Page 92 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 92
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 396 • DUMINICA, 28 MAI 1978
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
MCOLAE CEÂUŞESCU în R.D.P. Laos jn ajutorul lectorelor şi
onoare pentru a li se prezen loar viu. Toţi cei prezenţi sa
în mijlocul muncitorilor de la ta istoricul, profilul şi per lută cu deosebită căldură pe propagandiştilor, al celor care
spectivele acestei întreprin înalţii oaspeţi români, agită
deri, steg uleţe.
Fabrica de placaje Se vizitează apoi unele _ Tot în cursul zilei de prezinte informarea politico
dintre locurile de producţie. sîmbătă, tovarăşul Nicolae
Este urmărit procesul de fa Ceauşescu, tovarăşa Elena VIZITE RODNICE, SPRE BINELE
în cursul zilei de sîmbătă, spre zona în care se află ce bricaţie, începînd de la pre Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi
27 mai, tovarăşul Nicolae le mai multe unităţi econo gătirea buştenilor pînă la de români au vizitat un vechi COLABORĂRII LARGI
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena mice din Vientiane, în cea pozitele sectorului expediţie. monument al artei laoţiene, Se încheie cea de-a do
Ceauşescu au fost oaspeţii mai mare parte controlate şi T o v a r ă ş u l Nicolae Tempulul Wat Phat Keo, si ua săptămână de oînd se cu care solii poporului
muncitorilor şi specialiştilor conduse astăzi de stat. La Ceauşescu, tovarăşa Elena cretarul general al parti nostru sînt întâmpinaţi pre
Vizitele
tovară
tutindeni.
de la Fabrica de placaje din intrarea în Fabrica de placa Ceauşescu se interesează de tuat în apropierea fluviului dului, preşedintele repu şului Nicolae Ceauşescu
Vientiane. je, zeci de muncitori îmbră modul în care se lucrează, Mekong, blicii, tovarăşul' Nicolae sînt apreciate ca acţiuni
în cursul vizitei, înalţii oas caţi în haine de sărbătoare, urmăresc procesul de fabri Phoune Sipraseuth, care a Ceauşescu, se află în vizi prieteneşti menite să lăr
peţi români au fost conduşi agitînd steguleţe româneşti caţie a furnirelor obţinute în însoţit delegaţia română, a te oficiale de prietenie în gească şi să adîncească
de Phoune Siprasouth, mem şi laoţiene, au făcut tovară principal din esenţe deosebit prezentat istoria şi valoarea cîteva ţări din Asia : R.P. colaborarea între Partidul
bru al Biroului Politic al şului Nicolae Ceauşescu, to de valoroase de copaci care Chineză, R.P.D. Coreea Comunist Român, Româ
C.C. al P.P.R.L., vicepremier, varăşei Elena Ceauşescu, ce cresc în pădurile Laosului. ansamblului arhitectonic Wat nă, R.S. Vietnam, R.D.P. nia socialLstă şi partidele
ministrul afacerilor exter lorlalţi oaspeţi români o pri La încheierea vizitei, în a- Phat Keo, precum şi virtuţile Laos. şi ţările socialiste vizita
ne al R.D.P. Laos, de alte mire deosebit de călduroasă. arhitectonice şi plastice ale Evocând etapele acestei te, spre binele păcii, înţe
persoane oficiale. înalţii oaspeţi români clamaţiile muncitorilor, con celor două galerii laterale importante acţiuni vom legerii şi colaborării co
ducătorii fabricii au mulţumit
Coloana de maşini, însoţi sînt salutaţi de directo tovarăşului Nicolae Ceauşescu ale templului. consemna semnificaţiile mune pe multiple planuri.
