Page 90 - Drumul_socialismului_1978_05

Mijloace importante pentru r
Cu privire la Proiectul de îmbunătăţire a Legii; cointeresarea întregului colectiv

retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii (Urmare din pag. 1) se care pînă acum le cum­ bUMINIi
păram de la alte întreprin­
de participare. Dacâ am re. deri, extinderea recondiţionă- 8,oo Sportul
8,15 T&t. ln«
EXTINDEREA RETRIBUIRII ÎN ACORD calcula volumul participării rii unor piese, introducerea pionieri
la beneficii pe baza reali­ unor tehnologii noi de fabri­ dată ci
@ EXPLICAŢII ® CALCULE zărilor din 1977, în condiţiile caţie cu grad ridicat de uti­ 9,03 Şoimii
Şi in continuare urmează unde caracteristicile' proce­ noi, am ajunge la o sumă lizare a metalului. Acţionind 3,13 Film st
pii : D
® PRECIZĂRI ® EXEMPLE a ti utilizate trei forme de sului tehnologic impun de trei ori măi mare faţă de pe aceste direcţii, colectivul Episodv
retribuire a muncitorilor : participarea colectivă a oa­ condiţiile vechi. nostru a reuşit ca în primele ţie frai
în acord, (care poate fi di­ menilor muncii la realiza­ Oamenii muncii, aşa cum 4 luni ale acestui an să rea­ 3,45 Pentru
noavoaj
rect, global, indirect sau rea sarcinilor de producţie. prevăd noile măsuri, vor be­ lizeze o economie de 88 000 10,00 Viafa s
După cum este cunoscut, presa centrală a publicat progresiv), în regie şi pe neficia şi de alte drepturi. kg de oţel. 11,40 Bucurii
acord
Proiectul de îmbunătăţire a Legii retribuirii după can­ bază de tarife sau cote bal Veniturile sînt în plafonate, glo­ Printre acestea se numără : 12,30 Se str;
nu
fiind
titatea şi calitatea muncii. Ziarul nostru va prezenta procentuale. Forma predo­ proporţionale cu îndeplini­ stimularea mai accentuată a Acţiunea de depăşire a 13,05 Album
cadrul
cele mai importante prevederi, pentru a uşura înţe­ minantă este prevăzută a fruntaşilor în întrecere ; aco­ producţiei nete şi de creşte, 14,30 —
re a beneficiului este condu­
legerea de către cititorii noştri a semnificaţiei îmbu­ fi cea de retribuire in a- rea sarcinilor de produc­ perirea costului - excursiilor să î întreprinderea noastră, tiv :
ţie şi respectarea celorlal- j
cord.
o Avat
n
nătăţirilor propuse a fi aduse Legii retribuirii şi care Acordul global se aplică te condiţii prevăzute în i colective organizate în ca­ în mod organizat de către «cui fi
au fost supuse dezbaterii publice. la acele locuri de muncă contract. drul fondurilor în valută alo­ comitetul de partid şi consi­ naiului
cate pentru depăşirea sarci­ liul oamenilor muncii. Fiecă. fotbal ;
CARE ESTE SCOPUL ÎMBUNĂTĂŢIRILOR nilor de export; premii sub­ rui sector de muncă i s-au 16.10 Patriei,
17.10 Film se
O MAI BUNĂ IERARHIZARE A RAMURILOR stanţiale pentru economiile
!!
PROPUSE stabilit sarcini concrete în ritimă t dul 40 ;
de materiale şi forţă de funcţie de posibilităţi. Modul 18,00 Fotbal :
— Stimularea participării — Introducerea participă­ Corespunzător importan­ etape de majorare a retri- \ muncă. cum sînt îndeplinite măsurile Poiitehi
întregului personal munci­ rii la beneficii a oamenilor ţei şi nivelului actual de buţiilor se asigură munci- l Gunoscîn d marile avan ta. şi saireiniile stabilite este ana­ za a 2-
tor la procesul de creare a muncii, atît în cadrul pla­ dezvoltare a diferitelor ra­ tarilor din ramurile de im- I je ale participării oamenilor lizat periodic, intervenindu-se ne dirc
bunurilor materiale şi spi­ nului cit şi peste plan ; muri şi ţinîndu-se seama iwrtantă deosebită o creş­ muncii la beneficii şi poşi. pentru îmbunătăţirea muncii ieşti ;
rituale, punîndu-se în con­ — Sporirea răspunderii tere a veniturilor mai ma­ bîiităţile largi de mărire a , 18,50 1001 de
1
tinuare un accent deosebit personalului muncitor, în do posibilităţile prezente re decît creşterea medie pe retribuţiei, consiliul oamenilor în compartimentele unde se 10,00 Tclejur.
