Page 10 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. b
abatajul- Locmu im Jwrnmw;
Caldă şi unanimă apreciere a rezultatelor * comună A minbsbh.ob
Şl CABKSSLOR DE CONDUCERE | f*fî
fructuoase ale vizitelor de prietenie • tehnică, modernă • organizare riguroasă • producţie înaltă 72.00 Te
12.05 Rc
(Urmare din pag. 1)
efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea şeful de schimb fectează, căci dăm. de stra „F
turi de steril extrem de
(k
lui
Ioan Solomon din brigada dure. Reuşim s-o reparăm 13.00 Ci
însă nu avem întotdeau
iui Teodor Boncalu, care
în ţări prietene din Asia lucrează eu complexul nr. na piesele de schimb ne ni<
cesare".
1. Numai că nu avem în 13,25 Cc
totdeauna piesele de schimb Este evident că mecani 14,10 Uf
• „Împreună cu întregul nostru profunde sentimente de gratitudine lor socială, de a milita pentru a- necesare, motiv pentru ca zarea lucrărilor miniere Pr
popor — se spune în telegrama faţă de dumneavoastră, mult iu propierea între naţiuni, de a con re uneori complexul nu conduce la rezultate mult 14.30 Ac
adresată tovarăşului N i c o l a e bite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, tribui pe această cale la instaura funcţionează ore în şir, ce superioare faţă de activi tis
Ceausescu de către COMITETUL militant neobosit, promotor con rea unui climat de înţelegere şi ea ce înseamnă minus de tatea clasică în subteran. 15.00 Ct
MUNICIPAL DE PARTID PE secvent şi statornic al politicii de colaborare sinceră între toate po producţie — opinia Gheor- D.ar cu cîteva condiţii: în di<
TROŞANI — comuniştii, toţi oa pace a României socialiste, de a- poarele hanii, climat în oare fie ghe Bejan, şef de schimb treţinerea şi exploatarea ra gc
menii muncii din Vedea Jiului, îşi profundare a prieteniei, solidarită care naţiune să se bucure de o în brigada de la complexul ţională şi atentă a utilaje 16.30 S5
exprimă cu puternică însufleţire ţii militante şi colaborării frăţeşti existenţă demnă. nr. 2, condusă de Ioan Să- lor moderne (care incumbă, ial
şi înalt patriotism, sentimentele de cu partidele şi ţările vizitate, peu- întreg personalul Centralei mi lăgean. Iar oîn.d ne mai pu la rîndul lor, o bună pre ţrc
profundă satisfacţie şi mîndrie fa tru instaurarea unor relaţii inter-'' nereurilor Deva, dînd o înaltă a- ne probleme şi tectonica gătire px-ofesională şi o 16.45 Ar
ţă de rezultatele înaltei solii de •naţionale bazate pe principiile in preciere x-ezultatelor acestei vizite, stratului, aşa cum s-a în înaltă răspundere muncito pc
pace şi colaborare internaţională dependenţei şi suveranităţii naţio îşi ia angajamentul să sprijine cu tâmplat în ultimul timp în rească), asigurarea la timp iei
pe care a reprezentat-o atît de nale, egalităţii şi întrajutorării, co fermitate toate acţiunile întreprin abatajul nostru, complexul a pieselor de schimb ne pii
strălucit vizita dumneavoastră, laborării şi cooperării, pentru edi se de partidul nostru, de dumnea nu mai poate da randa cesare în cazul unor defec
mult stimate tovarăşe • Nicolae ficarea unei lumi mai bune şi mai voastră, iubitul nostru conducător. mentul scontat". ţiuni sau al reparaţiilor, 17.45 Vo
Ceauşescu, în ţările asiatice prie drepte. Vom dovedi prin rezultatele mun Să formăm aşadar mi corelarea perfectă a opera do
tene. Au fost evenimente remarca Siderurgiştii hunedoreni, alături cii noastre că ne vom achita cu neri tehnicieni. Minerul ţiunilor de lucru pe schim ţie
bile în cronica relaţiilor cu po de toţi oamenii muncii din ţara cinste de angajamentele luate, de tehnician se formează pe buri, inclusiv cu acelea de fiii
poarele acestor ţări, contribuind la noastră, îşi exprimă adeziunea de a da peste plan însemnate canti două fronturi: însuşindu-şi aprovizionare tebnieo-ma- 18,40 C<
