------------------------------------- :—
(Urmare din pag. 1) Radu, precum şi la Boiu, Vrei
Activitatea comercială sătească să fie mai prompt este o bună aprovizionare,
zilor şi nerespectării grafi iar planul de desfacere se Timpul pr.
celor şi zilelor de aprovi depăşeşte lună de lună. ziua de 24 m
zionare a magazinelor să sprijinită de unităţile de aprovizionare cu ridicata! Trebuie însă mai multă instabilă şi i:
teşti se creează goluri în ordine în aranjarea şi păs re, cu cerul
dea precipiţi
aprovizionare. iată şi e- re, aşa cum am mai sem atunci cînd aceştia vin la nu avem şi că aşteptăm să ria. Am stabilit cantităţile trarea mărfurilor în maga de ploaie şi
xemple : comenzile nr. 32, nalat şi în alte raiduri pe Deva pentru a ridica unele ne vină ba azi, ba mîine. de care avem nevoie. De zii. La Rapolţel, deşi sînt se de pJ-L
33 şi 34 din 11 mai a.c., de teme comerciale, şi-a fă mărfuri sint lăsaţi să ple In ochii lor citim reproşul: trimis se trimite cînd şi solicitări, lipsesc maşinile descărcări e
cantităţile d
la magazinul din Rapoltu cut un obicei din neres- ce cu mina goală. dar voi ce păziţi aici ? cum". de spălat rufe, precum şi vor depăşi :
Mare pentru ulei, fasole, pectarea graficelor şi a zi In 16 mai a.c., era vorba „Marfa face planul ma 'In ziua de 16 mai a.c., maşini de cusut, frigidere, va sufla moi
păstăi la borcan, conserve lelor de aprovizionare, din că se trimit unele mărfuri. gazinului, ea ne asigură negăsind pîine la Bobîlna, lame de bărbierit, becuri sificări temi
50-60 km/h,
de carne, compoturi, pro onorarea facultativă a co realizarea retribuţiei — un muncitor de pe şantie de 25 şi de 40 waţi, cremă din sectorul
duse zaharoase nu fusese menzilor. In loc ca mer A plecat gestionara de la apunea vînzătoarea aminti rele de îmbunătăţiri fun neagră. Aceasta, din cauza râturile mini
ră onorate nici în 19 mai. ceologii întreprinderii să Boiu cu maşina la Deva. tă. Noi ne zbatem să adu ciare venise să cumpere de I.C.R.M. prinse K intre
Iar maximele
Ca urmare, din magazin fie pe teren, să vadă ce Mărfurile amintite n.u s-au cem mărfurile pe care le la Rapolt şi pentru tovară lată deci că în desfăşu grade.
pro
Timpul
lipsea de 2 zile uleiul şi adus însă nici în ziua de şii săi. Dar nici aici nu era rarea activităţii comerciale şi 26 mai 13
mulţi cetăţeni au trebuit produse lipsesc din unităţi, 19. cer cetăţenii, dar ar trebui pîine. S-a luat legătura cu în comuna Rapoltu Mare stabilă şi răi
să meargă după acest pro ce cerinţe sint şi să tri — Ne cade greu — zicea să fim ajutaţi de întreprin fabrica şi, în fine, situaţia este mult loc pentru mai rul mai mul
dus la Simeria. Neajunsu mită operativ mărfurile în Ghizela Han, vînzătoare la derile comerţului eu ridi s-a reglementat. bine. Toţi factorii impli cădea precip
rile în aprovizionarea cu reţeaua de desfacere, nu magazinul din Rapolt — cata. Am solicitat batoane, La magazinele din Ra- caţi trebuie să facă mai Sn prima pai
lui, sub form
aceste produse se datoresc se îngrijesc nici măcar de când gospodinele vin şi cer brînzoaice, cornuri cu mac polţel — gestionar Elena mult pentru buna aprovi ploaie, însoţi
I.C.R.A. — director Mircea onorarea comenzilor pe ca ulei şi conserve de fasole şi cu marmeladă de la fa Şcrban, Foit — Stela Chi- zionare şi servire a cetăţe căii electrice
Raţiu — Întreprindere ca- re Le fac gestionarii, iar verde şi noi le spunem că brica de pîine din Sime- tucea, Bobîlna — Nicolae nilor. i, m mmm » mmm t mm