13,30 30 de a
pe creşterea cu prioritate a cadrul auloconducerii eco- ale economiei naţionale, se economie. Astfel, majora­ constată neajunsuri sau ră- , nalizart
veniturilor directe din nomico-financiare ; prevede o mai bună ierar­ rea medie pe economie muncii din întreprinderea mîneri în urmă. Datorită e- | 19,50 AEtena
muncă ; hizare a ramurilor, prin : fiind de circa 32 la sută, noastră a dezbătut noile mă­ forturilor depuse în această I Spcetac
— Creşterea eficienţei — Asigurarea unei mai — Trecerea unea: ramuri suri, a stabilit sarcini pre­ direcţie, am reuşit ca în tri­ 2 judefui
formelor de retribuire din mari stabilităţi a cadrelor ; îmtr-o categorie superioară la: mine subteran creş­ cise pentru aplicarea lor în mestrul I să depăşim nivelul ! 20,50 Film ai
tui iub
economie, ■ extinderea rctri- — Intensificarea preocu­ de ierarhizare ; terea este de 39,8 la sută, viaţă şi a trecut la popu­ producţiei nete cu 4,6 la pe ţarî
mine suprafaţă — 41,7 la
- buirii în acord şi îndeo- pării personalului muncitor sută, construcţii — 38,8 la larizarea şi explicarea lor in sută şi beneficiul cu 9,8 la studiou
i sebi, în acord global ; pentru ridicarea calificării. — Diferenţierea mai ma­ secţii şi ateliere. sută. Deci, sînt posibilităţi 8 22,30 Telcjur,
re a retribuţiilor între ra­ sută, siderurgie — 37,6 la
muri. sută, metalurgie neferoasă Pentru a depăşi producţia mari pentru ca întreprinde­
ÎNFIINŢAREA UNEI CATEGORII Pe ansamblul celor două 41,9 la sută. netă şi a mări beneficiul, rea noastră să înregistreze | _ LUNI
este necesar să reducem, în depăşiri importante ia toţi J 15,55 Telex ;
NOI DE ÎNCADRARE primul rind, cheltuielile mate­ indicatorii de plan şi ca ur­ | 16,00 Emisiui
DIFERENŢIEREA MAI ACCENTUATA riale de producţie. La noi a- mare să se mărească în mod Khiaxă
9 14,00 cintarc
Muncitorii sint încadraţi, carea îmbunătăţirilor pro­ A RETRIBUŢIILOR ÎNTRE TREPTE ceasta se realizează prin a- substanţial cota de pârtiei, S 19,20 1001 de
de regulă, pe 6 categorii, puse muncitorii din ramura sîmMcrea în producţie a u- pare a oamenilor muncii la I 19,30 Tclejur
de la 1 la 6, plus nivelul Siderurgie A vor putea ŞI ÎNTRE CATEGORII nui însemnat număr de pie­ beneficii. ! 20,00 Panora
de muncitor specialist. Pen­ promova de la o retribuţie ţ. 20,40 Komau
tru a stimula creşterea ca­ de 1 887 lei pînă la 3845 In scopul stimulării mun­ categorii de încadrare şi X miiia r 14 •
“
de circa 50 lei pentru cele­
lificării profesionale a lei. Un miner promovat la citorilor- pentru perfecţio­ lalte categorii. La promo­ i 21,35 Mal av
narea
profesio­
calificării
muncitorilor, odată cu ma­ noua categoric primeşte nale se prevede ca odată varea de la o categorie la I 22,20 Telcjui
jorarea retribuţiilor în eta­ 140 lei în plus, peste ma­ cu înfiinţarea unei. noi ca­ alta in prezent se cîştigă,
pa a 11-a se introduce în jorarea prevăzută ; un fur- tegorii de încadrare să se de regulă, 20 lei (de la ni­ ! FitH
fiecare ramură economică nalist încadrat în reţeaua asigure diferenţieri mai ac­ velul maxim al unei cate­ i
Siderurgic A, care trece la
o categorie de încadrare în centuate ale retribuţiilor gorii, la nivelul minim al BUCUIUSŞ
plus. Vor exista deci 7 ca­ noua categorie, VII bază între trepte şi între cate­ categoriei imediat superioa­ | diojurnal; ,
tegorii, plus nivelul de majorat, primeşte un plus gorii, întrucît actualele di­ re). Pe viitor această dife­ v ră Radio-T
de retribuţie de 132 lei ;
comandăm
muncitor specialist. La no­ un operator chimist va pri­ ferenţieri nu sînt suficient renţă va fi de cel puţin 50 Î Ilustrate
ua categorie, a Vil-a, re­ mi la categoria VII bază de stimulative. In prezent, lei pînă la categoria a IV-a _ Radloprogi"
