Page 86 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6395 <
j în ajutorul secretarilor adjuncţi f
De aici vor fi livrate peste 1600 tone legume I fTiUţ
\ z . . % Vv . z
Cum asiguraţi cuprinderea I
Oricine vizitează în aces cel moi scurt posibil — ne de sistemul de irigaţii, iar 3 2,00 Telex ;
12,05 Koman-f<
problematică şi teritorială! te zile ferma de legume jele pentru irigaţii le-cm Vosile Moreşan realizează 11a Palii!
spunea şeful fermei. Utila
lucrările de pregătire a te
condusă de îng. loan Do
cpisoilu.li
robanţ, a I.A.S. Simeria, ră- folosit continuu să scoatem renului. Cu multă tragere 12,00 Curs do
La dezbaterea organizată perimentare nai, toţi lucrăto ticutera, unde îngheţul ame mîne plăcut impresionat de opa de pe culturi şi om de inimă lucrează şi Ca- lă;
de redacţie au participat to rii staţiunii, avem o legătură ninţa recolta. S-a precedat atmosfere intensă de mun reuşit să le salvăm în bună tinca Ervache, Susana Zep- 13,25 Muzică i
varăşii Aurel Romcea şi Si- stnînsă cu fermele agricole, la o redistribuire a forţelor, că întâlnită din zori şi pî- porte, ou excepţia cîtorva oiuc, Ion Răspop şi alţii, 14,10 T'Ahtri ir
mion Oancea, secretari ad fie de stat, fie cooperatiste. în sensul că o bună parte nă-n seară, de modul cum hectare de radăicînoase iii O grijă aparte există şi Ws
juncţi în comitetul de partid Şi mai purtăm o anumită din membrii cooperatori cate se prezintă cuiburile, bine locul cărora vom însămânţa faţă de îmbunătăţirea con 14.30 Magazin
al C.A.P. Geoagiu, Maria A- răspundere asupra modului lucrează la cultura mare o-u fasole. diţiilor de muncă şi viaţă 16.30 Secvenţe
cumentai
leman şi Elîsabeta Drăgan, în oare are lac acest trans fost trimişi să dea o mină dezvoltate şi fără fir de oie muncitorilor, in cadrul 10,40 Clubul t
secretari adjuncţi în organi fer de experiment. Aşa stînd de ajutor în ceie două sec buruiană. De aici este pre Din dialogul purtat cu fermei omenojîndu-se o 17.30 Mal 1978
zaţiile de bază din Liceul lucrurile, biroul organizaţiei toare ameninţate. Tot aici văzut să fie livrete ia fon şeful fermei am reţinut că cantină şi locuri de dormit. veniment
agroindustrial şi, respectiv, de bază poate oricind să tra au fost concentrate şi alte dul de stat 1 600 tone de toate lucrările — semăna interne f
şcoala generală, Nicoiae gă la răspundere pe oricare forţe aie satelor, în special legume, dar lucrătorii a- tul şi plantatul, întreţinerea Prin. aplicarea ou întrea lc ;
Simţea şi Alexandru Suciu, cercetător comunist in legă din Geoagiu, Aurel Vlaicu eestei ferme sînt hotoriţi culturilor şi combaterea ga răspundere a tehnologii J ’“ Agenda
17
tică ;
secretari adjuncţi ai organi tură cu aceasta şi chiar o şi Gelmar, unde avem mari să depăşească substanţiali dăunătorilor sînt încadrate lor înaintate, lucrătorii fer | 18,15 KampucI
zaţiei de bază de la Staţiu face în mod sistematic. suprafeţe de grădini. prevederile. in grafice. Muncitorii per mei legumicole de stat din tă — do
nea de cercetări pomi-vîti- — Este de înţeles de aici A. Romcea : Pericolul de — In această primăvară manenţi ai fermei sînt spe Simeria îşi oduc o însem î 18,30 Ant ologi)
coie. că documentele de partid îngheţ ne-a ţinut în picioare ne-au pus probleme deose cializaţi pe lucrări. Astfel, nată contribuţie la înfăp tru copt
— Deci, care este baza o- au o trimitere predilectă spre zile în şir pe toţi. Pentru a- bite revărsările apelor Mu- Nicoiae Avram efectuează tuirea prevederilor progra ! Charles
rientârii in problemele 5/ u- problemele economice, de părerea livezilor au fost or reşuiui şi Streioiwi, dar am tratamentele fifosanîta re, mului judeţean de dezvol * 19,30 T ele jura
