Page 78 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
in spiritul Hotărîrii 0.0» al P. G. R. J
j jjrjji
Răspundere sporită in activitatea
„Punctul de lucru model" i .
ne rezolvare a scrisorilor Bună organiiare şi operativitate k 16.,oo Telex
îşi onorează titlul X6,oS Telcşt
!
16,35 Curs
oamenilor munci! marină la TOPIREA CULTURILOR! Î n,Oi Vcntr
(Urmare din pag. 1) rametri calitativi, garanţie bei,
Plenara C.C. al P.CJFt. din acest an, s-au primit că şi procesul tehnologic k 17,20 lorda;
I
din 22—23 martie a dezbă doar 6 scrisori ce conţin Acţiunile pe oare le în tute cu prioritate buruie conlucrare cu beneficiarul, se va desfăşura bine, jar şi vii
tut şi aprobat, printre al sesizări, celelalte fiind ce treprind în aceste zile or nile şi asigurate condiţii reprezentat mai cu seamă produsele fabricii vor fi 17,40 Studii
tele, măsurile privind îm reri obişnuite de diferite ganizaţiile de partid de la optime de dezvoltare a cul prin dirigintele de şantier. de calitate. k 18,25 Publi<
bunătăţirea activităţii de dovezi, autorizaţii ş.a., ca sate, consiliile populare şi turii. Orice ni s-a cerut am re Ceea ce se impune la I 18,30 Repul
Topul
rezolvare a propunerilor, re s-au rezolvat imediat. conducerile unităţilor agri Intr-o altă unitate, la zolvat cu promptitudine. noua fabrică de tricotaje 18,15 Finali
sesizărilor, reclamaţiilor şi La Comitetul comunal cole sîiit hotărâtoare pen CAT, Ribiţa, am întîlnit Aşa se face că fabrica va din Hunedoara este urgen nailon.
cererilor oamenilor mun de partid şi Consiliul popu tru soarta producţiei anu o largă concentrare de for fi predată beneficiarului tarea constituirii nucleului Steau
cii, elaborînd în acest sens lar din Băiţa numărul de lui 1978. Iată de ce este ţe la recoltatul şi însiloza- cu cîteva luni avans. de bază al viitorului colec Bucua
Il-a ;
o hotărîre, iar sesiunea Ma scrisori înregistrate nu este necesar ca în toate coope rea secarei cultivate pentru — La parter deja tiv de muncă. Oamenii ca 19,20 1001 c
rii Adunări Naţionale a a- mare pentru faptul că cele rativele agricole să fie a- masă verde. Din formaţia sânt la locul loc toa re vor exploata maşinile 19,30 Telcjl
doptat Legea cu privire la mai multe probleme ale eordată maximă atenţie de mecanizatori au făcut te maşinile de tricotat, unităţii ar trebui să parti 20,00 La o
activitatea de rezolvare a oamenilor se rezolvă pe bunei organizări a muncii parte Horia Cimpoaie, Pe pregătite să intre în probe cipe acum efectiv şi la ccono
propunerilor, sesizărilor, loc, în cadrul orelor de şi realizării cu operativita tru Oană şi Traian Simon tehnologice — arăta tova montarea acestora, ceea ce 20,10 Ora
reclamaţiilor şi cererilor audienţă sau în întâlnirile te a lucrărilor de întreţine — cu combinele, Ion Nis- răşul Ilie Demeter, dirigin ar fi un cîştig, o bună ex 21,00 Seară
oamenilor muncii. Aceste organizate sau întâmplătoa re a culturilor. Deşi sub tor, Petru Betea şi Con tele şantierului. Au început perienţă pentru ei. Este o lulgei
două importante documen re ale primarului cu cetă aspectul condiţiilor clima stantin Burz — la trans lucrările de montaj şi la sarcină atît pentru între Kosta
los ;
te au menirea să imprime ţenii comunei. Uşa de la terice această primăvară a port, iar Nicolae Gorcea etajul I. Se finalizează lu prinderea încă patrona- 22,05 Tangc
activităţii de examinare şi primărie este tot timpul pus multe probleme unită — la tasat. „Am organi crările de alimentare cu toare, „Tricoul roşu" Arad, 22,25 Tcleji
rezolvare a scrisorilor şi deschisă şi oricine poate ţilor agricole din Consiliul zat activitatea în flux — forţă. O spun cu toată cer dar şi pentru organele mu
problemelor ridicate de intra oricînd la primar, cu intercooperatist Brad, coo ne spunea inginera şefă a titudinea că acest obiectiv nicipale de partid şi de
oamenii muncii în audien orice probleme, cînd acesta peratorii şi mecanizatorii C.A.P., Maria Miheţ — de a fost realizat la înalţi pa stat.
