Page 11 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 11
.1 m SÎMBĂTĂ, 3 IUNIE 1978 Pag. 8
s Integrare plenară marele în anticamera r
ftiNE § FĂRĂ STĂPIN
vsmstm ; festival al muncii si bulevardul Transilvaniei, »
In faţa blocului 3 A rim I
I medicului de policlinică ur. 2, din oraşul Brad, sta- ţ
u ţionează din luna noiembrie k
i-foileton : j| Faza de masă a Festiva fiile Clubului tineretului de ţia corală nu s-a înjghebat 1977 un excavator-draglină. ţ.
Acest gigant do oţel, care
lia Palii ser" Jj lului naţional „Cintarea Ro pe lingă Casa de cultură din din cauza lucrului in două — Două sînt obiectivele că activitatea policlinicii ar fi poate folositor pe al- V
rea epi'Sodo- j mâniei", ediţia a doua, se Deva. Formaţiile artistice ale schimburi; orchestra de man activităţii pe care o desfă din'Deva este ireproşabilă. te şantiere, stă aici şi sc E
) î I atlâ in plină desfăşurare. ţesătoriei au prezentat citeva doline nu s-a înfiinţat că şoară instituţia noastră: La obstetrică şi ginecologie degradează, constituind Sil «,
acelaşi timp şi un obstacol 6
ie limbă spo- J Sintem martorii unei abun- spectacole — conform regu n-are cine să repare mando realizarea unei calităţi cit e un singur specialist, la pentru circulaţia rutieră. A- *1
I denţe de manifestări cultu- lamentului festivalului — în linele defecte ; cercul de ar mai înalte a consultaţiilor interne se aşteaptă încă mortisment sc plăteşte. Oa- fe'
rt distusctiv ; » ral-educative şi politice. Creş satele comunei Cirjiţi. Rezul tă plastică nu s-a constituit ce le acordăm şi operativi mult, ca şi la chirurgie de re să nu aibă stăpin, de a
fost lăsat aşa de izbelişte
>1 văzut de o- j te neîncetat numărul şi di tate bune s-au obţinut pînă din lipsa unei încăperi adec tatea primirii cetăţenilor altfel. In acelaşi timp, am
e — reportaj ; * versitatea formaţiilor artistice acum şi în domeniul creaţiei vate ; brigada artistică e — ne spunea dr. Ioachim bianţa locurilor unde aş DIN NOU DESPRE
'a ouiiiU'ra'J-a.r- | de amatori, preocupările ac tehnico-ştiinţifice. Numai pen cam... anemică : lipseşte a- Oană, medicul şef al Poli teaptă cetăţenii nu prea O ANUMITĂ MUZICA
clinicii din Deva.
are specific de policlinică :
tiviştilor culturali, instructori- tru acest an, comisia de ere companiamenlul muzical. Ce UŞOARA li
Oftatul mor.- j ea ce se poate consemna es — Consideraţi că cele lipsesc măsuţele cu broşu
Despre o anumită muzică
<e fotbal: Un- I te o formaţie de dansuri (în două obiective se îndepli rile de propagandă sanita uşoară care sc emite în
— Argentina; J nesc ? ră, pereţii sînt goi, geamu unele localuri de alimenta
combinaţie cu dansatorii de rile fără perdele.
ţie publică, am mai scris.
