Page 94 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 3«
w *
tă sporeşte I k (sr“*'®ea
\
reducerea b
\ 9,00 Tejeşcot
te 10.00 Antoiogj
tru cop:
! Charles
b luare) ;
11.00 în alb •
(Urmare din pag. 1) de descărcare a furnalelor, \ 11.50 Telex ;
care în ultimă instanţă impi 10.00 Telex ;
10.05 Tclcşeon
la utilaje şi instalaţii. Ingine etează asupra indicilor de I I0,:i5 curs de
ria tehnologică, care este tot utilizare, asupra consumului « 17.05 I«a vel:
mai prezentă în activitatea de cocs. pentru
i>Ut<> ;
secţiei, şi-a spus şi aici cu- Semnificativ este că aceas ? 17.30 Arta mi
»
vîntul : a fost elaborat pro tă complexă şi permanentă nească 1
iectul de execuţie a unei muncă de perfecţionare, sub interna ţi
guri de vînt cu Caracteristici aspect tehnic şi profesional, 17,45 Românit
18.10 Frumos,-
tehnico-funcţionaie superioa are un suport trainic în via ria. Em
re, cu rezistenţă sporită. activitate de conducere şi muzicali
lei inter
Cit de eficiente sînt aces mobilizare pe care comitetul tru apăr
te neobosite căutări şi rezol de partid din secţie o desfă 18.30 Lecţii T
vări o demonstrează indicele şoară în riadul comuniştilor cr iu orii
(ură ;
efectiv de utilizare a furna şi, prin aceştia, în rîndul în 10.00 Intrebăr
lelor care, in acest an, este tregului colectiv. In adunări le 1.9.20 1001 de
10.30 Telejurr
In amfh.ea.trui natural al Costeştilor s-au adunat mii de spectatori pentru a urmări festivităţile. In fotografie, gru superior celui planificat cu generale ale organizaţiilor de \ 20.00 Ia ortîi
pul do tulnicărcsc de la Bulzcştli de Sus înaintea Începerii spectacolului. - ' 4,2 la sută, concretizat Intr-o partid, de U.T.C. şi sindicat, i conomic
producţie suplimentară de ia gazeta de perete ca şi în 30.10 Pe C£m;
Cinlece
peste 23 000 tone fontă. Şi propaganda vizuală — pe cît revoluţi,
trebuie menţionat că este vor de intensă, pe atit de con ! jvorane
ba de un spor de producţie cretă, antrenantă — pro % revoluţii
fizică de oa-litote. Totodată, blemele cheie ale rodniciei 20.30 30 «Ie A
nallzaxe
măsurile întreprinse preoum şi muncii sînt mereu prezente, i 20.50 TcJereci
colectivul acţionînd în depli
Negreau
valorificarea mai amplă a ex î 21.50 Pvogran
perienţei oamenilor, a propu nă cunoştinţă de cauză. Ur 22.20 Telejurr
mătorul exemplu este edifi
{Urmare clin pag. ?) şita spectacolului şi-au a- Gheţari şi Orăştie, ansam revistă fără să subliniem nerilor acestora, se reflectă cator. împreună cu maistrul b
dus contribuţia corpul de blul de montaj literar-mu- strădania organizatorilor în îmbunătăţiri tehnice şi or principal Nicolae Mărculescu I %
(judeţele vecine. Chiar da balet al Teatrului de es zieal „Dacii mei" al Liceu pentru reuşita zilei finale ganizatorice aproape la fie — secretarul comitetului de
că timpul nu a fost favo tradă din Deva, formaţia lui de construcţii din Deva. a celei de-a X-a ediţii a care loc de muncă, în gos partid din secţie — am între \
rabil, mii de tineri au ţinut de tulnicărese din Bulzeş- Şi nu putem încheia a_ întâlnirii tineretului cu is podărirea şi utilizarea mai prins ad-hoc un test. Ne-am v
ftă fie prezenţi la manifes tii de Sus, taraful Casei de ceastă succintă trecere în toria de la Costeşti. chibzuită a cocsului metalur adresat primilor muncitori, I PROGRAM
tările acestei zile. cultură din. Brad şi tarago- gic ; în perioada trecută din şefi de echipe, maiştri, întâl h dioprogramu!