tribuţiile sînt superioare majorat un plus de 102 lei ; ia promovarea unui mun­ si de circa 80 lei pentru | 10,00 Antoic
celor de la actuala catego­ un strungar încadrat în re­ citor de la o treaptă la celelalte categorii. Va fi I Te apăr şi
J mea ; 11,00
rie maximă. Înfiinţarea ţeaua construcţii de maşini alta, în cadrul aceleiaşi ca­ redus şi numărul de trepte k femeilor ;
tegorii, i se acordă un plus
noii categorii asigură mun­ A. trecut la categoria VII de circa 20 lei. Se prevede de la 3 la 2 în cadrul fie­ | pentru toţi
citorilor posibilităţi sporite bază majorat va beneficia ca acest spor să fie de cel cărei categorii de încadra­ J nai ; 13,15 i
—
muzică
de promovare, deci de a de un spor de 112 lei ; un puţin 30 lei între fiecare re din toate reţelele tari­ I veselă ; 14,
beneficia de retribuţii mai muncitor constructor care treaptă din primele trei fare. . romănească
mari. Cîteva exemple. Mun­ va trece la categoria nouă - club ; 16,30
că ; 20,00 r
citorii din ramura Siderur­ va primi în plus 122 lei ; Îmbunătăţirile propuse a fi introduse în J Dans pe n
gie A aveau posibilitatea un muncitor poligraf înca­ - Consemnări
să promoveze în decursul drat în reţeaua Poligrafie Legea retribuirii sînt în folosul direct al oa­ I jurnal ; 2Î
2
sportiv ;
întregii lor perioade de A, oare va trece la noua menilor muncii, asigură obţinerea unor venitu­ - minieaiă ;
activitate profesională de categorie VII bază majo­ ri mai mari de către cei care muncesc mai mult I ştiri ; 0,05-
la o retribuţie de 1663 lei rat va beneficia de un si mai bine ! " * muzical no
la 3111 lei. După apli­ spor de 102 lei. E.iVI. Certe j, cariera Gurasada : In primele Iun! aie aces­
tui an, colectivul de aici a dat peste plan 120 tone bentonită.
4 Foto : V. ONOIU
| B8ffc>i i-ffiBH
Organele de partid şi de permanent la interesele ge­
■stat centrale şi judeţene au Ce se întîmplă cînd se nesocotesc nerale ale partidului, ale so­ DEVA :
.fost sesizate că Tovie Manea, cietăţii noastre, ale poporului (Patria) ; f
secretatul Comitetului comu­ nostru". I-1I (Arta)
Septembrie
nal de partid B răni şea, pri­ principii şi norme ale muncii de partid, Comitete! comunal de ramouche
marul comunei, lucrează de­ partid, biroul său au făcut Mama (Ari
fectuos, că încalcă unele prin­ ma'Pea greşeală de a fi tale-, (Constructo
ŞANI: îţi c
cipii şi norme de partid, legi ale eticii şi echităţii socialiste rat vreme îndelungată abate­ dafjr (Unu
ale statului. A fost necesa­ rile secretarului şi primarului, urcă mun-
ră intervenţia Biroului Comi­ de a nu fi acţionat colectiv, brie) ; Şi ,
miilor neg;
tetului judeţean de partid. şedintelui pentru munca de luate de conducerile colecti­ cotit, a respins mina tovără­ primul rind, acei aşa-zişi în mod, hotărât, deschis şi LUPENI:1
Cînd vorbim de intervenţie, conducere, mijlocindu-i-se po­ ve ale cooperativelor agri­ şească ce i s-a întins la vre­ prieteni, care şi azi îl tămîia- ferm, de pe poziţiile unei Telegrame
avem în vedere faptul că încă sibilitatea să focă studii pen­ cole, tolerînd şi acoperind me din partea Comitetului ză. Am încercat uneori să-l înalte exigenţe comuniste, VULCAN :
(Muncitores
din anul 1977 Tovie Manea tru aceasta. Astfel, au fost abuzurile altora. Cu timpul judeţean de partid. De ce ajut, el a recunoscut că gre­ demobilizînd în faţa atitudi­ Sandokan,
a fost atenţionat în legătură făcute investiţii de înoredere s-a ajuns la formarea unui oare ? Pentru că pînă in ul­ şeşte, dar se vede’că influ­ nii de respingere a ajutoru­ (Min-n-ji) 3
ou stilul său de muncă de­ în el şi a fost promovat în grup în jurul primarului, la o tima clipă, atunci cînd dove­ enţa altora a fost mai pu­ lui. eolas N« r ir'