•nina politică | ia I.C.S.H.) şi un grup vocal. — Da. Ca dovadă, în ul Am scris şl despre discote
i şi interna- * Deci, dintr-o întreprindere cu tima vreme cutia pentru ...In Haţeg policlinica ca de la Cafe-barul din De
va. Măsuri insă nu s-au hi
>; I 940 de femei, cu o virstă me sesizări şi reclamaţii e me funcţionează într-un local at. Este adevărat, există a-
reu goală. Intrarea la spe
impropriu (pînă se va ter
gio filmului » lor, factorilor responsabili sînt aţie tehnică şi-a propus să die de 21 de ani, doar apro cialişti se face numai pe mina construcţia noului ici o listă de repertoriu a-
copii şi tine- | îndreptate cu predilecţie' spre realizeze cu patru articole ximativ 30 de tinere participă bază de trimitere şi număr spital), totuşi — după spu probată de către Comitetul
Uiarles Clia- » onorarea ia înalte cote cali noi de îmbrăcăminte mai fa activitatea artistică. „Li de ordine, disciplina mun sele dr. Adrian Popovici, Judeţean pentru cultură şl
educaţie socialistă, dar ca
tative a festivalului. mult decit cele planificate. niştea" culturală nu este tul cii e bună. Acestea în con preşedintele’C,O.M. — con nu sc respectă, scopul cl
londoneză — La Jesătoria de mătase din O situaţie opusă o intîlnim burată nici de organizaţia de diţiile cînd, de pildă, în a- sultaţiile acordate de me fiind doar „legalizarea" re
adică
un
act
pertoriului,
enttfr. Prochic- Deva, unitate reprezentativă a la Fabrica de încălţăminte tineret din fabrică, nici de cest an, la ORL s-au înre dicii Biro Arpad, Mireea care e bun de prezentat u-
■tudioU'riio-r de industriei uşoare hunedorene, din Hunedoara (excepţie fă- către Consiliul municipal pen gistrat peste 5 000 de con 'feodorescu, Emil Duţules- nor eventuale controale... (
yritoni-cc ; faza de masă a festivalului cind unele realizări merito tru educaţie politică şi sultaţii, la oftalmologie cir cu sînt competente şi ope Mai mult decît atît, ce) l
onahil mon- este la ordinea zilei. După rii in domeniul creaţiei teh- cultură socialistă. Şi e ne ca 6 500, la interne peste rative. Iată citeva păreri pe care manevrează discoteca, I
Nicolae Şuvaina, cind e o- »
cum ne informează detaliat nico-ştiinţilicej. Nlai de mult plăcut ca în ansamblul acti
e fotbal : 0 000 ş.a.m.d. această temă : cupat în altă parte, lasă în 4
— Brazilia ; tovarăşa Floarea Szekely, se au existat unele intenţii fru vităţii ce are loc în această • ...Am vizitat policlinica, Vizante Fălăitar, şofer la locul său persoane străine, }
cretara comitetului de partid, moase, planuri generoase, perioadă să întilnim o oază despre care personalul lo- \
nai ; aici îşi desfăşoară activitatea din~heiericire rămase toate pe de „linişte" datorată nepăsă am intrat în vorbă cu dţi- Autobaza Haţeg : Vin pen calului n-arc cunoştinţă. }
Cîte sesizări mai sînt ne- s
linea zilei in o brigadă artistică, un grup hîrtie. Aflăm de la secreta rii. Se impune ca toate unită va dintre cei ce aşteptau tru a 3-a oară în această cesare pentru ca discoteca i
nie; vocal, solişti de muzică popu rul comitetului de partid, ţile economice, fără excepţie, în faţa cabinetelor. Iată ce lună la dr. Duţuleseu şi pot de aici să intre în legali- ţ
s ani ele la lară şi instrumentişti, iar ma tovarăşul losil Smidt, şi să se integreze plenar in ma ne-au spus : să spun că intrarea la ca late ? f
ia din 1846 ; joritatea dansatorilor popu de la preşedinta comi rele festival al muncii şi Nicolae Maiorescu, direc binetul de interne e destul
iime western.: lari fac parte din ansamblul tetului sindicatului, Euge creaţiei, tor S.U.T. N-ani aşteptat în de operativă.