cauza păcii, înţelegerii şi colabo plină faţă de rezultatele obţinute tăţi de metale neferoase şi produ -cunoştinţele teoretice ia terială şi de transport al di<
rării, la afirmarea noilor principii cu prilejul convorbirilor oficiale se nemetalifere, de a face econo şcoala de calificare şi lu- cărbunelui spre ziuă. în a- Su
care trebuie să guverneze relaţiile pe care le-aţi purtat ia nivelul cel mii la preţul de cost şi a spori crîrid direct în abataj, în- ceste direcţii trebuie să se 20.30 Te
dintre toate statele lumii. Mani mai înalt cu conducătorii partide productivitatea muncii, aducîn- văţînd „pe viu“ să condu acţioneze mai insistent şi 20,50 La
festările pline de căldură, de înal lor şi statelor, precum şi cu diferi du-ne contribuţia noastră deplină că utilajele moderne, să le mai hotărît la I.M. Lupeni eo
tă stimă şi preţuire cu oare dum te personalităţi marcante ale vieţii la dezvoltarea economică a scum întreţină cu maximă grijă pentru redresarea produc 21.00 13
neavoastră aţi fost întîmpinat pre-, politice, economice şi ştiinţifice din pei noastre patrii" — se spune în şi răspundere, să le repare ţiei de căi'bune, spre care, re\
tutindeni au confirmat încă o dată ţările vizitate, rezultate consemna telegrama colectivului CENTRA în caz de nevoie. de fapt, colectivul de aici
prestigiul de care se bucură Româ te cu claritate în declaraţiile co LEI MINEREURILOR DEVA. „Eu sînt de părere că face paşi însemnaţi de la o 21,20 Mi
nia socialistă prin cel mai ales fiu • mune semnate privind aprofunda ® Aceleaşi sentimente de caldă pentru pregătirea cadrelor decadă la alta, de la o lună Al
al ei, neobosit militant revoluţio rea prieteniei, solidarităţii şi cola preţuire sînt adresate şi în tele sînt necesare acţiuni con la alta. ini
nar, cu o excepţională autoritate borării frăţeşti dintre România şi grama COMITETULUI DE CUL crete, bine organizate şi Paşii trebuie însă accele 23.05 Te
politică, recunoscută pe toate me ţările vizitate. TURA ŞI EDUCAŢIE SOCIALIS conduse la fiecare între raţi. Pentru că pe cele 5 23,15 Cc
ridianele şi paralele globului. întreaga desfăşurare a vizitei, TĂ AL JUDEŢULUI HUNEDOA prindere minieră — rele luni ale anului, I.M. Lu di<
Pentru aceasta, noi, minerii Văii rodnicele convorbiri, constituie o RA, în care între altele se spune : va maistrul electromeca peni continuă să înregis Pe
Jiului, ne exprimăm întreaga a- contribuţie deosebit de preţioasă „Vă încredinţăm că la munca nic Armând Pîrvuleseu, de treze un minus apreciabil
deziune la politica internă şi ex la afirmarea politicii externe a entuziastă pe oare o desfăşoară oa la sectorul II. Căci a con la producţia de cărbune.
ternă a statului nostru, dragostea partidului şi statului nostru, în menii muncii hunedoreni — ro duce nişte adevărate uzine Este îmbucurător că în lu
şi respectul profund pentru dum spiritul documentelor Congresului mâni, maghiari, germani şi de subterane, cum sînt com na mai treaba a mers mai
neavoastră, precum şi hotărîrea al Xl-lea ai partidului, politică alte naţionalităţi — pentru înde plexele mecanizate, nu e bine, că sectoarele IV, V,
fermă de a ne consacra toate e- novatoare promovată de dumnea plinirea sarcinilor economice, a an nici prea simplu şi nici VI şi VII au încheiat luna PKOGB
forturile pentru a realiza toate sar voastră, cel mai stimat şi iubit fiu gajamentelor asumate în întrece prea uşor. Trebuie pricepe cu planul realizat şi depă dioprogri
Radiojur
cinile economice, conştienţi fiind al poporului român. Noi, cei de pe rea socialistă, se adaugă o susţi re, dăx-uire, răspundere". şit, însă alte sectoare — presei ; :
că astfel vom putea contribui în vetrele încinse ale combinatului nută activitate cultural-educativă „Noi lucrăm cu o combină I, II şi ÎII — au tras îna 1 diiîor ; 3.