tă de motociclişti, a străbătut rul întreprinderii, de alle şi tovarăşei Elena Ceauşescu, majore ee se desprind din în timpul vizitelor ofi
principalele artere ale capi- persoane oficiale laoţiene. To celorlalţi oaspeţi români pen La sfîrşitul vizitei, tovarăşul ea. ciale tovarăşul Nicolae
balei laoţiene, împodobite cu varăşul Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu şi tovară Ceauşescu a semnat suc
; tru cinstea şi onoarea ce Este de reţinut, în pri
drapele de stat ale Republi tovarăşa Elena Ceauşescu şi le-au făcut-o. şa Elena Ceauşescu au sem mul rînd, faptul că în cesiv documente funda
cii Socialiste România şi ceilalţi membri ai delegaţiei Maşinile oficiale au străbă nat în Cartea de onoare a treaga desfăşurare a vi mentale cu tovarăşii Hua
R.D.P, Laos, îndreptindu-se sînt invitaţi în salonul de tut din nou un adevărat cu muzeului. zitelor, convorbirile ofi Kuo-fen, Kim Ir Sen şi
Le Duan, pe baza cărora
ciale, întâlnirile cu condu
* iT (MW 0 i au fost încheiate acorduri
cătorii ţărilor prietene,
vizitele unor obiective e- de cooperare cu R.P. Chi
neză, R.P.D. Coreeană şi
conomice, întîlnirile cu
mari colective de oameni R.S. Vietnam în diverse
ai muncii, spectacolele de domenii de activitate, mo
gală. mitingurile ce au a- mente de însemnătate de- •
vut loc, semnarea unor osebită în istoria relaţii
0M- Dezbaterile sesiunii speciale a Adunării Generale importante documente se lor României cu aceste
bucură de o largă şi una ţări socialiste prietene.
nimă apreciere din par Fără îndoială că aseme
NAŢIUNILE UNITE 27 blemelor dezarmării. Actu pericole generate de cursa sul abolirii monopolului tea popoarelor ţărilor vi
(Agerpres). — La New York ala sesiune specială consa înarmărilor, în primul rîncî actual al puterilor nucle zitate. Toate momentele nea se va proceda şi la
au continuat, vineri, dezba crată dezarmării, a spus el, de înarmările nucleare, a are". întrunesc şi exprimă sen încheierea vizitei oficiale
terile generale ale sesiunii oferă posibilitatea unică de declarat că sesiunea speci Ministrul de externe al timentele de entuziasm şi de prietenie în Republica
speciale a Adunării Gene a se asigura, reuşita efor ală a Adunăi'li Generale Filipinelor a arătat că ţa căldură, stimă şi respect Democrată Populară Laos.
rale a O.N.U. consacrată turilor internaţionale în consacrată dezarmării tre ra sa este preocupată de
dezarmării. domeniul reducerii cursei buie să adreseze statelor „uriaşa risipă de resurse DEZARMAREA — IN DEZBATEREA
Ministrul afacerilor ex înarmărilor. lumii chemarea „de a a- alocate pentru cursa înar
terne al Boliviei şi-a con Primul ministru al Cana dopta măsuri hotărâte, me mărilor nucleare şi conven SESIUNII SPECIALE A ADUNĂRII
sacrat discursul sublinierii dei a avansat, în discursul nite să contribuie la înde ţionale" GENERALE A O.N.U.
consecinţelor negative, pe său, o serie de propuneri părtarea pericolului în Comisarul federal pentru
plan economic şi social, ale urmărind — după cum a creştere al unui război ter afacerile externe al Nige După cum se ştie, marţi, vîntul în cadrul dezbate
cursei înarmărilor şi nece subliniat el — „asfixierea" monuclear". riei a amintit, în discursul 23 mai, s-a deschis la rilor generale au sublini
sităţii de a se adopta mă cursei înarmărilor nuclea Ambasadorul Braziliei a său, că la opt ani de la New York sesiunea spe at că stoparea cursei înar
suri de stăvilire a acestei re. El a preconizat, printre declarat că „problema o- proclamarea „Deceniului cială a Adunării Genera mărilor şi trecerea efecti
în
dezarmare,
le a O.N.U. consacrată ex
compeitiţii costisitoare şi altele, interzicerea totală a prirli cursei înarmărilor, dezarmării" de către O.N.U. clusiv problemei dezar vă la rînd, la a şi celei
primul
periculoase. experienţelor nucleare, pen care ameninţă omenirea, şi la patru ani de la sta mării, sesiune programa
Cancelarul R.F. Germa tru a se împiedica pu nu poate fi rezolvată prin bilirea de către Naţiunile nucleare, constituie una
nia, a opinat în dis nerea la punot a unor noi jumătăţi de măsură". „Ală Unite a obiectivului edifi tă să dureze pînă la 28 din problemele cardinale
cursul său că asigura arme şi perfecţionarea ce turi de celelalte ţări în cării unei noi ordini econo iunie a.c. Participă dele ale contemporaneităţii şi