: Kelly. Pre- folcloric „Silvana" şi forma- nia Spineanu, că forma C. DROZD faţa cabinetului dr. Viorel Mirozalin I’etrescu, tur s e m n a l
pe ţară ; Nistor decît 10 minute. De nător la întreprinderea
nai ; altfel, am mai fost la acest „Victoria" Călan : La ra
stratul men- Să se acţioneze energic, în spiritul Deciziei Comitetului cabinet şi sînt mulţumit de diologie n-am aşteptat de ( POSTASI-
; fotbal : operativitatea cu care am cît 30 de minute. 1 ALPINIŞTI
- Scolia. fost primit. Asta nu pen Din discuţiile purtate cu
executiv al Consiliului popular judeţean pentru tru că sînt director, fiind personalul instituţiei şi cu , In cartierul Micro 5 clin
că nu intru înainte de a-mi cei ce aşteptau pe coridor ţ Hunedoara, factorii poştali
veni rîndul. am dedus însă şi citeva ca t distribuie ziarele şi cores-
1 pondenţa cu mare greutate,
Intensificarea lucrărilor de întreţinere toare la I.C.S.A.P. Deva : renţe : la policlinică sînt I escaladînd scările etajelor,
Florica Dubaru, lucră
1 deoarece acestor blocuri nu
primiţi şi cei ce nu sînt
Vin des, de o bucată de trimişi de circumscripţiile I li s-au pus cutii poştale la
rt. I : S,00 Ra- $ î parterul scărilor. Aceste cu-
dimineţii; 7,00 » a culturilor şi recoltare a furajelor vreme, la policlinică şi de care aparţin, fapt ce / tii slnt mereu promise, dar
8,00 Revista fi n-am nemulţumiri în legă provoacă aglomeraţie, mai v întirzie să apară, poştaşii
turienU melo- | tură cu modul cum sînt 7 continuă să facă pe... alpi-
.iletin dc ştiri; * primită şi tratată la medi ales fiindcă mulţi dintre ei I niştii.
literară radio; l (Urmare din pag. 1) buie, totodată, să se lucreze bii de pe şanţuri a început — circa 40 la sută, după
de ştiri ; 10,05 t mai intens pe toate suprafe în comunele Turdaş şi Romos, cul specialist. spusele dr. Bira Arpad — S iL VA POTOLI AMENDA ?
pretutindeni ; * rii oamenilor la muncă. Ceea ţele cuprinse în producţia însă lucrarea se desfăşoară Valeria Munteanu din
dc ştiri ; 11,05 | nu sînt bolnavi. Un alt as Răspunzind unei sesizări i
; 11,35 Avan- I ce nu e firesc, avînd în vede vegetală, adică în grădinile mult prea anevoios. Primarii Sîntuhalm : Stau în policli pect: la unele .cabinete (la care a fost trimisă Ia rc- J
io-Tv. ; 12,00 * re starea vremii de la acest oamenilor. Spunem aceasta comunelor amintite, Liviu nică de la ora 8,30 (era ora ORL, de pildă), nu se intră dacţie spre rezolvare, Con
iri ; 12,05 Din j început de vară, cînd se poa deoarece la ora actuală nu Cranciova şi, respectiv, loan 11 fără ceva — n.n.), dar pe baza numerelor de ordi siliul popular al comunei
ortdui nostru; | se ştie care e stadiul efec Căstăian, au obligaţia de Hărăit l-a sancţionat cu a-
a 3 ; 15,00 Mc- » te lucra doar sporadic, în în mare parte din' vina ne. Şi^un ultim fapt: pe mendă de 500 lei pe Octa-
0,00 Raxliojur- Jj „ferestrele" lăsate de vreme. tuării întreţinerii culturilor, al căpetenie să mobilizeze un mea, căci n-am ştiut că tre coridor şi în sala de aş vean Şandru, din satul Bîr-
iodivertisment | Este adevărat că în locali plantării legumelor, al com număr mai mare de cosaşi la buie să-mi scot număr de teptare se fumează — în său, inlruclt în repetate
l Orclo serii ; * baterii buruienilor. Am suge strîngerea în timpul cel mai rlnduri a încălcat regulile
«mânia ; 20,40 | tate există braţe de muncă ordine de la fişier... ciuda normativelor în vi stabilite pentru păşunatui
re ; 22,00 Ra- 3 suficiente, dar mulţi dintre ra organizarea unui control în scurt a furajelor de pe mar Concluzia ce rezultă din goare — ceea ce face in oilor. Credem că această a-
W Maratonul « oei ce ies la cîmp sînt în fiecare gospodărie pentru a ginea drumurilor, avînd în ve opiniile de mai sus este suportabilă atmosfera Şi mendă îi va potoli setea de
10 Buletin de h vîrstă. lată de ce praştia în- se impulsiona lucrările de dere că la unele C.A.P. din clară — servirea pacienţi sporeşte... întunericul de a mai comite abateri de na
Oi Num stop | tura celor amintite.
