Page 97 - Drumul_socialismului_1978_05
P. 97
Proletari din toate fărfle, unlţi-văl
ANUL XXX
NR. 6 398
MIERCURI,
31 MAI
1978
4 pagini — 30 bani
încheierea amplei şi rodnicei vizite
oficiale de prietenie a tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU In ţările
socialiste din Asia
Sosirea in Capitală
Marţi seara, tovarăşul Vasile Muşat, secretar al ternaţională, cu profunde
Nicolae Ceauş eseu, seore- CjC. al P.C.R., Vasile Pun semnificaţii, deschizînd noi
taa\ general al Partidului ga n, membru al CjC. al perspective evoluţiei ascen
Comunist Român, preşedin P.C.R., ministru la Preşe denţe, pe mul<tiipî$ planuri,
tele Republicii Socialiste dinţia Republicii Socialiste a relaţiilor de prietenie, Palru muieri destoinici dintr-o brigadă destoinică : cca condusă do Trai an Pop, din
România, s-a înapoiat în România, şef al grupului solidaritate şi colaborare sectorul m al i.M, Urieani, care-şi realizează lună de lună sarciniio do plan la producţia
do cărbune.
Capitală din vizitele ofi de consilieri ai preşedin dintre Republică Socialistă Foto: viRGIE ONOIU
ciale de prietenie între telui Republicii. România şi ţările vizitate.
prinse în Republica Popu Prin întreaga lor desfă Ou inimile pline de bucu | COMPLEX SPORTIV
lară Chineză, Republica şurare, vizitele tovarăşului rie, cu interes şi vie satis
MUNICIPIUL
Populară Democrată Core Nicolae Ceauşescu în cele facţie, oamenii muncii, în ! IN PETROŞANI
eană, Republica Socialistă cinci ţări prietene se în tregul nostru popor au ur-
Vietnam, Republica Demo scriu ca un eveniment re « In lunca Jiului de Est,
crată Populară Laos şi marcabil, de rezonanţă in (Continuare în pag. a 4-a) la intrarea Jiu, în au Petroşani La lotul de la Certe} al şantierului T.C.M.M. Deva r
Tg.
început
dinspre
Kampuchia Democrată. lucrările la noul şt moder
T o v a r ă ş u l Nicolae Plecarea din Pnom Penh nul complex sportiv din o-
reşedinţă
de
raşul
munici
Ceauşescu a fost însoţit în piu. Complexul va cuprin Indisciplina nu îngăduie să
aceste vizite de tovarăşă de un stadion, mal multe
terenuri
de
Elena Ceauşescu, membru Marţi, 30 mai, a luat treaga vizită s-a desfăşu » baschet, tenis handbal, volei,
toate
cu
—
al Comitetului Politic Exe sfîrşit vizita oficială de rat sub semnul prestigiului dotările aferente corespun crească nivelul realizărilor
cutiv al C.C. al P.C.R., de prietenie pe care tovarăşul şi preţuirii de care se bucu zătoare. Importanta lucrare
tovarăşii Cornel Burtică, Nicolae Ceauşescu, secretar ră Partidul Comunist Ro este efectuată de Grupul In seama constructorilor
membru al Comitetului Po general al Partidului Co mân, ţara noastră, secreta de. şantiere nr. 2 Valea lotului de la Certeju de gherii Şuster Andrei şi
Jiului al T.C. Deva.
litic Executiv al C.C. al munist Român, preşedinte rul general al partidului şi Sus al şantierului T.C.M.M. Ioan Cînda, iar. Constantin
P.C.R., vi cepr im-mdn istru le Republicii Socialiste preşedintele Republicii, to Deva s-a dat ridicarea a Munteanu şi Fetru Sabău
al guvernului, ministrul România, împreună eu to varăşul Nicolae Ceauşescu, două blocuri de locuinţe, n-au mai dat pe la locurile
, comerţului exterior şi coo varăşa Elena Ceauşescu, a activitatea sa pusă în sluj unul cu magazine comer de muncă din 15 mai a.c.