fectuos şi comportarea etică munca de secretar al comite­ prietenie clădită în bună mă­ zile faptelor sale deveniseră ternică. Alţii n-au avut tăria Analizînd în mod principial, resc) ; ANI
cui lebedei
necorespunzătoate, fiind tot­ tului comunal şi primar. sură pe necinste şi incorecti­ extrem de convingătoare, el să-l critice ; s-a simţit câ~i exigent, stările de lucruri, URICANI :
odată avertizat asupra im­ Treptat însă în stilul său tudine. In jurul său s-a în­ mai credea intr-o himeră, în place atmosfera de tămîiere. plenara a adoptat măsurile (7 Noiembr
plicaţiilor ce decurg de aici de muncă şi-au făcut ioc cercat construirea unui cli­ „ajutorul" aşa-zişilor prieteni, Comitetul comunal, biroul, cuvenite. Tovarăşul Tovie Ma­ fotul, auru
(Şeaua roşi
pentru calitatea sa de con­ practici străine principiilor, mat de „atotputernicie" şi Ia care făcea mereu apel pot considera starea de lu­ nea a fost sancţionat cu vot ZA : Net
ducător. normelor şi regulilor de de „stăpânire", de „executa­ spre a-şi apăra cauza încăr­ cruri la care s-a ajuns ca un de blam cu avertisment, scos noapte (Mi
Toate încercările n-au dat partid, legilor ţării. Unii to­ re" fără cricnire a ceea ce cată de necinste. Cînd şi-a vot de blam. di>n comitet, din birou şi din TIE : Ziua
însă rezultatele aşteptate iar varăşi care ou luat cuvântul se spune. în acest climat se dat seama că totul este Ire­ Alexandru Olaru : Rău este funcţia de secretar al comi­ Pair PJay (:
G1U-BAI :
acum orice regret este tardiv în plenară au subliniat chiar credea că se poate face ori­ mediabil pierdut, a recurs la că unii nu ne-am spus păre­ tetului comunal de partid. del (Casa c
şi inutil. O recentă plenară că s-ar putea ca unele re­ ce, fără teama că se întâm­ alte mijloace necinstite : de rile deschis, în cadrul şedin­ Tovarăşul Mihai Toma, a fost TEG : Aurt
a comitetului comunal de zultate bune obţinute în plă ceva, pentru că persona­ compromitere şi discreditare ţelor de birou, î cadru or­ sancţionat ou vot de blam, Iar) ; BRA;
mei ; CAL
n
partid, urmată de sesiunea muncă să-l fi ameţit, să-5 fa­ jul central avea grijă de fie­ a unor cadre, de ameninţare ganizat. eliberat din comitet şi din cer (Casa
consiliului popular comunal, că să uite contribuţia colec­ care dată să atragă atenţia şi intimidare a celor care au Livia Rusu : I s-ou spus biroul comitetului comunal. Corsarul
ou pus capăt unui şir de a- tivă a comuniştilor, a depu­ că nimeni nuri poate face ni­ încercat să dezvăluie intr-un păreri critice, dar în grupuri Tovarăşa Eleanoro Trifu a I-II (XI lut
AI şaptelea
buzuri. Pentru că abuzul este taţilor, a tuturor oamenilor mic. fel sau altul abuzurile pe ca­ restrânse, unii din membrii bi­ fost sancţionată cu vot de roşul) ; IL1
termenul care defineşte cel muncii din comună. Fapt este Astfel, într-un timp rela­ re le comitea. roului rămînînd pe dinafară. blam şi avertisment şi scoa­ trandafirul
(Lumina) ;
mai bine ceea ce a fost ne­ că de aici a moi rămas doar tiv scurt pentru evoluţia unui Acestea sînt, în linii extrem De aici rezultă limpede re­ terea din comitetul comunal. terul iul Ho
gativ în activitatea fostului un pas pînă la nesocotirea om, primarul a ajuns la un de generale, faptele pentru comandarea pentru birou : Tovarăşa Letiţia Muntean u a GHELARI:
secretar şi primar. organelor colective de condu, grad avansat de înfumurare, oare tovarăşul Tovie Manea să ia poziţie faţă de greşeli, fost sancţionată cu vot de Jonathan (
Cum s-a ajuns la această cere, a tovarăşilor de mun­ de tocire a simţului realită­ a fost pus în disouţia plena­ indiferent cine le comite. blam şi avertisment şi seca­
stare de lucruri, ce factori că, pas pe care l-a şi făcut. ţii, ia degradarea demnităţii rei comitetului comunal de Referlndu-se la manifesta­ rea din comitet şi birou.