ţe un nou impuls, o răs este la sediu. De asemenea, dovedesc o răspundere spo oarece aceste 15 hectare
pundere sporită, în sensul în deplasările sale dese rită faţă de soarta recoltei, trebuie să le însămînţăm li pe urmele materialelor publicate
perfecţionării ei conti prin satele comunei, oame acţionează cu 'hotărîre pen cât mai repede posibil cu > x '~C' \ ' ' —-
BUCURI
nue. nii îl opresc şi-l consultă tru a învinge greutăţile porumb". în privinţa efec dioprograr
în lumina recentei Ho în multe probleme — ale determinate de precipitaţii tuării arăturilor, directorul TOATE LUCRĂRILE citori), execuţia liniei de la Radio j urni
tărâri a C.C. al P.C.R., or obştii sau ale lor perso le abundente care au că S.M.A. Baia de Criş, ing. SE VOR EXECUTA blocul 18 era prevăzută du presei ; 8,
diilor ; 9,0
ganelor de partid şi de stat nale. zut mai cu seamă în lunile Vasile Siminie, a avut nu ÎN TERMENELE pă cea a liniilor de la cultătorllo
din comune le revin obli Practica întîlnitâ la Băi aprilie şi mai. mai cuvinte de laudă la a- STABILITE blocul 20 şi blocul 17, tot de ştiri ; l
gaţii sporite. Am urmărit, ţa — iniţiativă luată în într-una din tarlalele dresa mecanizatorilor Pan- din centrul civic, dar care Iară argeji
vanpremie
zilele trecute, felul cum se spiritul Hotărîrii C.C. al cooperativei agricole din fil Cepălău şi Ioan Cîzu, Referitor la articolul pu erau în stadiu mai avansat 11,35 Dlsc<
desfăşoară această activi P.C.R. —, de a fi informat Ţebea am întâlni t-o pe in care au venit în ajutor de blicat în ziarul „Drumul de execuţie, în acest sens Din corn
şantierul 4 dirijînd şi forţe
tate la nivelul comitetului lunar biroul executiv al ginera şefă a unităţii, Va- la S.M.A. Deva, precum şi socialismului", din 11 a- nostru ; li
comunal de partid şi consi consiliului popular comu leria Iancu. Aici se afla a lui Mircea Cimpoaie. Tot prilie 1978, intitulat „Con le de muncă, în funcţie de 15.00 Teh.n
dio jurnal ;
liului popular comunal nal asupra scrisorilor pri împreună cu peste 40 de la această unitate, sfecla structorii muncesc bine, graficul de montare a ma dicate par
Băiţa în perioada scursă de mite, a sesizărilor făcute cooperatori, care lucrau la furajeră a fost prăşită ma dar ritmul de lucru poate caralelor. ordonate (
la începutul anului şi pînă în cadrul audienţelor, pre prăşitul manual al 'sfeclei nual pe 30 la sută din su fi îmbunătăţit", conducerea După reanalizarea capa Universul seri
Orele
acum. Printre constatările cum şi a modului de rezol furajere. Unii dintre ei, prafaţă, iar la cartofi pri I.C.S.H. ne comunică ur cităţilor de muncă ale şan timpului ;
făcute a fost în primul vare a problemelor ridica care' au fost mai harnici, ma praşilă s-a aplicat pe mătoarele : „Blocul 18, cu tierului 4, s-a dispus exe norc ; 22,0
rînd aceea că aici se a- te este deosebit de utilă, între care Mircea Costea, 50 la sută din terenul des 50 apartamente, a fost re cutarea blocului 18 de că 23.00 Meloi
