Page 82 - Drumul_socialismului_1978_05

Pag. 2 DPMMUL SOCIALISMULUI NRi

130 de soi de la revoluţia hgheiu-democraticâ din 1848 f

I vrm
■ maJ^titsxss
Un singur popor - o singure revoluţie! s
* 5,00 Tcieşcoi
I 10,00 Tciecine
Revoluţia burghezo-de- înainte de izbucnirea re­ ţăimîntului; reprezentanţă J 11,45 Corcspo
mocratică de la 1848 din voluţiei, fruntaşii munteni naţională aleasă pe cale ţcni tra:
I
ţările române — chiar da­ şi moldoveni aflaţi la Pa­ democratică ş.a. 12,00 Telex ;
că s-a desfăşurat în condi­ ris au convenit să înceapă Ţelurile comune, dorinţa 11 12,05 Inchidci
ţiile fărămiţării statale lupta în Principate pe baza de a realiza un stat uni­ I iui ;
specifice orînduirii feudale unui plan comun. tar- şi independent au făcut I 16,00 Telex ;
î 16,05 Teleşco;
— a avut un puternic ca­ Orizontul daco-roman al ca în tot timpul revoluţiei
racter unitar, cauzele ei a- generaţiei de la 1848 poate paşoptiştii români să cola­ | 16,30 Curs d
ce’/.ă ;
vînd rădăcini în realităţile fi urmărit şi în acţiunile boreze şi să se sprijine în­ | 17,00 Emisiun
societăţii româneşti, iden­ din perioada premergătoa­ deaproape. Chiar dacă îm­ manii ;
tice în toate ţinuturile lo­ re : proiectul de constituţie prejurările nu au făcut po­ * 19,00 Rezultai
în ultima vreme, brigada Iul Ioan Sălâgean, din sectorul IV al I.M. Lupeni, obţine ran- cuite de români. din 1834, proclamaţia pen­ sibilă desfăşurarea simulta­ $ t° ;
damonle constant bune in abatajul frontal Sn care lucrează cu un complex mecanizat de tru unire şi independenţă nă a revoluţiei, revoluţio­ I 19,05 Film se
mare productivitate. Fotografia îi prezintă pe ciţiva dintre membrii schimbului condus de în primul rînd, întreaga J pii : C 1 ,
Ene Tălmăciţi. F.i sînt (de la stingă la dreapta) : Petru Şoloc, Costică Antohe, Constan­ putere politică se găsea în a partidei naţionale mun- narii au acţionat într-o 19,30 Tclejun
tin Uţă şi Crăciun Mărcuş. mîinile marilor proprietari tene, în „osebitul act de strînsă unitate. ; 20,00 Film
S
de pămînt,' fapt care frîna alegere a suveranului ro­ „Plămădită în condiţii toarceri rc“ ;
în toate provinciile româ­ mânilor" din 1838, în dis­ asemănătoare, aceeaşi desfăşurîn-
cursul
rostit
du-se
în
Bălcescu
lui
perioadă, k 22,05 Atelier
noilor
AOffţJîffi neşti de dezvoltarea capita­ în faţa membrilor Societă­ proclamînd ţeluri comune I rar-axti
producţie
forţe
liste. De asemenea, imensa ţii studenţilor români de •— sublinia secretarul ge­ 22,25 Telejur
C50MUMĂ A SSMSBttOB majoritate a populaţiei din la Paris la 1 ianuarie neral tovarăşul NICOLAE
al
nos­
partidului
tru,
1847 ş.a.
' Şl CADRELOR DB CONDUCERE ^ ţările române era depen­ Revoluţia burghezo-de- CEAUŞESCU — revoluţia KA1
dentă faţă de marii pro­
prietari, ţărănimea era lip­ mocratică română, avînd de Ia 1848 a avut un carac­
sită în cea mai mare par­ drept scop înfăptuirea unui ter unitar în toate cele trei
jjMetbnica moderna « organizare riguroasa • producţie înalta te de pămînt, persistau stat românesc unitar şi in­ ţări româneşti. Faptul că ' BUCURE!?