au favorizat evoluţia ei pînă Treptat s-a înconjurat de oa­ sale de conducător, coborând partid. Şi pe bună drepta­ rea unor asemenea fenomene, De asemenea, plenara a
ta Intolerabil ? meni care ei înşişi au avut la forme intolerabile de com­ te, tovarăşii oare au luat cu­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu hotărât ca pînă la 15 iunie
Tovarăşul Tovie Manea a abateri de la principii şi re­ portament. vinte!, şi-au pus întrebarea : sublinia cu tărie : „Să fim să fie luate măsuri de sanc­
Tost mulţi ani preşedintele guli de partid şi de la legile In această evoluţie i s-a o- cum s-a ajuns aici ? Tot ple­ neîngăduitori cu cei care co­ ţionare pe linie de partid şi Timpul
Cooperativei agricole de pro. ţării şi care, din această cau­ ferit în repetate rânduri pri­ nara a fost aceea — şi aces­ mit abateri ! Nu facem ni­ a altor cadre din comună ca­ ziua de 2a'-
ducţie din satul Boz, calitate ză, au preferat să se „împrie­ lejul să reflecteze cu maxi­ ta este un merit al său — mănui un serviciu sau un bi­ re sub „oblăduirea" prima­ general ins
ii mâi mu
în care a depus eforturi sus­ tenească" cu primarul, deve­ mă răspundere îa modul de­ care a pus în lumină facto­ ne dacă îi tolerăm abaterile, rului au săvârşit în această variabil no:
ţinute şi reale pentru ca u- nit cu timpul un scut a! lor. fectuos în care lucra, să-şi rii favorizanţi. lată pe scurt, apucăturile negative ; aceas­ perioadă difertie abateri de precipitaţii
nitatea să lucreze bine şi să Primarul a ajuns să facă in­ reconsidere comportamentul ce spuneau unii tovarăşi care ta îi dăunează şi lui şi dău­ la prind piile şi normele de mă de avei
obţină rezultate bune. Şl a tervenţii în apărarea celor etic şi să rupă cu alunecarea cu luat cuvîntul : nează şi muncii. Este impe­ partid, de la legile ţării. S-a soţite de di
ce, mai fn
obţinut, fapt pentru oare s-au vinovaţi de alte abuzuri. dăunătoare, tn aceste mo­ Traian Joson, secretar ad­ rios necesar ca atunci cînd hotărât de asemenea, ca mă­ de deal şl
dat aprecierile cuvenite, pre­ în această atmosferă, To­ mente or fi putut face do­ junct cu probleme organiza­ un activist are manifestări surile adoptate şi învăţămin­ Vtntul va
şedintele bucurîndu-se o vre­ vie Manea a recurs el însuşi vada tăriei de comunist, a torice în comitetul comunal negative, scăderi să interve- tele desprinse să fie prelu­ la moderat
Temperatur
me de prestigiu şi autorita­ la deturnări de bunuri şî pro­ capacităţii schimbării iţadioa- de partid : nim, să-I ajutăm să se în­ crate în toate organizaţiile tl cuprinse
te in comună. Această peri­ duse în dauna averii obşteşti le a cursului evenimentelor, — La greşelile tovarăşului drepte. Să luăm poziţie fer­ de partid de pe raza comu­ ^ (Si uu grade, iar
intre 19 şi
oadă a dezvăluit unele apti­ şi în folos propriu sau terţ, dor nu numai că nu a folosit Manea a contribuit întregul mă fată de manifertări nega­ nei Rrănisca. 1 £ntr<
tudini şi resurse ale pre­ la încălcarea unor hotărâri prilejul repetat, ci l-a neso­ birou al comitetului şi, în tive şi greşeli, gîndindu-ne CORNEL ARMEANU *1/ m mmm