perării economice interna efeetuat-o în Kampuchia ba cauzei generale a socia Şi încă un exemiplu de ca
ţionale, Dumitru Popescu, Democrată, în fruntea unei lismului, progresului şi pă ciale la parter, însumînd re n-am mai întilnit pe
membru al Comitetului Po delegaţii de partid şi de cii, a libertăţii şi indepen ÎNTÎLNIRE amîndouă 72 de apartamen şantierele noastre : în zile
litic ExaoutiiV, secretar al stat a ţării noastre, la in denţei popoarelor, priete CU MICII CITITORI te şi un grup social pen le de 12 şi 13 mai a.c., a
C.C. al P.C.R., Ştefan An vitaţia Comitetului Central niei şi înţelegerii între na tru E.M. Certej. Blocul C, lipsit de ia lucru întreaga
In
drei, membru supleant al al Partidului Comunist din ţiuni, colaborării interna pentru cadrul „Zilelor cărţii cu 40 de apartamente, avea formaţie de zidari, în frun
Ia
copii“,
miine,
Comitetului Politic Exe Kampuchia şi a Guvernu ţionale. Şcoala generală nr. 4 din termen de predare la sfîr- te, fireşte, cu şeful ei, to
cutiv al C.C. al P.C.R., mi lui Kampuchiei Democrate. Deva, cei mai mici citi şitul anului trecut, dar a- varăşul Ion Manta ! Mai
nistrul afacerilor externe, Ca şi cele precedente, în (Continuare în pag. a 4-a) tori se vor întilni cu scrii bia acum se află cu zidă sînt şi alte exemple de ab
torii luliu Raţiu şi Irimie ria la ultimul nivel. Aşa senţi de la datorie, mai
Străuţ.
că a fost reprogramat. Va sînt constructori care nu
FAPTĂ DE CINSTE fi pus, se speră, la dispo respectă programul de lu
PERFECŢIONAREA ACTÎViTĂTÎÎ Călan, marele şantier de la ziţia locatarilor la sfîrşitul cru, nu muncesc 10 ore,
Pe
cît e stabilit, ci numai 5-6,
constructorii
acestui an. Blocul B, cu 32
unde
ridică. înseninate obiective apartamente şi cu magazi pauzele pentru masă le pe
CONSILIILOR. POPULARE /; siderurgice, a subinginerul o ne la parter, se află în sta trec la bufet, ceea ce face
găsit
Mircea
Dumitra?
mare sumă de bani. A în diul de... fundaţii. Grupul ca după pauză, bine afu
trebat în dreapta şi-n stîn- social avea şi el termen maţi, să nu mai aibă în-
Conlucrarea cu masele — caracteristică muncă, dar nu l-a găsit pe de predare anul trecut, dar demînarea necesară etc.,
printre
ga,
de
tovarăşii
păgubaş. Atunci a dus ba întîrzierea se pare că va etc.
nii la organul de miliţie, depăşi jumătate , de an. — Ce facem cu această
a stilului nostru de muncă de unde păgubaşul a intrat, stare de indisciplină ?
în posesia l-or, mulţumind Fie şi numai, din cele
omului cinstit care este scrise pînă aici ne dăm — Eu am venit aici nu
Cetăţenii comunei Vaţa partidului şi statului pe ferinţa pe ţară a preşedin Mircea Dumitra?. seama că în munca de zi mai de cîteva zile. Vreau să
de Jos, indiferent de na bâza hotărîrilor Congresu ţilor consiliilor populare — 13 MAGAZINE cu zi a acestui lot există fac ordine. Vin dimineaţa
ţionalitate, manifestă un lui al XI-lea şi ale Confe trebuie să se caracterizeze ÎNTR-UNUL SINGUR mari carenţe. Să le prezen devreme, fac apelul, su
interes deosebit • pentru rinţei Naţionale, privind printr-un înalt spirit de In frumosul cartier mi tăm. începînd cu problema praveghez oamenii — ne
prezentul şi viitorul loca ridicarea gradului de cul răspundere, prin perseve neresc 7 Noiembrie, din indisciplinei, cea caro tra răspunde maistrul Constan
dat
lităţii în care trăiesc şi tură şi civilizaţie, de apro renţă şi fermitate în buna Petrila, constructorii au blocul ge înapoi de multă vreme tin Voica.