letin de şl
cordă respectivei activităţi conduce implicit ia creşte Vasile Mimon, Lucreţia Co- tinat culturii respective. partizat în programul dee- tre secţia edile, care a ata stop muză
atenţia cuvenită. Toate rea răspunderii cu care runda, Dumitru Pantea şi In cîteva tarlale culti xecuţie şantierului 4 — cat lucrarea în devans faţă
• T1MI1
scrisorile .primite sî-nt înre sînt tratate de către toţi alţii, au terminat printre vate cu griu la C.A.P. Vaţa construcţii, care, concomi de programul de atacare tualilaiea
gistrate intr-un registru li factorii problemele oame primii prăşitul culturii res de Jos s-a început plivitul tent cu acest bloc a atacat stabilit. Uşti şi foi
nie, văzute şi repartizate nilor muncii. „Rezolvarea pective pe suprafeţele re manual al buruienilor. lucrările la alte 4 blocuri Având în vedere necesi de muzici
factorilor competenţi pen pe loc a problemelor cetă partizate. Inginera şefă Randamentele zilnice sînt ce necesitau montarea ur tatea punerii în funcţiune Izvoare fc
tru rezolvare de către pri ţenilor — ne-a declarat to ne-a spus că acţiunea va însă anemice, deoarece la gentă a macaralelor „Boc a blocului 18 în termen, une de f
populară
marul .comunei, tovarăşul varăşul Aurel Boloţ, pri fi încheiată pînă la sfîrşi- să de dorit mobilizarea şa". In ordine, conform şantierul 4 — construcţii
Aurel Boloţ, o parte din marul comunei — şi aten tul acestei săptămîni. Nu cooperatorilor la această graficului de eşalonare a e- va da tot concursul secţiei în zona <
gini din
tre ele — cele care ridică ţia cu care sînt trataţi oa au fost neglijate nici cele importantă acţiune. xecuţiei acestor linii de edile, executînd toate lu dă; 19,00
probleme mai delicate — menii ce vin la noi cu di lalte culturi. Jumătate din macara (linii ce se execută crările care-i revin la acest clal-polltli
reţinîndu-le să le rezolve verse probleme a condus suprafaţa cultivată cu car N. TÎRCOB de aceeaşi brigadă de mun bloc în termenele stabilite”. de la om
creşterii <
personal. în ultima perioadă la mic tofi a fost bilonată meca taţii de
După publicarea Hotărî şorarea numărului de scri nic, iar pe cealaltă jumă Cinteco d
rii C.C. al P.C.R., Comite sori şi la neînregistrarea tate, unde nu se poate in 20.00 Rad
tul comunal de partid Băi de reveniri. Desigur, loc tra cu tractorul, se face pră
ţa a luat măsuri de reor pentru mai bine este. A- şită între rânduri cu ate-
ganizare a comisiei comu tenţie sporită va trebui să ■ lajele. Intr-o tarla vecină i
nale pentru rezolvarea se acordăm şi în continuare a lucrat la erbicidar-ea car
sizărilor şi propunerilor respectării riguroase a ter tofilor şeful secţiei de me
oamenilor muncii. Din co menelor stabilite de rezol canizare de la C.A.P. Brad,
DEVA:
misie fac parte secretarii vare. Dar toate acestea sînt Teodor Pană. Acţiunea a | I (Tatria) ;
adjuncţi ai comitetului co tot timpul în atenţia noas fost condusă de tehnicianul J I-U (Art.