privilegiile feudale, inega­ dependent, izbucnit mai pe steagul revoluţionar din I dioprogrami
Radiojurnal
litatea juridică şi absenţa întîi la 27 martie 1848 în toate aceste provincii erau r presei ; 8,10
drepturilor civice funda­ Moldova, a cuprins în a- scrise aceleaşi idealuri su­ I diilor ; 9,00
ACŢIUNE DE PRESA A ZIARULUI „DRUMUL SOCIALISMULUI" LA I.M. LUPENl mentale, stare care a creat prilie şi mai Transilvania preme — desfiinţarea ser- | cultâtorilof
în toate teritoriile locuite şi la 9—11 iunie Ţara Ro­ vituţiilor feudale şi elibe­ J de ştiri ; 1
j. 11,00 Buletii
n inyrica lor, minerii ou nevoie de ' români nemulţumiri mânească. în anul 1848, de rarea ţărănimii iobage, cu­ I Avanpremio
cerirea
demo­
de
libertăţi
o parte şi de alta a Carpa-
profunde. Toate aceste con­
J 11,35 Discot
diţii cereau, în mod obiec­ ţilor se făuresc planuri cratice, scuturarea domina­ I I Buletin dc
comoara
fo
de un sprijin concret şî consistent tiv, la lichidarea pe cale identice de „unire a între­ ţiei străine şi realizarea u- J 13,00 De la
secolului
mijlocul
nităţii şi independenţei na­
neam
gului
românesc"
în-
Studcnt-clul
j
trecut
revoluţionară a rîndud-elilor tr-o „Dacoromanie" sau ţionale — ilustrează comu­ I jurnal ; 16,î
I,a sectorul II al minei multă vreme, de la in­ să încheiem luna mai cu feudale care împiedicau „Românie" independentă. nitatea de interese si as­ J conomice ;
Lupeni — sector cu mare troducerea combinei : te- o sensibilă depăşire de înaintarea societăţii româ­ Aceste gînduri şi planuri pira ii ce-i unea pc fiii a- , ştiri ; 17.29
is,00 Orele
pondere în producţia în­ lescoapele de la combină plan, iar în continuare să neşti pe calea progresului comune nu se mărgineau celuiaşi ponor, în pofida J cheta ecom
treprinderii — au existat sînt prea scurte, nu ridică ne realizăm constant sar­ şi civilizaţiei numai la un cerc restrîns hotarelor despărţitoare ar­ > denţe sono
Sn acest an o serie de greu­ suficient braţul şi astfel cinile". La rîndul său, to­ în al doilea rînd, toată de revoluţionari, ci cuprin- tificiale şi vremelnice". | întf-o oră
J stop muzici
tăţi şi. neajunsuri. Proble­ pierdem mult timp, tre­ varăşul Nicolae Gălan, se­ această criză a societăţii seseră masele largi ale Moment crucial în tre­
mele obiective au constat buind să tăiem paprica de cretarul comitetului de feudale s-a desfăşurat în poporului. cerea României de la feu­ I O TIMIŞ!
tualitatea
ti
în dificultăţi tectonice şi în 50, 80 şi chiar de 100 ern. partid pe sector, a ţinut să Moldova, Ţara Românească în continuare, se pot e- dalism la capitalism, revo­ J trada melO'
„
defectarea cam deasă a u- în aceste direcţii am dori adauge : „Ne vom mobiliza şi Transilvania în condiţii­ numera şi alte cauze co­ luţia de la 1848 a dat un I buna expei
tilajelor din dotare. Cele să ne ajute mai mult ca­ mai mult şi mai energic, le dominaţiei străine — su­ mune : în toate cele trei puternic impuls creşterii ? Valorificare
masei
lemr
de natură subiectivă au in­ drele tehnice, conducerea ne vom organiza mai te­ zeranitatea otomană, „pro­ ţări româneşti, forţa prin­ conştiinţei de sine a po­ î I nată a acti
clus carenţe de aprovizio­ sectorului şi a minei. meinic lucrul pe schimburi tectoratul" ţarist, stăpîni- cipală a revoluţiei au fost porului român, a exprimat * lor. Experii
nare şi transport, lipsa pie­ — Noi, maiştrii şi ingi­ şi, cu ajutorul mai consis­ masele populare, hotărîte hotărîrea unanimă a mol­ | I.F.E.T, Ca