niiăţile pe care organele din terminante, de fapt, in ‘înde ganizate schimburi de noap acţionat în aşa feî îneît luiîtis Huţuţuc face planta tare a legumicultorii. 20,00 La ordir
cononnc
care faceţi parte sînt che plinirea sarcinilor de plan. te. In prima noapte ou fost pierderile să fie minime, să tul şi prăşite! mecanic, fra Fotoreportaj realizat de I 20,10 Telecncâ
mate să le conducă ? Totuşi, şi aici există priori la datorie in cele două livezi refacem culturile în timpul tele său, Andrei, se ocupă N. TIRCOB « 20,45 Mari fila
M. Aleman : Pe scurt, te- tăţi dictate de specific. zeci de cooperatori şi meca t Warioclc
rnaticile orientative ca şi pia- S. Oancea : Sînt uneie pe. nizatori, intre oare loan Gîr- { 22,40 T ele j um
rvurile de muncă au la boză riaade în care in faţa co job, Simian Trosan, loan Bak-
documentele Congresului o-l mitetului de partid se ridică csi, Gligor Trif, Gheorghe Po
Xl-lea şi Conferinţei Naţio pa, Adrian Şerban, loan Flo- ggADI
nale oie partidului, care se rea, Traian Rînzan oare au
completează cu orientări şi DEZBATERE tCA-sportot paie şi ou men
sarcini oe le extragem succe ÎN COMUNA GEOAGIU ţinut fum pe toată durata bucureşt:
siv din documentele plena nopţilor. Vreau să spun că | s dloprogramul
relor C.C. al P.C.R., expune s-a acţionat ca într-o stare k Radiojurnal ;
rile şi cuvîntările secretarului de necesitate, după care s-a h presei ; 8,10 I
8 diilor ; 9,00 B
general al partidului, tova- simultan două, trei şi chiar lucrat ou intensitate la lucră k 9,05 Revista 1
lăşui Nicoiae Ceauşescu, pre patru probleme de o anu rile cerate de vreme în toate | 10,05 Şlagăre:
cum şi cu prevederi ale le mită acuitate, care trebuie a- ceie trei sectoare principale, g 11,00 Buletin
gilor, decretelor şi ale altor bordate operativ. Aşa s-o în iar în prezent ne aflăm cu * Atlas cultura ra
premieră
5
acte normative ce apar in tâmplat în această primăva aproape toate lucrările io zi. g Buletin de s
decursul înfăptuirii sarcinilor. ră, cînd problemele campa Râspunzînd unei întrebări 6 comoara folc
Vreau să mai spun că în ca niei agricole puteau şi au cu privire |a specificul cu- 8 13,00 Do La
Mcridian-clul
zul organizaţiei noastre din fost atacate la timpul opor prinderii problematice în S jurnal ; 16,:
şcoală este solicitată nu atît tun, ele fiind previzibile. şcoli, tovarăşele E. Dragon şi g ding j 18,00
■cuprinderea teritorială, cit Comportarea timpului, aşa M. Aleman s-au referit la o Mecanizatorul Nicoiae Avram efectuează cu deosebită atenţie tratamentele fitosanita- J 20,30 Azi, in
mai ales cea problematică. cum se ştie, a pus în faţa seamă de acţiuni întreprinse re la cultura cartolilor. Cadenţe son»
(
N. Simţea : î această or noastră şi alte probleme sur de organizaţiile de bază din diojurnal ; !
n
dine de idei, pentru organi venite în mod neprevăzut. k dansului ; 21
ştiri ; 0,05—6,
zaţia de bază din staţiune Au apărut îngheţul, întîrzieri şcoli menite să dea viaţă o- Î muzical no ci
ou pondere însemnată am in efectuarea unor lucrări, rienlarilor stabilite de Con
bele ioturi ale chestiunii. Ce in pomicultură şi legumicul gresul ai Xl-lea şi Conferinţa | o TIMIŞ OL
vreau să spun ? Că, pe de tura, aglomerarea lor. Au Naţională ale partidului, aite ' nuditatea ra<
I
« parte, în staţiune se desfă mai apărut unele probleme documente legate de proble zică popular;
şl a naţiona
şoară paralel activitate pro şi în zootehnie. matica educativă, k cititoare ; 18,:
ductivă şi de cercetare. (n lată deci deodată o sea Astfel, dezbaterea a pus în tm artă —
privinţa producţiei, activitatea mă de probleme ce recla relief Capacitatea organiza I sile Creţolu,
este similară cu cea din alte mau acţiune operativă şi e- ţiilor de partid din unităţile * 19,00 Festival
(
unităţi productive, adică bi- nergică, priotr-o amplă con respective de a se orienta muzicală" —.