rea continuităţii proce lor existente. curs de dezvoltare, Brazi mice mondiale nu au fost gaţii din partea celor 149 că omenirea aşteaptă ca
sului de destindere: va Ministrul afacerilor ex lia doreşte o schimbare în realizate progrese notabile de state membre ale sesiunea specială consa
O.N.U., precum şi repre
contribui în măsură consi terne al Cehoslovaciei, du mecanismul negocierilor de în nici una din aceste di zentanţi ai unui mare nu crată acestei probleme
derabilă la rezolvarea pro pă ce s-a referit la marile dezarmare existent, în sen recţii. majore a contemporanei
măr de organizaţii guver tăţii să realizeze primul
namentale. Pe ordinea de pas spre înfăptuirea aces
zi sînt înscrise între al tui important deziderat al
întrevedere între preşedinţii că ratele de creştere previ tele : dezbaterile generale, omenirii. satisfacţia delega
actualei
Spre
examinarea
zibile intr-un număr de ţări
situ
întregului
sînt insuficiente pentru a a-
Statelor Unite şi Franţei ottiis sigura combaterea şomaju aţii internaţionale, a si ţiei române, a înainte de
tuaţiei create prin conti
popor,
nostru
WASHINGTON 27 (Ager crată dezarmării. Cei doi El Guvernul italian a a- lui. nuarea cursei înarmărilor deschiderea lucrărilor se
pres). — Preşedinţii Jkn- şefi de stat aii abordat, de doptai, vineri, mai multe şi interdependenţele din siunii, la sediul O.N.U. a
my Carter şi Valery Gis- asemenea, un larg evantai proiecte de lege referitoa Bl Numărul şomerilor din tre dezarmare, paoe şi fost difuzată, ca document
card d’Estaing au avut o de subiecte internaţionale re la investiţii şi ia reechi ţările membre ale CEE a securitate, 'adoptarea de oficial al Adunării Gene
întrevedere la Casa Albă. de interes comun, în spe librarea bugetului. Venitu fost în luna aprilie de claraţiei şi programului rale „Hotărîrea Comitetu
în cursul întrevederii, cial relaţiile est-vest, apro rile bugetare vor fi majo 5 812 000, adică 5,5 la su de acţiune privind dezar lui Central al Partidului
preşedintele Franţei s-a re piata reuniune economică rate, anul acesta, cu 1 550 tă din forţa de muncă acti. marea, evaluarea rolului Comunist Român privind
ferit la propunerile pe ca la nivel înalt a principale miliarde lire, din care 700 vă a „celor nouă", s-a a- O.N.U. în domeniul dez poziţia României în pro
re le-a prezentat în cursul lor ţări occidentale, de la miliarde prin mărirea tari nunţat oficial la sediul Co armării. blemele dezarmării şi, în
acestei săptămâni la sesiu Bonn, şi situaţia din Ori felor pentru serviciile publi misiei Pieţei comune din Inaugurînd dezbaterile primul rînd, ale dezarmă
nea specială a Adunării entul Mijlociu, precizează ce. Tarifele feroviare vor fi Bruxelles. generale ale sesiunii La- rii nucleare" — program
Generale a O.N.U. consa comunicatul. mărite cu 20 la sută înce zar Moisov, preşedintele amplu, realist şi mobili
zator de . acţiune pentru
sesiunii, a relevat că, de
pînd de la 15 iulie 1978, iar ■ Nivelul şomajului in şi prima dintre rezoluţiile progresul pe calea înfăp
costul , electricităţii cu 16 la rindurile tineretului din adoptate de O.N.U. în is tuirii dezarmării. Faptul
ITAL>A: Penfru o politică de unifafe sută. Australia este cu aproape toria sa de 33 de ani s-a reprezintă, evident, o re
3,5 la sută mai ridicat de- referit la pericolul nucle cunoaştere oficială a so
nafională a forfetar democratice ■ La Geneva s-au înche cit în rindurile populaţiei a- ar, iar 228 din totalul de lidarităţii şi realismului
iat lucrările de două zile dulte, O treime din totalul
ROMA 27 (Agerpres). — tului P.S.I. mandatul pen şo-merMor australieni sînt ti 4 000 de rezoluţii adoptate poziţiei ţării noastre în
Luînd cuvîntul cu prilejul tru a-şi continua activita ale Consiliului Ministerial neri între 15—19 ani, se pînă acum au avut ca o- această problemă de pri
unei reuniuni a cadrelor de tea îndreptată „pe linia u- al Asociaţiei (vest —) Eu spune într-u;n raport al In bieet dezarmarea, efortu mă însemnătate pentru
conducere regională ale nităţii în cadrul autonomi ropene a Liberului Schimb stitutului de cercetări eco rile în această direcţie nu pacea şi liniştea omenirii
Partidului Comunist Italu" ei" partidelor, cale urmată (AELS). în comunicatul fi nomice şi sociale din Mel- s-au soldat pînă acum cu întrec!