Ca in fiecare an, după tistul Pera Bulz, dansatorii acest an consumul specifica niţi la locurile lor de muncă Radiojurnal (
deschiderea festivă, conf. de la Combinatul siderur fost redus cu 1,18 kg pe to — printre care Gheorghe ! presei ; 8,10 •
diîJor ; »,«) 1
univ. dr. Hacîrian Dai covi gic din Hunedoara, căluşe- Rezultatele concursului de poezie na de fontă, ceea ce a con Constantin, Vasile Burciu, Ion t unătorilor
ciu din Cluj-Naipo-ca a evo rii din Orăştioara de Sus, patriotică „Sub flamuri de partid dus la economisirea a peste Bîldea şi alţii cinci — cu 11.00 Buletin
cat • una din paginile cele studenţii Institutului de 780 tone de cocs. întrebarea : „Care sînt sarci ! Atlas folclor!
premieră
Ra
mai glorioase din zbuciu mine din Petroşani şi In biruitoare" — Evident, realizările ob nile' de plan şi angajamente î Discoteca „E
mata istorie a poporului stitutului de subingineri ţinute dau satisfacţia cuveni le secţiei, ale echipelor din tin de ştiri ;
român, ad-urind în acest fel din Hunedoara, elevii li Sub preşedinţia poetului Niculae Stoian, juriul tă colectivului nostru — ne care faceţi parte şi în ce sta moara folelo
un pios omagiu celor care ceelor metalurgic din Hu a acordat premii următorilor creatori de poezie pa mărturisea tovarăşul Petru O- diu se află reali'zairea lor ?". 12,35 Repere
13.00 De la
au trăit, au luptat şi s-au nedoara şi pedagogic din triotică : priş, şeful secţiei furnale II Cu o singură aproximaţie — Clubul curio:
jertfit pentru libertatea şi Deva. — dar nu-l împiedică să fie aproape neglijabilă — restul diojurnal ; li
independenţa acestor me în continuare, la fel ca şi PREMIUL I: Dica Cristian, jud. Teleorman. conştient de multitudinea pro răspunsurilor au fost exacte, ! economice ;
ştiri ; 17,05
leaguri, eroismului celor pe la precedentele ediţii, un PREMIUL II : Valeria Zamfir, jud. Hunedoara blemelor ce-şi aşteaptă ne- ba chiar completate cu căi i mintului rom
care părintele istoriei He- mare număr de ansambluri PREMIUL III : Eugenia Mnrinescu, jud. Mureş. întîrziat rezolvarea. Pentru că le principale pe care acţio rele scrii ; u
peisaj induşi
i
rodot îi numea „cei mai artistice de amatori din PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI, „DACICA mai avem de-ia face ou a- nează fiecare formaţie de ** ian ; 20,30 C
viteji şi mai drepţi din judeţul nostru, din judeţele — 2050": Mariana Pîndaru, jud. Hunedoara. bateri nejustificate de la teh lucru, pentru respectarea în 21.00 Profil i
neamul tracilor" şi care s-a Sibiu şi Arad, nu evoluat nologia de lucru, cu cazuri tocmai a cuvîntului dat în ! zi intr-o cyr
transmis peste veacuri tu în cadrul unui amplu pro de nerespectarea graficului întrecerea din acest an. o Non stop ni
turor generaţiilor române. gram non-stop care a durat \
„Sîntem aici de peste două cîteva ore. Miile de spec Rezultatele concursului interjudeţean k
mii de ani", cum şi-a inti tatori aflaţi în amfiteatrul
tulat expunerea istoricul natural al Costeştilor au de muzică populară „Voci tinere"
clujean, a însemnat de fapt răsplătit cu meritate apla k deva : sr
un prinos de recunoştinţă uze talentul şi măiestria, La concursul interjudeţean de muzică populară \ (Patria); Ma
HUNEDOAR.