mod eficient la progresul şi pros hunedorean, ne angajăm să vă ur şi artistică, integrată în ediţia a de înaintare şi obţinem re poi acest plus de producţie, ' 3,05 Kev,
peritatea patriei noastre, preţuită măm pilda vie de om revoluţionar, If-a a Festivalului naţional „Cîn- zultate bune — remarca şe înscriind în dreptul între ţ, 10,00 nu:
1 Şlagăre
azi de întreaga lume". înaintat, în munca pe care o des tarea României", amplă mişcare ful de brigadă Nicolae Bă prinderii o nouă şi destul ' 11,00 mu
• In telegrama COMITETULUI făşurăm pentru îndeplinirea nea spirituală iniţiată de dumneavoas lan, de asemenea de la sec de mare restanţă. E vremea Atlas cu
ORĂŞENESC de PARTID SIME- bătută a programului partidului, a tră, iubite tovarăşe Nicolae torul n. Uneori se rtxai de ieşirii' grabnice din impas. « premieră
^ Buletin i
RIA, se spune, între altele: „Mani- tuturor sarcinilor trasate de partid Ceauşescu. Acţiuni deosebite de ,. comoara
festîndu-ne recunoştinţa noastră şi de stat pentru edificarea socie dicăm evenimentelor ce se sărbă I 13,00 Dc
fierbinte faţă de prestigioasa dum tăţii socialiste multilateral dezvol toresc în acest an : 130 de ani de ■ rldian-ch
I nai; I6,s:
neavoastră activitate dedicată feri tate şi înaintare a patriei noastre la Revoluţia de la 1848, 30 de ani | muzical ;
cirii poporului nostru, statornicirii spre comunism". de la naţionalizarea principalelor J 20,30 Azi
unui climat de pace şi securitate ® „Sîntern deosebit de impresionaţi mijloace de producţie, 60 de ani I Cadenţe
în lume, ne angajăm, în numele de rezultatele convorbirilor şi tra de la desăvîrşirea statului naţional I (1 io juma]
J dansului’
comuniştilor, al tuturor oamenilor tativelor desfăşurate, de primirile independent şi 2050 de ani de îa ştiri ; 0,1
muncii simerieni, că nu vom pre entuziaste de care v-aţi bucurat crearea primului stat centralizat I muzical
cupeţi nici un efort în vasta acti pretutindeni, cît şi de aprecierile dac şi independent.
vitate consacrată realizării sarcini deosebit de elogioase făcute la a- în activitatea noastră viitoare, I * TIMIŞ<
lor de plan şi a angajamentelor dresa ţării noastre, aprecieri care în toate manifestările politice, cul- tualitatoi
frăţiţi ir
asumate pentru anul 1978, conşti se datorează modului Strălucit de tural-educative de la aşezămintele J melodii
enţi fiind că în acest mod ne vom afirmare a politicii României pe de cultură hunedorene, prin dez I şi ale T
aduce o contribuţie sporită la ri pian internaţional şi al cărei ini bateri, simpozioane, mese rotunde J locuitoar
pe scent
dicarea patriei noastre pe noi ţiator şi conducător sînteţi dum etc., vom face ca strălucitele re S „Piatra i
culmi de progres şi civilizaţie". neavoastră, mult stimate tovarăşe zultate ale recentei solii de prie-, mul rom
e în telegrama COMITETULUI DE Nicolae Ceauşescu. Principiile poli tenie şi pace pe care aţi purtat-o J de poezi
J rii anulu
PARTID, COMITETULUI U.T.C., tice susţinute de partidul nostru în ţări ale Asiei în calitate de emi J Redactor
A CONSILIULUI OAMENILOR sînt expresia elocventă* a dorinţei nent conducător de partid şi de
MUNCII SI COMITETULUI SIN poporului român de a întări rela stat al poporului român, să fio cu
DICATULUI DIN C.S. HUNEDOA ţiile de prietenie şi colaborare cu noscute de toţi oamenii muncii, C.S. Hunedoara — laminorul de 750 mm, schimbul „C“. ©wg i
Comunistul Toader Grlgore, maistru, şi secretarul organi
RA, se arată : „Ne. exprimăm şi toate ţările socialiste, cu toate ţă angajaţi plenar în înfăptuirea sar zaţiei de bază, împreună cu laminatorul şef Teodor Vai-
cu acest prilej cele mai alese şi rile lumii, indiferent de orînduirea cinilor actualului cincinal". Uascgan, reglind saltul cilindrilor cajei penti-u o nouă cam >. DEVA
panie de laminare. Foto : N. NEGRU | Acţiunea
”, t-u • Bl
manţi i
— In seara dinaintea zi vrea să subliniez însă că SIarba ve