munal de partid, vicepre tră, ne preocupă în per Ion Rus-u, de la subcentrul I RA : Sep
Judecător
I
şedintele consiliului popu manenţă". pentru protecţia plantelor. ; (Arta) ;
lar comunal, un muncitor Un argument în plus că Au demarat, de asemenea, I structorul
de la Exploatarea de cal dialogul direct, cu oamenii şi lucrările de întreţinere j Iţi clăruii
car Băiţa-Crăciuneşti şi se dovedeşte, acolo unde i la cultura porumbului. Me J (Unirea) :
I muntele
preşedinta comitetului co se acordă atenţia cuvenită, canizatorul Vasile Groza, | a venit
munal ai', femeilor. Comisia un factor preţios al perfec de la C.A.P. Rişoa, a tre H gre (Rer
se întruneşte periodic pen ţionării vieţii economico- cut la aplicarea lucrării cu ■ Urgia (Ci
tru discutarea şi soluţiona sociale, contribuie din plin sapa rotativă pe suprafe J Eu, tu i
rea scrisorilor care ridică la bunul mers al treburilor ţele unde inginera şefă a j toresc) ; pc
luptat
I
probleme deosebite. în cele obştii. C.A.P. Ţebea a stabilit că La C.A.P. Bretea Streiului s-a terminat prima praşilă mecanică la porumb, lucrare 5 rJile I-1I
mal bine de 4 luni trecute DOINA COJOCARI) este necesar să fie combă pc care a efectuat-o cu deosebită răspundere mecanizatorul Gheorgho Chivu. TRIL-A :
«
wayuiui
„ NINOAS7
Recent, o plenară a Co stimulare a creaţiei mate (Muncltoi
mitetului municipal de în unităţile economice ale municipiului Deva riale şi spirituale. în aceas Î Taburetu.
iembric)
partid Deva a analizat mo tă sferă se evidenţiază ac 6 aurul şl
dul în care munca politică tivitatea unor brigăzi artis | raţie) ; C
de masă sprijină eforturile Munca politică să sprijine mai activ şi eficient tice care promovează un k rel Vlaic
| rAştie :
colectivelor muncitoreşti repertoriu militant, adecvat 1 tria) •
pentru îndeplinirea ritmică cerinţelor mobilizatoare. Se J GEOa,
a sarcinilor de plan şi an eforturile colectivelor pentru îndeplinirea sarcinilor disting printr-o mai bună » nea „P.
I cultură) ;
gajamentelor asumate în activitate cele de la Ter I sul mc
întrecerea socialistă. variată de mijloace şi for sa mobilitate şi operativita mocentrala Mintia, I.R.E. URÂZI :
viei S
După cum este firesc, me. In atenţia celor mai dează probleme ca îndepli panourile, gazetele de pe te. In prea puţine locuri Deva, Întreprinderea LAN : r
dezbaterile din plenară au multe organizaţii de partid nirea ritmică a planului, fo rete, chemările, celelalte gazetele de perete, panouri şi vinului, I.C.S. Alimenta •> de cultul
S
nie)
;
legat permanent obiective losirea integrală a timpu mijloace oglindesc obiecti le, chemările şi celelalte ra, magazinul „Ulpia", t | alb al pv
le muncii politico-educati- a intrat preocuparea pen lui de lucru, economisirea vele esenţiale ale colecti forme ţin pasul cu eveni I.C.V.A., I.C.S. Industrial * ILIA : A
tru dezvoltarea unui climat
ve, ou toate formele sale, de muncă angajant, de materiilor prime, materia velor de muncă, mergînd mentele, cu realităţile con şi altele. La alte unităţi (Lumina)
economice, din acest punct I
de sarcinile economice ca mobilizare a tuturor for lelor, combustibililor şi e- pînă la. formaţii şi lucră crete din unităţi. Cele flete eoni
nergiei, obţinerea unor pro
re trebuie îndeplinite în tori. Organizaţii de partid de vedere, s-a făcut însă * resc).