pe care îl aduc contempo seriozitatea şi entuziasmul dotat cu trofeul „Costeşti", la care au participat a- « ră vină (Fir
ranii aniversării celor 2050 cu care aceştia s-au inte proape 30 de concurenţi din 16 judeţe, juriul prezi I (Arta) : Roci
de ani de la întemeierea grat în marele Festival .na dat de compozitorul George Darieţeanu, a acordat « rul) ; PETR
primului stat dac centrali ţional ,.CÎntarea României" următoarele premii: VI ai cu (Unii
(ace şi nu
zat şi independent sub con Cu ocazia acestui specta \ b brie) ; Melo
ducerea regelui Burebista. col s-a desfăşurat .şi gala PREMIUL I; Elena Bălăceanu, jud. Dîmboviţa be (Republi
PREMIUL II : Costică Tudor, jud. Argeş
Sonată
pe
In acelaşi entuziasm, a laureaţilor concursurilor de PREMIUL III: Lenuţa Evsci, jud. Hunedoara \ «i (Cultura!) ; ;
Urmat apoi un cuprinzător muzică populară „Voci ti PREMIUL DE POPULARITATE: Emil Miluu, (Muncitoresc
spectacol tematic. Pe scena nere" şi de poezie patrioti jud. Ialomiţa I imposibila r
(Mnnt
goste
amenajată special în acest că „Sub flamuri de partid b NEA : Zmeu
scop, regizorul Vasile Che- biruitoare", dotate cu tro PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI : Leontina \ role I-ll (IV
vereşan a montat un spec feul „Costeşti ’78", şi a o- Horvath, jud. Mureş % TRILA : Ni
(Muncitoresc
tacol conceput unitar, sub ferit un recital de muzică PREMIUL PENTRU AUTENTICITATE: Malvina I SA : Din zoi
genericul „Atit de vii îmi populară cunoscuta inter Pis, jud. Hunedoara. bl eitoresc) ; B
par străbunii", transpunînd pretă Florica Mugur. (Steaua Roş.
(Patrii
artistic o suită de secven La reuşita marelui spec 1 Nora (Flăcăi
iefiat
ţe din istoria poporului tacol au contribuit: ansam-, SERIILE CÎSTfGATOARE LA TOMBOLA b BAI : Melod
român. Montajul literar- blurile folclorice ..Balada TINERETULUI î yului (Popu
muzical-coregrafic a scos Mureşului" din Arad. „Sil Aurel Vlaici
Vieţi scurte (
în relief lupta poporului ve» na“ din Deva. „I-Iaţega- In urma operaţiei de ex 28040 ; 87124 ; 87057; 66817; I Peria (Lumi
nostru pentru independen na" din Hunedoara. şi tragere clin urnă, au ieşit 02258; 26164; 31759; 57176; b Toate tloves
tă, pentru progres şi civi ..Mîndra" din Petroşani, ale câştigătoare următoarele se 098801; 57494; 10791; 58504; (Minerul),
lizaţie, aducind. un imn caselor de cultură din rii : 87548; 092578; 093379 ; 80744; 24911; 24687. 1
conducătorului de azi al Brad, Haţeg, Călan. II,ia,
naţiunii noastre socialiste Geoagiu-Băi, echipa Clubu l
—- Partidul Comunist Ro lui tineretului “din Deva. Reportai realizat de CAROL DROZD si b
mân, în frunte cu secreta căluşarii din Geoagiu, Bo- CORNEL ARMEANU I Rezultatele
rul său general, tovarăşul şorod şi Beriu (grupaţi pe Fotografii : ViSGIL ONOlU I.L. Deva, Fabrica de ciment Chişcădaga. Aspect de pe din 28
Nicolae Ceauşescu. La reu generaţii), fanfarele din platforma de coacere. î F.C. Argeş
e a ( X ORC a I Olimpia — I
E A.S.Â; — U.
Petrolul —
Este un adevăr de ne dului, tovarăşul Nicolae \ Jiul — C.Sr
contestat că preocuparea * COMERŢUL. HUNEDOREAN Ceauşescu, cu prilejul vizi * Corvinul —
pentru creşterea neînceta tei efectuate în anul tre Poli. Tim. -
tă a nivelului de trai al cut în judeţul nostru, — I Steaua — U
F.C. C-ţa —
popomlui străbate ca un dezvoltare şi diversificare comerţul hunedorean va k Gloria B. —;
fir roşu întreaga politică a continua să păşească cu Progr. Vulc.>
partidului nostru, tot ceea fermitate pe drumul ascen k Electr. Cv. •
Hm. Vile
ce se realizează în Româ activitate — i s-a asigurat, momentul de faţă se află construite unităţi moderne niu de activitate. In peri siunii rapide şi multilate Min. M. NO
nia fiind pus în slujba o- prin hotănrile de partid şi în funcţiune 2164 magazi de desfacere şi servire, în oada respectivă, desfacerea rale. Volumul desfacerilor Univ. Cil
Fond de ci
mului, a bunăstării şi fe de stat, prin planurile cin ne comerciale, din care multe localităţi rurale func de mărfuri către populaţie de mărfuri va creşte pînă 714 201 lei.