irn. « tiia şi lucrările la grădina de sezon. In acest sens, cum aceste comune există deficit lor decurge în bune condi- aici.
legume se desfăşoară lent. precizează decizia la , care în balanţa de nutreţuri. ţiuni. Aceasta nu înseamnă TRAIAN BONDOR
J 1.8,00 AC- { ne-am referit, consiliul popu SĂ VINĂ FADROMA ! S
lo ; 18,10 „In- * Un argument al acestei afir
ec şi joc" — t maţii e şi acela că pe supra lar trebuie să se ocupe cu Incinta sectorului zooteh- J
are româneşti | faţa cultivată cu porumb de mai multă răspundere de co ic al cooperativei agricole V
olităţilor con- * la intrarea în Orăştie (din ordonarea lucrărilor agricole, in Nădă.ştia de Sus arată / HtUlV A
8,30 Acorduri h cum nici nu se poate des- v
ă ; 19,00—20,00 g spre Simeria) nu se aflau la să sprijine mai mult conduce crie. Sfecla furajeră strica- 7
nmnă din ţâr- * prăşit decit vreo 25 de oa rea C.A.P. în organizarea I tă, paiele, cocenii, gunoiul \
“ — spectacol 8 meni şi nu prea existau con- (toate amestecate şi imprăş- l
icat aniversă- (j muncii, în mobilizarea oame ) iiate pe lingă adăposturi) ţ
olutionar 1848. « a'iţii ca lucrarea să te termi nilor, în aşa fel incit timpul i dau imaginea lipsei orică- '
a Sfitrgineanu. V ne în ziua respectivă, cum ţ rui spirit gospodăresc. Bre : S
promitea inginerul şef al uni bun de lucru al acestor zile şcdintelui C.A.P., Doinei î
tăţii. Erau parcele în care să fie folosit din plin. Hăzulea, nu-i pasă prea ţ
se prăşise puţin, pe altele mult că acest peisaj nu es- i
te o carte de vizită caro să ţ
lucrarea nici nu începuse. A- FURAJELE DE PE MARGNEA facă cinste imitaţii. Ne spu- t
celaşi mers lent se înregis DRUMURILOR SĂ FIE nea că aşteaptă o „Fadro- *
,r.ia (Patria) ; ş mă" să-i facă ordine. Dar i
•obuzul" (Ar- « trează şi la praşila sfeclei de RECOLTATE ! cînd şi de unde va sosi a- 1
VA” * f Ur- || zahăr. Tocmai de aceea — cest utilaj — fantomă... 7". i
nă' - «flacăra); 8 cum subliniază Decizia Co
acasă (Side- * O importantă acţiune care
ama bobo- { mitetului executiv al Consili trebuie să stea în preocupa CINE PLĂTEŞTE... OALELE ]
tctorid) ; PE- 6 ului popular judeţean dată rea comandamentelor locale
.urel Vlaicu » recent publicităţii — se im pentru agricultură o constitu SPARTE ? \
are de cimp p
; Străina, se- S pune mobilizarea mai puter ie recoltarea şi strîngerea Locatarul Ilie JVIurgu din |
ubliea) ; LU- - nică a membrilor coopera grabnică a furajelor de pe Hunedoara, str. I.L. Cara- ţ
iese un tran- 1 tori, a tuturor braţelor apte marginea drumurilor, finul re giale, blocul 4, ap. 9, este (
; Pasărea al- I supărat foc pe lucrătorii 6,
orcsc); VUL- s de muncă pentru ca lucrările zultat reprezentind o însem Ober, a I.C.S. Alimentara Hunedoara. I.G.C.L. Hunedoara, care au J
le hîrtie, se- p agricole să se desfăşoare nată sursă de completare a Aspect de rnitacă la unitatea ar. 25 efectuat reparaţia capitală i