actualul cincinal de colecti maţiilor de lucru la înde duse la înalţi parametri ca cum sînt cele de la Ter mai multe forme scapă din puţin. Deşi s-au obţinut
vele din economia munici plinirea obiectivelor stabi litativi. Numeroase or mocentrala Mintia, ţesăto- obiectiv starea disciplina unele rezultate în .privinţa
piului. Pe baza hotărîrii lite, inclusiv a angajamen ganizaţii de partid, U.T.C. ria de mătase, I.M.C., ră sau o tratează în ter aplicării unor iniţiative
Conferinţei Naţionale a telor asumate în întrecere, şi de sindicat au grijă ca S.U.T., I.C.V.A. şi altele meni extrem de generali. muncitoreşti care îmbină «Kl
partidului, colectivele de- desfăşurând în acest scop informările politice lunare acţionează cu mai multă Şi în momentul de faţă cerinţe ale muncii educa
vene s-au angajat ca în o activitate politico-educa- să cuprindă şi stadiul rea stăruinţă pentru ca propa mai există elemente aie tive cu cele ale îndeplini
anul 1978 să realizeze o tivă mai eficientă pentru lizării indicatorilor de plan, ganda vizuală să fie con propagandei vizuale care rii sarcinilor de plan, Timpul
(
mai, 1978
producţie suplimentară în punerea în valoare a capa atrăgînd atenţia asupra ră cretă, să manifeste auten reflectă realităţi de mult nu în toate unităţile orga H ral fnu
valoare de 152 milioane lei, cităţii colectivelor de mun mânerilor în urmă. . tice valenţe mobilizatoare. trecute, mai ales pe şantie nizaţiile de partid şi de | nebimbăte
din totalul de 500 milioa că, a rezervelor existente Problematica planului, a Analizînd în spirit exi rele de construcţii, unde sindicat veghează la gene 5 averse lo
ne, reprezentîiîd angaja în secţii, sectoare şi pe modului în care se îndepli gent realităţile, plenara a mobilitatea şi operativita ralizarea lor, la urmărirea * Boţite de
mentul pînă la sfîrşitul cin şantiere. neşte el face obiectul învă concluzionat însă că nive tea sînt mai necesare, mai şi răspândirea experienţei | ce. Vintiu
cinalului. Folosind ca formă efica ţământului politico-ideolo- lul, conţinutul şi eficienţa, solicitate. Aici este locul bune şi a rezultatelor ce se * rat, cu ii
(
Considerând că gradul de ce munca politică de la om gic. In cadrul pregătirii capacitatea de influenţare să subliniem şi faptul că obţin. rare ra zilei ' din
angajare şi de mobilizare a la om, se poartă discuţii, propagandiştilor, comitetul şi mobilizare a muncii po la activitatea politico-ideo- Apreciind laturile bune
colectivelor la realizarea convorbiri scurte la locu municipal de partid acordă litice ce se desfăşoară în logică şi cultural-educativă ale activităţii şi criticând J F-cntru
sarcinilor este determinat rile de muncă, în adunările atenţie înarmării acestora unităţile economice ale nu participă pe măsura po lipsurile ce se mai mani I VrVmea \
în bună măsură de cunoaş generale ale organizaţiilor nu numai cu cunoaşterea municipiului Deva nu se sibilităţilor cadrele de con festă, plenara comitetului ,, stabilă îr
terea şi însuşirea indicato de partid şi de U.T.C., în sarcinilor economice ci şi ridică încă la nivelul ce ducere — directorii, ingi rriunicipal de partid Deva intervalul
(
rilor de plan, comitetul grupele sindicale, accentu- cu metode adecvate antre rinţelor şi exigenţelor ac nerii şefi, conducătorii de a adoptat măsuri care să noura tr<
municipal, Organele şi or îndu-se asupra necesităţii nării cursanţilor la realiza tuale puse de documente compartimente — din mul ducă la îmbunătăţirea I Pentru
ganizaţiile de partid, de depunerii unor eforturi sus rea unei legături strânse le Conferinţei Naţionale te întreprinderi şi instituţii muncii în acest important lo ; Vreir
sindicat şi U.T.C. şi-au o- ţinute pentru îndeplinirea între temele aflate în dez a partidului. Una din de pe raza municipiului. domeniu de activitate, să , moaşă, ci
J
rientat munca politică îna obligaţiilor de plan. Cel batere cu sarcinile colecti lacunele importante ale Festivalul naţional „Cân asigure muncii politice mai noros. Sc
verse loc
inte de toate spre populari mai adesea discuţiile cu vului în care muncesc. De muncii politice de ma tarea României" constituie multă eficienţă. 2 soţile de
zarea largă a acestora, uti oamenii ca şi alte forme asemenea, plenara a apre să, dar mai ales a pro un bun prilej de intensifi 1 trlce.
lizând în acest scop o gamă ale muncii politică, abor ciat că în unele unităţi, pagandei vizuale este slaba care a muncii educative, de CORNEL ARMEANU