lei de 11 iunie 1048, cam TreS decenii de |q octul fstqrîc pg nefioncifizârif saltul cu adevărat specta „ rurgistui
t. ailor (C
în jurul orei 21, membrii cular îl vom înregistra în I TROŞAN
delegaţiei muncitoreşti in anii aceştia ai cincinalului J (Unirea)
partid din uzină, am intrat Siderurgiştii din Călan produc de 40 de revoluţiei tehnico-ştiinţifi Î (7 Noieir
frunte
de
secretarul
cu
riile I-U
ce, cind — potrivit progra
în biroul directorului, că mului de dezvoltare in ritm PENI : Î1
dafir (Cu
actele şi documentele uzi- ori mai mult decît în anul naţionalizării mai susţinut a economiei, 6 CAN: Ei
î
ruia i-am cerut să predea
bastră (I
elaborat de partid — între
nei, cheile de la biroul di prinderea noastră a deve » riile I-:
rectorial, de la casierie. Şi nit un vast şantier pe ca LONEA :
de îndată — cu . ajutorul <e Iunie 1948, pensionarul de în funcţiune furnalul nr. 2 gresului neîntrerupt. La „Gura de vint cu randa re se înalţă numeroase noi I (Minerul]
colectivelor special alcătui azi Ioan Dudaş şt preşedin de 250 m.c., cu toate ane furnale şi turnătorii, la ba ment îmbunătăţit", conce obiective industriale, intr-o » gia (Mv
CÂNI:
te — am trecut la inventa tele sindicalului din uzină xele necesare, furnalul nu- teriile de semicocs, au fost pută şi realizată în între concepţie evoluată, la ni ( (7 Noii
rierea avuţiei uzinei. A ne atunci. măru 1 — reconstruit şi a- introduse şi perfecţionate prindere. velul actual al tehnicii mo. * Sandolcai
doua zi, pe la amiază, la Ceea ce a urmat demon dus la acelaşi volum util continuu noi tehnologii, Acesta este pe scurt noul deme... laezied
mitingul din curtea uzinei, strează că nicicind nu a sporit —, iar în sectorul procedee şi metode avan resort uman, tehnic şi ma ~k ( ORAŞTU
toţi muncitorii au luat cu prins îdăcini atit de a- turnătorii a fost înălţată sate da lucru, ceea ce a terial, care sub conducerea Ca un afront la concep •. tTia) ;
noştinţă de actul înfăptuit dinci in conştiinţa oameni cea de a doua secţie de to crescut rodnicia muncii de înţeleaptă a comuniştilor a ţiile timpurilor apuse la 11 Jj (Flacăi-a)
I
Misterul
în timpul nopţii. Le-a fost lor pluralul „a noastră, al pire cu două cubilouri de la un an la altul. Este sem însetis vechea uzină din Iunie 1948 şi ca o expresie » de cuIUn
prezentat şi noul director nostru, ale noastre", sub capacitate mărită, noua nificativ faptul că in ulti Călan la cote superioare pe de esenţă a vremurilor noi I Plan (P<
— unul din cei mai destoi imperativul căruia s-au de modelărie ş.a. mii doi ani colectivul din spirala timpului, pe spirala de dreaptă şi echitabilă o- ( Mama ; ■
nici lăcătuşi de-ai noştri. dicat muncii eu tot ce a- Dezvoltarea impetuoasă a Călan s-a situat pe locurile celor trei decenii parcurse rinduire, azi frontispiciul •> lea eonii
Pentru moment, mulţimea veau mai bun, atraşi de producţiei de fontă şi oţel III şi respectiv II pe judeţ de la naţionalizare. Dar, întreprinderii „Victoria“ I tură) ; S
( pe cer (1
s-a cufundat intr-o adîncă măreţia vieţii noi pe care a ţării a determinat crea în mişcarea ' de inovaţii. iată succint cum ilustrează Călan este dominat de pa * Roelty <t
tăcere. Rămăsese uimită. le-o înfăţişa, cu neasemui rea unor capacităţi de pro Vasta şi efervescenta acti tovarăşul inginer Doinei noul pe care e scris — cu
vitate de creaţie ştiinţifică
Nu realiza încă dacă este tă convingere, partidul. duse cărbunoase, ceea ce a şi tehnică din cadrul Festi Frenţoni — directorul teh litere desprinse din con
un vis sau trăieşte aievea S-au apucat cu nădejde da făcut din cocseria Cătunu valului naţional „Cintarea nic al I.V. Călan — saltul ştiinţa celor ce făuresc via
dea
tărie
lucru,
să
prin
momentul acelui miting. fapte puterii clasei munci lui un adevărat laborator în timp al acestei unităţi ţa nouă — crezul menirii
de cercetare şi experimen
Pentru că nu era vorba de României" constituie un de prestigiu a siderurgiei noastre : „Nici muncă fără
toare.