recent
folosinţă
in
muncesc, pentru continua piere treptată a condiţiilor SI, eu un modern complex realizările acestor oameni. — Acestei stări de indis
ei prosperitate şi înflorire. de muncă şi de viaţă de la REMUS MICLEAN, comercial ia parter. Acest Rugăm pe maistrul Con ciplină i se adaugă alte ne
complex
Acesta îşi găseşte expresie sat de cele de la oraş, a vicepreşedinte al Biroului nou dispoziţia comercial pus stantin’ Voica să ne pre cazuri, mai cu seamă o sla
la
minerilor
şi
în planul de dezvoltare e- mobilizat şi mai mult ini executiv al Consiliului familiilor lor arc nu mai zinte pontajul zilei. Sînt la bă aprovizionare a puncte
1
contomico-socială şi edilitar**’ ţiativa şi energia maselor popular comunal puţin de 12 unităţi cu pro ’ lucru 41 de oameni. Sînt lor de lucru — sublinia to-
fil
satisfac
gospodărească a comunei populare. Vaţa de Jos toate distinct, care preferinţe 'absenţi Ion Manta, zidar, GH. I. NEGREA
şi
cerinţele
noastre pentru acest cinci „Activitatea fiecărui con le cumpărătorilor. şef de echipă (!), Constan
nal şi în perspectivă. Tre siliu popular, a fiecărui (Continuare în pag. o 2-a) tin Dumitru, zidar, dul (Continuare în pag. a 2-a)
cerea la sistematizarea teri preşedinte de consiliu —
toriului şi a localităţilor, arăta tovarăşul Nicolae
la înfăptuirea măsurilor Ceauşescu, secretarul gene Cu răbdarea dragostei şi că l-au avut învăţător. Pen
stabilite de conducerea rai al partidului, la Con- cu migala trudei indrumâ, tru cei ajunşi prin ţară, re
zi de zi, paşii copiilor pe vederea cii el devine o a-
calea cunoaşterii. Învăţăto devărată sărbătoare.
rul evidenţiat şi cu grada intr-o zi, ochii învăţătoru
ţia de merit ştie, cum nu se lui s-au umezit, cind mi-a
poate mai bine, să priveas mărturisit : „De nimic nu-mi
că in candoarea ochilor Prietenul pare rău decit că, in cu-
mari şi rotunzi ai copilăriei rînd mă voi despărţi de
mirate care ia act de ne tori de munte, întorcindu-se ceea, la orele de istorie a copii. Cu ei am lucrat o
cunoscutul fascinant, cercuit patriei, pe care le predă viaţă şi puţini ştiu cit de
de curiozitate. Frumuseţile cu pieptul plin de decora copiilor, ochii lui scapără, fermecătoare este munca,
de inimă, rostite de la ca ţii pentru contribuţia adusă dacă ai alături un colabo
tedră, rămin, în splendoarea la eliberarea patriei, la cind derulează faptele de rator mic".
arme ale poporului român.
lor, pentru multă vreme, re zdrobirea fascismului, la
zemate de uimirea copiilor scrierea istoriei, pe care o Cu emoţie adincă, veteranul Învăţătorul drag, care i-a
meni să-şi în- t
din jurul său. sădeşte în inimile copiilor, din războiul antifascist în învăţat pe oameni
Cind a obţinut diploma fiindcă este ferm convins că toarce filele de aur ale is scrie munca in bătăturile 7
S de absolvire a Şcolii nor „realitatea existenţială a toriei ţârii, ca un brav os palmelor, iar in in inimă iubi- )
\ male din Deva, Virgil Pop poporului român, pe plaiuri taş ce i-a fost. rea de ţară, nu poate li
le de legendă ale Mioriţei,
Colegii de breaslă simt o
\ n-a pornit spre satul în ca cu frumuseţi voievodale, es mare satisfacţie cind au uitat. Foştii lui elevi il vor
păstra mereu in amintire şi
re a fost repartizat ca în
\ văţător, ci a plecat pe front te veşnică, deoarece avem prilejul să-l asculte pe în florile recunoştinţei i le vor
\ in cel de-al doilea război in inimă' istoria. Cine n-o văţătorul Virgil Pop, iar ge dărui mereu.
mondial, ca ofiţer de rezer
neraţiile de copii din Nă-
are nu poate plinge şi cin-
CU J
Atelierul de carcase al I.M.C. neva. Sudorii de carcase \ vă al unei unităţi de vină- ta. Nu poate exista". De a- dăştia de Jos se mindresc ION MARINESCU
Vcronica Gavrllă şi Gheorghc Oiobanu, evidenţiaţi în întrece
rea • socialistă Urnă de lună. k