an, secretarul general al şi cu prilejul recentelor a- nal dat publicităţii la sfîr vreun rezultat notabil.
P.C.I., Enrico Berlinguer, a legeri administrative loca şitul reuniunii se subliniază bourne. Toţi cei care au luat cu A. CORNESCU
relevat necesitatea politicii le — relevă agenţia ANSA.
de unitate naţională a for
ţelor democratice din Ita
lia. în această ordine de BĂILE DE LA ÎNCEPUTUL practicată, de asemenea, in primul trimestru, fafă de 8,6 la 43 ia 39 la sută, iar al
idei, Berlinguer a atras a- EREI NOASTRE zid, spre un bazin. milioane barili în ultimul femeilor — de la 34 la 31
tenţia că realizarea unei Arheologii au descoperit trimestru al anului 1977. In la sută. După cum remar
asemenea-unităţi nu exclu Săpăturile arheologice de in oraş şi „centrul do vini- aceeaşi perioadă, au scă că autorităţile suedeze, scă
de diferenţa de opinii, pe teritoriul fostului oraş fica(le" — renumit nu nu zut de asemenea stocurile derea numărului fumătorilor
competiţia, răspunderile po antic Maria, situat la 40 mai în Egipt, ci şi în toate de petrol ale S.U.A. se datorează imprimării, de
lemice. Vorbitorul a recon km de Alexandria (Egipt), coifurile mediteraneene. Raportul subliniază, de a- la 1 ianuarie 1977, pe pa
firmat valabilitatea liniei dau la iveală noi surprize. semenea, creşterea consu chetele de jigări a unor in
politice a P.C.I. faţă de In locuinţe de la începutul CONSUMUL DE PETROL mului de petrol în fărl ca scripţii speciale care aver
celelalte forţe democratice Potrivit raportului, consu R.F.G., Franţa, Italia, O- tizează asupra pericolului
din ţară, apreciind că a- erei noastre s-au descope-' Agenfia Internaţională de mul zilnic de petrol al Sta landa, Marea Britanie şi fumatului.
ceasfca reprezintă „un ma rit „camere de baie", în In Energie — organism occi telor Unite a crescut, in Japonia. Efectul avertismentelor da
re proiect de transformare teriorul cărora există o dental grupînd principalele primele trei luni ale acestui pe pachetele de ţigări a în
bancă din piatră înconjura
a societăţii şi a statului Jări capitaliste, cu excep an la 19,1 milioane barili, CREŞTE NUMĂRUL pul acestei campanii — se I
trecut toate aşteptările. Sco
italian", tă, dîn cele patru părţi, de (aţă de 17,7 milioane barili
un zid din lut înalt de un ţia Franţei, — a dat publi în ultimul trimestru al anu NEFUMĂTORILOR
★ metru. Aceste camere nu a- cităţii la Paris un raport a- lui trecut. Deşi consumul a afirmă in rindul organiza
(ROMA 27 (Agerpres). — veau uşă, d o „trecere" supra consumului de petrol crescut, importurile de pa- Statisticile atestă că sue torilor el — esfe ca, pînă
Comitetul Central al Par prin zid. Scurgerea ape! dezii s-au lăsat de fumat. la sfîrşitul acestui secol, fu
tidului Socialist Italian a din „baie" se făcea prin- in primul trimestru al aces (rol americane au scăzut la Anual, numărul bărbaţilor matul să devină un feno
aprobat un document prin | tr-o deschizătură specială tui an. 8,2 milioane barili pe zi in care fumează s-a redus de men rar în Suedia.
oare se acordă Secretaria
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA j Dezo* jtr. Dr. Petro Grozo, nr. 35. telefoane î 11273, 11585, 20709, TIPARUL t Tipografia Deva, st». 23 August, ni. 257 14 062