o revendicare oarecare, ci Colanului Din au mers, oamenii tare în acest domeniu, cit nou prilej de afirmare a noastre : pîine, nici pline fără mun
şi construirea noii turnăto
învăţat
să
de un act istoric hotăritor. producă în chip nou, ca rii, menită să satisfacă ce colectivului din Călan. Aşa — Comparativ cu nivele că l“. In acest crez îşi au
„Tovarăşi... dar nu aţi în de pildă, în etapa pe ra le anului 1948, producţia izvorul împlinirile colecti ? 3
ţeles ? ! — a insistat secre pentru ei, pentru întregul rinţele mereu crescînde de muri de producţie a primei industrială a întreprinderii vului de muncă de la I.V.
tarul de partid. Uzina este popor, dar mai ales au în utilaj de turnare pentru ediţii a festivalului, un co noastre a crescut în 1978 Călan care, în fapt, repre
a noastră! Partidul a în văţat să conducă, să apere oţelării. lectiv condus de inginerul de peste 40 de ori şi in a- zintă doar o părticică din
necontenit
dezvolte
şi
să
făptuit ceea ce a promis. averea obştească. Uzina de Sub imperiul muncii li Virgil Moroşan a obţinui cest cadru — producţia de uriaşul tablou al transfor
De acum, destinul uzinei şi bere şi entuziaste pentru premiul III pentru „Modi fontă de 17 ori iar cea de mărilor revoluţionare pe
al nostru sînt in miinile pe Strei a început să ca dezvoltarea in ritm susţi ficarea schemelor de auto piese turnate de aproape care l-a cunoscut ţara, po
noastre...". pete contururi noi, pe ori nut a economiei socialiste, matizare de la cuptoarele 40 de ori. Practic, în pre porul nostru, căruia parti
zontală şi pe verticală, în activitatea de cercetare, de de tratament termic“ ; in zent, realizăm întreaga
O sclipire de fulger parcă consens cu dezvoltarea de ginerului Florea Ciobanu i producţie de fontă a anu dul — săvirşind cu trei de
a declanşat explozia de u- ansamblu a întregii ţări. creaţie, a cuprins în sfera s-a atribuit premiul II lui 1948 in numai 20 de cenii in urină actul istoric
sa toate sectoarele de bază
■ ale şi aplauze, de bucurii pentru „Asimilarea turnării zile, iar cea de piese tur de dreptate socială şi poli
nemaitrăite încă pînă în S-au înălţat, modernizat şi ale uzinei din Călan, oa cilindrilor din fontă, pentru nate în mai puţin de 10 tică al naţionalizării — t-o
acel moment... integrat în fluxul productiv menii de aici demonslrind laminoare", iar şeful secţi zile, în condiţiile in care pus în miini bogăţiile ţării
şi propriile-i destine.
Aşa îşi încheia aducerile noi obiective şi capacităţi. prin fapte potenţialul lor ei furnale, Nicolae Pilly, a efectivul cu care lucrăm a
aminte despre ziua de 11 Rînd pe rină, au fost puse inventiv pus in slujba pro obţinut menţiune pentru crescut de circa 3,5 ori. Aş SABIN (ONESCU