selor de schimb necesare,, nerii, sîntem. tot timpul a- tent al conducerii minei şi rea habsburgică. Jugul să lupte pentru o viaţă mai dovenilor, muntenilor ' de la idee
şi tica şl -
abateri "de la disciplina lături de mineri — releva al Combinatului minier străin devenise tot mai a- bună, liberă şi indepen­ transilvănenilor de a sfă- I strungurile»
muncii, slaba organizare şi maistrul miner de schimb Valea Jiului, vom putea ra­ păsător — mai ales în con­ dentă; programele de luptă ’ rîma vechile relaţii feuda­ Jocuri popi
coordonare a activităţii în Mircea Pop — şi ne pre­ porta de acum înainte nu­ diţiile legăturilor din ce * te ; 19.00 1
subteran. Şi nu s-ar ocupăm să rezolvăm la faţa mai realizări şi depăşiri în ce mai viguroase dintre aveau înscrise obiective a- le, de a deschide calea noii I (ia : Modei
orînduiri, de a făuri uni­
« la flacăra
pute,a spune că acum locului toate situaţiile ce de plan". zonele şi regiunile locuite semănătoare, proclamau a- tatea naţională în cadrul * nedorene -
asemenea stări de lu­ se ivesc. Atenţia principa- în buna lor intenţie de de români, pe baza comu­ celeaşi ţeluri fundamentale graniţelor unuia şi acelu­ I creaţie : 1!
cruri nu mai există, dar v lă o acordăm bunei îngri­ a munci mai bine şi mai nităţii de origine, limbă, — rezolvarea problemei a- iaşi stat, de a înainta nea­ < muzicală : muzi
•
şoara
oamenii au lichidat o jiri şi exploatări a agre­ eficient, de a-şi realiza teritoriu, obiceiuri, viaţă grare, egalitatea în drep­ bătut pe drumul progresu­ I t-ări ' T o nre
bună parte din ele, reuşind gatelor şi instalaţiilor, pre­ continuu sarcinile de plan, economică şi spirituală. turi politice şi civile, mă­ lui şi democraţiei
să-şi realizeze aproape zil­ cum şi folosirii depline a oamenii fac promisiuni, se Românii de pretutindeni suri pentru dezvoltarea co­ CAROL DROZD
nic sarcinile de plan, să timpului de lucru, disci­ angajează. Ei trebuie aju­ îşi afirmau tot mai mult merţului, industriei, învă- ICJM
obţină chiar unele depă­ plinei de producţie in ge­ taţi însă mai consistent şi voinţa de a-şi realiza un
şiri. Cum se munceşte în nerat. în acest fel, noi am mai concret de către con­ stat unitar şi independent. i
aceste zile la sectorul II ? redus aproape la maximum ducerea întreprinderii şi a Dacoromâni'smul a fost PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITICE * DEVA:
Care este rodul concret al nemotivatele (doar una am Combinatului minier Valea dintotdeaunn doctrina poli­ (Patria) ; ii
(Arta)
I-II
eforturilor depuse ? Ce ar avut de la începutul anu- Jiului. în ce direcţii prio­ tică a românilor, popor a- Şl DE CONDUCERE I * EA : Sepie
mai fi necesar pentru ca iifi), am statornicit un cli­ ritare se ştie clar, de mul­ suprit şi despărţit sub stă- Scaramouc.
treburile să meargă con­ mat bun de muncă (mă re­ tă vreme : a aprovizionării pîniri diferite, întrunind e LUNI, 29 MAI, ORELE 17, ANUL I — dezbatere la tema S tiu); Judec,
stant bine? fer la schimbul I, pe ca- şi transportului, a asigură­ aspiraţiile naţionale pentru „Documentele Congresului al Xl-lea al P.C.R. despre pro­ k (Arta) ; M
Jl struciorul)
personalitatea
— în ultima vreme noi re-1 coordonez) şi ne rea­ rii pieselor de schimb atît constituirea într-un singur filul şi profesionale şl conducătorului în ale socialism. Cali­ 8 Iţi dăruies
conducătorului.