ricirii sale. Această preocu cinale şi anuale, o evoluţie multe de tip universal ţionează complexe noi, toa a cunoscut un ritm anual în 1980 cu 52 la sută, în
pare se materializează în ri mereu ascendentă, pe mă şi general, deservite de te bine aprovizionate şi de creştere de peste 7 la vreme ce volumul servicii
dicarea continuă a venituri sura rolului tot mai însem peste 13 000 de lucrători. gospodărite de oameni tot sută, ritm superior celui lor va fi mai mare cu 175,3 I b
lor oamenilor muncii. In nat ce-i revine în viaţa so Izvorul acestei dezvoltări mai pricepuţi, mai conşti prevăzut iniţial pentru ac la sută. In acelaşi timp, se
anii socialismului, retribu cială, în progresul patriei impresionante a fost politi incioşi. tualul cincinal. Ca urmare, va urmări în continuare, 1
ţiile personalului muncitor, socialiste, An de an, cinci ca de investiţii în ce pri In cel de al treilea anal la finele anului 1977 volu ou mai multă perseverenţă, b Timpul pr
30 mal —
ca şf veniturile ţărănimii, nal de cincinal, baza ma mul desfacerilor pe un lo ridicarea calitativă a între I pentru ju<>
ale tuturor categoriilor de terială a aprovizionării cuitor era de 9 000 lei, gii activităţi comerciale şi b Vrem'«a
oameni ai muncii au cres populaţiei s-a dezvoltat pu Trei decenii de comerţ socialist faţă de 8 200 lei, cît era în de prestări servicii în aşa treptfrt. ceia
cut mereu, întărindu-se ternic, volumul mărfurilor 1975 şi se preconizează să fel încît să se asigure o tot 1 rar nOroş z
b
astfel puterea de cumpăra oferite comerţului spre ajungă în 1980, la circa mai abundentă aprovizio sint posibil
ploaie însoţii
re, posibilităţile do trai desfacere a crescut odată veşte modernizarea comer actualului cincinal, comer W 000 lei. nare a populaţiei, servicii 1 electrice, vi
îmbelşugat în fiecare fami cu industrializarea socialis ţului socialist. Datorită a- ţul hunedorean oferă ima tot mai diverse şi de o ca b moderat ei
temporare
d
lie. In acest context, co tă, servirea s-a perfecţio eesteia, în toţi cei treizeci ginea unei reţele bine pusă In perspectivă — în con litate tot mai înaltă. Aces 1 est. Tem pere
merţul este considerat — nat continuu. de ani, dar mai ales în ul la punct, în plin şi multi formitate cu Programul e- te obiective de mare im b creştere : la
alături de alte mijloace — Citeva comparaţii vin să timul deceniu şi jumătate, lateral progres, atît sub laborat de Congresul al portanţă actuală şi de per tervalulul tei
o modalitate de concretiza argumenteze acest progres comerţul hunedorean a în aspect cantitativ cît şi ca Xl-lea al partidului, cu ho- spectivă mobilizează puter ! b tl cuprinse,
re a ridicării standardului fără precedent şi în judeţul registrat un ritm de creşte litativ. Dealtfel, primii doi tăririle Conferinţei Naţio nic pe toţi lucrătorii din 7 şi 12 grade
19 şl 24 de
de viaţă material şi spiri nostru. In 1978 volumul re înalt, serviciile şi_au ani ai cincinalului 1976— nale a P.C.R. din 1977, cu comerţul socialist hunedo I 1—5 iunie tei
tual al naţiunii noas desfacerilor de mărfuri va sporit volumul, s-au diver 1980 au fost anii unor suc rean pentru a-şi spori me b nirne vor II
30 şl 35 gn
tre. In virtutea acestui ajunge la peste 4,8 miliar sificat în strictă concor cese demne de consemnat obiectivele cuprinse în'ho- reu contribuţia — alături smele între 22
fapt, comerţului socia de lei.. în 1966 existau în danţă cu necesităţile ma şi în acelaşi timp edifica tărîrile partidului şi statu de toţi oamenii muncii — b Dimineaţa m
list — care împlineşte judeţ circa 1 520 unităţi de selor de oameni ai muncii, toare pentru drumul pe ca- lui, în cuvîntarea rostită de la înflorirea şi prosperita l izolat ceaţă.
în acest an trei decenii de desfacere cu amănuntul, în în toate oraşele au fost re-1 parcurge acest dome secretarul general al parti- tea judeţului nostru. m aaw * â*mc t un