direct din s:
irouf organizaţiei de bază a- centrare de forţe. just in ategerea prob'ierrvsior, * concertului i
-cardă însemnătatea cuvenită — Ridicaţi o chestiune in în întreprinderea acţîuniioi Dirijor Reni)
•problemelor economice, aces. teresantă, care pune, intr-a menite să ducă la soluţio I 21,00—22,00 Ci
tea avînd, de fapt şi de re devăr, probleme grele in faţa narea |or. j nor.
gulă, prioritate. organizaţiei de partid. Dezbatere organizată
(ntîiaiin însă uneie particu S. Oancea : De la început
larităţi atît tematice cit şi te trebuie să spun că in solu şi consemnată de j îffîm
ritoriale atunci cînd vorbim ţionarea problemelor un CORNEL ARMEANU Se plantează ardeiul pe ultimul hectar.
■despre cercetare şi lucrul a- sprijin consistent şi prompt î DEVA: T
oesta este firesc dacă avem l-am primit din partea comi J (Patria) ; St
în vedere că cercetarea, re tetului comunal de partid, M ilTBIPRHRI I 1-XI (Arta) ;
I RA : Septem
zultatele ei trebuie transpu care n-a putut, evident, să * Scaramouchc
se în viaţă, în unităţile agri stea pasiv într-o asemenea | tul); Minie
cole ale judeţului. situaţie. împreună am ajuns (Urmate din pag. 1) rea operativă a costurilor şi şită cu 2 148 000 lei, bene de la nivelul întreprinderii ; «tractorul) ;
Al. Suciu S-ar putea cre la concluzia că comitetul de se întreprind acţiuni de in ficiile suplimentare se ridică acţiunile de inginerie tehno Iţi dăruiesc
(Unirea) ii
de, la prima vedere, că a- partid din C.A.P. să se ocu informaţional, zilnic şi pe fluenţare a acestora in sco ia aproape 900 000 lei, în logică nu prind totdeauna muntele (7
oea-stă transmutare a conclu pe în mod special de pro schimburi — ou efect pozi pul creşterii valorii nou crea timp ce cheltuielile materia viaţă din iniţiativa cadrelor a venit ziu
ziilor verificate in staţiune, în blemele ce s-au ivit în zoo tiv în fundamentarea decizii te. Aşa de pildă, in urma le la 1 000 lei producţie mar de acolo, deşi nu le lipseşte jj gre (Rcpubl
unităţile agricole depăşeşte tehnie. lor luate de conducerea ope hotă rîrii consiliului oameni fă au fost reduse cu 7,4 lei. cîtuşi de puţin competenţa. * Urgia (Culţi ti
de
uitat
sfera de acţiune şi atribuţiile Pe de altă parte, prin spri rativă a întreprinderii —. me lor muncii, in toate secţiile Şi totuşi realizările pe an Exis.tă încă minusuri în stă- Î resc); VULC
organizaţiei noastre de bază. jinul comitetului comunal de canizarea unor procese în întreprinderii s-a introdus în samblul primelor patru luni pinirea calităţii minereurilor, 9 Oviaiu (Mur
Or, nu este aşa. Prin natura partid, am acţionat cu toată subteran, cum sînt platforme tocmirea bugetului de chel puteau fi mai valoroase da a consumurilor materiale, ca NEA : san
1
Malaeziei (
«ctivităţii de cercetare şi ex puterea in pomicultură şi vi- le de săpare a suitorilor cu tuieli care este analizat de că în luna trecută nu s-ar re ar putea fi înlăturate prin J NOASA: Ci
găuri lungi, cărucioarele de cada! şi in baza căruia con fi depăşit costurile de pro optimizarea tehnologiilor de I (Muncitorcsi
perforat, extinderea susţine ducerea operativă poate in ducţie la E.M. Ghelari şi s-ar lucru, prin folosirea mai ra J Zmc ( /’
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII POLITICE rii metalice in abataje. în a- terveni oportun pentru înlă fi pus un accent mai mare ţională a forţei de muncă,,. J 1-11 (7
ce la şi context se înscriu or turarea eventualelor abateri. pe calitatea minereurilor atît La nivelul întreprinderii am I Pi'ofetuJ, au;
J (Steaua re
Şi DE CONDUCERE ganizarea calificării şi per Totodată, in întreprindere la Ghelari cit şi la Teliuc. ajuns la conturarea unui stil I TIE : Ziua