tăţile
moral-politiee
am lucrat la un suitor, zi­ lizăm aproape zilnic sarci­ de necesare pentru utila­ stat Exponenţii acestei Componentele şi trăsăturile specifice ale stilului de con­ 11 (Unirea) ;
muntele (O
lele trecute am străpuns, nile de plan. De asemenea, jele moderne, de mar*' doctrine, revoluţionarii de ducere ştiinţifică 11 ; ! a venit z
am mutat deja combina de maistrul mecanic de schimb complexitate tehnică şi ;a 1848, erau convinşi că o MARŢI, 30 MAI, ORELE 13, ANUL II — dezbatere la tema * gre (ltepu
înaintare în galeria de ca­ Gheorghe Stoichin este tot randament economic, cu numai prin izbucnirea şi „Programul P.C.R. despre conţinutul şi procesele funda­ 8 Urgia (Cu
păt şi acum acţionăm in timpul în abataj, intervine care sînt dotate tot mai extinderea revoluţiei bur- mentale ale epocii contemporane. Schimbările survenite « uitat de t
plin — ne spunea şeful de prompt cînd se defectează mult întreprinderile minie­ ghezc-democratice în toate în raportul de forţe pe plan mondial 11 ; « resc); VU1
Ovidiu <M
schimb Doboi Paul din bri­ combina şi de asemenea re din Valea Jiului. La provinciile locuite de ro­ 9 MIERCURI, 31 MAI, ORELE 18, ANUL IV — dezbatere S NEA : S
gada lui Ioan Gîrea. Ne este prezent în mijlocul sectorul II al I.M. Lupeni mâni, precum şi în centrul la tema „Omul şi problematica omului contemporan. k Malaeziei
facem planul şi randamen­ nostru inginerul Gheorghe vor fi deci rezultate bune. si răsăritul Europei, s-ar Realizarea umană şi înstrăinarea. Umanismul, socialist. S TRILA :
I v/ayulul <1
tele, aşa că vom reuşi să Bolosin, care răspunde din Asemenea rezultate se aş­ fi putut răsturna domina­ Promovarea consecventă a umanismului socialist — di­ ' jvrtrc
mensiune esenţială a Programului P.C.R. de făurire a so­
asigurăm la timp frontul partea conducerii între­ teaptă (cam .de multă vre­ ţia celor trei imperii feu- cietăţii socialiste multilateral dezvoltate 11 . 8 (iVIuncjw.-ţ
de lucru necesar pentru prinderii de combina de me) la nivelul' întregii în­ dalo-absolutiste care-şi îm- 8 Zmeul de
noul abataj frontal din înaintare cu care lucrează treprinderi. părţeau teritoriul vechii Activităţile vor avea loc în sălile Cabinetului judeţean pen­ * I-1I (7 Noi
I Profetul, ;
tru activitatea ideologică şi politico-educativă.
stratul V, blocul II. brigada lui Nicolae Bălan. dumitru GHEONEA Dacii. în acest' sens, încă 8 (Steaua
— Chiar „şnur" nu pu­ k TIE : Zii
Î
tem spune noi că merge în aceeaşi idee de anga­ tria) ; Fai!
GEOAGIU-
treaba — era de părere un jare pentru îndeplinirea • legendei (<
planului ne-a vorbit şi şe­
alt şef de schimb — Kele- ful de schimb Iszloi Pal, Bona organizare şi mobilizare activă - HMMMf 8 HAŢEG :
men Victor — din brigada dMî brigada lui Nicolae | (Popular) j
condusă de Simion Rusu, . sul mamei cer*
te
pe
dintr-un abataj frontal cu Bălan, care a realizat în factori esenţiali în îndeplinirea sarcinilor i ră) ; Cui
susţinere individuală şi luna aprilie o înaintare de „ SIMERIA ;
combină de tăiere mecani­ 101 ml (record al anului (Urmare din pag. 1) desc multă receptivitate în a- losim la forarea găurilor la • tinent (Mi
jj Condurul
zată. Uneori n-avem des­ pe Valea Jiului) şi ingine­ cest sens, vin cu numeroase exploatarea de la Pojoga. . seriile I-Il
tule „goale", alteori defec­ rul Vaşile Marta, şeful scăzut cheltuielile la 1000 lei şi preţioase propuneri, atît Pentru noua metodă de ex­ k LIUC : M:
ţiunile electromecanice sînt sectorului, ca şi alţi inter­ producţie marfă, precum şi In adunările generale ale or­ ploatare pe care preconizăm | dot (Mine.