fecţionării profesionale a s-au făcut pregătirile nece După cum ne spunea to de muncă dinamic, creator, | Iria) ; Fair
a LUNI, 29 MAI, ORELE 17, ANUL I — dezbatere la tema cea. 1 000 de cadre în acest sare pentru trecerea la ac varăşul ing. Vasiîe Golda — în continuă perfecţionare, ca 4 GEOAGIU-B
„Documentele Congresului al Xl-lea al P.C.R. despre pro am, precum şi trecerea unui ţiunea de organizare şi coor directorul I.M. Hunedoara — re poartă tot mai evident | legendei (Ca
filul şi personalitatea conducătdî'Ului în socialism. Cali număr tot mai mare de oa donare a lucrărilor de îmbu amprenta autoconducerii 1 HAŢEG : i
tăţile profesionale şi moral-politice ale _ conducătorului. meni din activităţi auxiliare nătăţire a normării, cos stătea în puterea colectivului muncitoreşti. In prezent, preo • (Popular) ;
Componentele şi trăsăturile specifice ale "stilului de con ca deficienţele din luna tre cuparea noastră majoră, sub Î sul mamei ; A
ducere ştiinţifică" ; la locuri de muncă direct turilor de producţie şi de cută să fie evitate sau cel te pe cer (Ca
productive, îndeosebi în aba mecanizare a evidenţei cos îndrumarea efectivă a comi SIMERIA : /
a MARŢI, 30 MAI, ORELE 18, AXUL It — dezbatere la tema taje şi la lucrări de înaintări. turilor, ceea ce, practic, a- puţin limitate, dacă se ac tetului de partid, este de a tinent (Mur,
„Programul P.C.R. despre conţinutul şi procesele funda ţiona cu mai multă răspun imprima un asemenea stil de i Condurul şi
mentale ale epocii contemporane. Schimbările survenite Pentru încadrarea fermă dînceşte urmărirea operativă dere pentru sporirea produc k seriile I-II ii
în raportul de forţe pe plan mondial" ; în cheltuielile reclamate de şi- efectivă a cheltuielilor muncă la toate secţiile şi LIUC : Mist
• MIERCURI, 31 MAI, ORELE 18, ANUL IV — dezbatere activitatea de producţie, pe pină la nivelul raioanelor. ţiei fizice şi ridicarea cali sectoarele întreprinderii, pen I dot (Minerii!
tăţii minereului extras. „La
ia tema „Omul şi problematica omului contemporan. lingă măsurile tehnico-orga- Rezultatele din primele pa tru că numai in acest mod
Realizarea umană şi înstrăinarea. Umanismul socialist. nizatorice orientate spre re tru luni ale anului reflectă unele secţii sau sectoare — vom reuşi să ridicăm la ade
Promovarea consecventă a umanismului socialist — di ducerea continuă a consumu fidei eforturile colectivului de sublinia dînsul — ne mai vărata valoare experienţa
mensiune esenţială a Programului P.C.R. de făurire a so rilor specifice de materiale, la I.M. Hunedoara pentru o confruntăm cu aspecte de cîştigată în ultimii ani, crea Vm
cietăţii socialiste multilateral dezvoltate".
de energie şi combustibili, mai mare eficienţă a activită lamentare, de aşteptare a u- tivitatea şi spiritul de iniţia
Activităţile vor avea loc în sălile Cabinetului judeţean pen au fost căutate şi mijloace ţii pe care o desfăşoară : nor impulsuri, a unor solu tivă care, realmente, există Timpul pri
tru activitatea ideologică şl polltico-educativă. mai eficiente pentru urmări producţia netă a fost depă ţii şi rezolvări care să vină în sinul colectivului nostru". mal 1978 : V
general inst
variabil. Loc
nstla averse.
' z ta V
^wimwmm zw <■.'. > Xv . > fi V descărcare " _
. ■:: fi •:.:: ...
va su-ria niu
i<' yy-fyy. ^ < /.Xv.firt - £ << fi A > , z fes* > ' est.
<£’■> zx> fi z v ' '‘•n?3;V ’<:$?
Temperatu
■ V, *îS ■ S s • *“ prinsă, noa)
z
12 grade, ia
şl 23 de gra
lă dimineaţ.
•ik
* <«?/> ^ ‘ dkş.
Rezultatele
mai 1978 :
Extr. I : 1
5, 63, 81, 57,
Extr. a II-
78, 79, 10, 56
Fond de ci
lei.
Vedere natmra.mică n miinie.iniu.lili HiuiJ«liupn