remediate cu mare întîrzie- locutori. „Am cam ieşit din cheltuielile materiale la 1000 ganizaţiilor de partid, cit şi să o aplicăm avem docu­ , Suflete cc
citoresc).
re sau nu sin tem aprovi­ perioada critică în care lei producţie. în cele ale grupelor sindica­ mentaţia aprobată, utilajele î
zionaţi la timp cu materia­ ne-am aflat multă vreme — Intr-adevăr, cifrele gră­ le, în adunările generale ale şi instalaţiile sosite, iar un nu­
lele necesare. Şi mai este o — releva tovarăşul Marta iesc de la sine despre hăr­ oamenilor muncii. Aş subli­ măr de mineri au fost trimişi
chestiune, nerezolvată de — şi avem toate condiţiile nicia minerilor de la E.M. nia că propunerile ce vizea­ la E.M. Deva, unde metoda i mm
Certei, mai cu seamă că în­ ză creşterea productivităţii se aplică mai demult la să­ !
Timpul
registraţi deja un frumos suc­ muncii se iniţiază la comite­ parea suitorilor, pentru o-şi ziua de 21
ces la noul indicator — pro­ tul de partid, consiliul oame­ însuşi noua tehnologie. De me in ger.
ducţia netă. Cunoscind însă nilor muncii, la birourile or­ asemenea, la uzina de pre­ cerul tem
că de la 1 iunie a.c., colecti­ ganizaţiilor de bază, precum parare am introdus celule vor cătxL
însoţite di
vul pe care-l conduceţi va şi la minerii noştri, apoi toa­ de mare capacitate, de 2,8 trice. Vin
trece la săptămina redusă te se întîlnesc spre concreti­ mc, tot pentru mărirea ran­ derru cu
de muncă, se impun măsuri zare în munca din subteran. damentelor. 40-60 lcm/
vestic.
Aş încheia subliniind că
in continuare pentru o mai Vizăm cu tot mai multă in­ minerii noştri sînt hotărîţi să Temperr
sistenţă introducerea noului,
bună organizare a muncii in a tehnicii avansate. Am ex­ răspundă prin fapte de mun­ să, noapt
grade,
iar
subteran, intărirea ordinii şi perimentat cu bune rezultate că şi dăruire măsurilor luate 22 de gre
disciplinei, in vederea creş­ metoda de exploatare „cu de partidul nostru, de a le Pentru
terii necontenite a producti­ găuri lungi, în retragere cu acorda o masă caldă, con­ mai, 197S
vităţii muncii. Cum se acţio­ gol abandonat", am introdus sistentă, înaintea intrării în | menţine îi
lă, eu cer
nează în aceste direcţii, to­ benzi transportoare, exploa­ schimb, precum şi de a tre­ Vor căde:
varăşe director ? do nloaie.
tările la zi de la Gurasada ce la săptămina redusă de In atelierul mecanic al Între­ Pentru i
— La noi buna organiza­ şi Pojoga le-am dotat cu u- muncă. Aşa cum au dovedi! prinderii de materiale de con­ stabilă, ei
re vizează în primul rînd, aşa tilaje de mare productivita­ în lunile scurse din acest an, strucţii Bîrcea, lucrează şi co­ se cădea pic
munistul
El
Viorel
Joldiş.
Ploaie. Vî
C.S. Hunedoara — Forjă. Forjorul •comunist Pavcl A- cum aţi subliniat, creşterea te, îmbunătăţim transportul in o vor face in continuare, cu distinge in cadrul colectivului, donat, cu
vcrclii, exemplu de hărnicie, pricepere şi dăruire în muncă, mai accentuată a productivi­ subteran şi extindem trans­ şi mai multă fermitate, pen­ prin lucrări de o foarte bună nora re de
se preocupă pentru a da numai lucrări dc bună calitate, calitate şi prin productivitate nn^rl V Afî ^
fapt pentru care este fruntaş în întrecere. tăţii muncii. Personalul nos- portul mecanizat, am fost do- tru a fi mereu un colectiv înaltă.