tuncitoresc) ; 8 intr-un ritm mai rapid. Tre balanţei furajere. Cositul ier Foto : I. VLAD la respectivul bloc. Iată de }
tu şi Ovidiu » ce. Nu au schimbat chiu- 4
NOASA: Ur- 5 veta de Ia baie, care cur- 7
esc) ; URI- S ge, nici pe cea de la bucă- 4
iy Chitară • tărie. Acum, după reparaţia t
ti ; BRAD : 0 A început Campionatul — Cum se explică această capitală în apartament pio- ţ
iglu! Ma- * mondial de fotbal, ediţia a în zilele „Mundialului '?8“, dialog despre revenire ? uă, deşi înainte nu ploua. (,
a Roşie) ; | Xl-a, argentiniană ; deci tot — în ultima vreme ne-am Şi, colac peste pupăză, i-au }
rucăria (Pa- î spart şi oglinda de cristal, 4
; singuratic * un „Mundial", precum cel strins rîndurile, toţi înţelegem care este foarte scumpă, jţ
OAGIU-BAI: | mexican la care a fost pre mai bine să jucăm pentru e- „In loc să facă un lucru
a-odot (Casa « zentă, în 1970, şi echipa ţă fotbal cu unul dintre..............mexicanii '70“ chipă, se munceşte mai bi ca lumea, mi-au tăcut nu
IAŢEG: Pair ; n* ne, mai ordonat. Lotul Corvi- mai pagube" — spunea Ilie I
; BRAZI : t rii noastre. Nostalgia nopţilor Murgu. Cine o să plătească
f : Al ţăpte- 8 de la Guadalajara şi regre vaci are astăzi un asemenea de „temporizarea" echipei mari satisfacţii fotbalului nos nului nu este de... retrogra oalele sparte ? s
2asa de cui- * tul absenţei tricolorilor la dare. Putem — dar puteam
A : Trepte 1 jucător sigur selecţionat ? noastre, stil atît de discutat tru, precum şi mie. Dacă vă şi mai din timp — să facem MIRARE V
1); TELIUC: * Buenos Aires sau Mar de) — Nu ştiu dacă are, dar şi controversat la vremea a- amintiţi, după campionatul i
?. : Plata, unde va juca Spania, Ştiu că ţine foarte mult la ceea. Totuşi, aşa cum a fost, din Mexic, Helenio Herera mai mult. Nicodim Chirilă, lucrător 7
în grupa a lll-a, alte opinii lordănescu. bun, rău, a fost o concep „m-a văzut" selecţionabil în- — Aveţi copii ? Ia I.C.S.M. căian, face in ţ
despre fotbal ie vom depăna — Ce părere aveţi despre ţie însuşită la perfecţie, care tr-o posibilă selecţionată a — Da, un băieţel, Bogdan, flecare zi naveta între De- 4
împreună cu unul dintre... neparlicipaiea noastră kt s-a dovedit cea mai potrivită lumii. de 11 luni, care are un naş va şl oraşul unde munceş- «
pasagerii corăbiei lui Angelo Cupa Mondială ? — Dar anii au trecut, sîn- celebru, pe Bjorn Borg. !te. Are omul abonament la î
jj Niculescu. Aşadar, vă propu — Normal ar fi fost ca e- feţi la Corvinul, alături de — Cine va fi campioana autobuz, numai că nu e |
biî pestiru “ nem un dialog cu RADU chipa noastră să fie prezen Mireea Lucescu... mondială de fotbal ? ţ mulţumit de faptul că — t
Vremea se I NUNWEILLER, actualul... vârf — Şi aproape de Dumi- — Greu de pronosticat, dar ^ aşa cum afirmă — cursele »
să şi că!du- 1 tă in Argentina. La un mo
[ temporar * de atac a! Coryinutui, post ment dat deţinea cele mai tnache, unul dintre cei mai dau ca favorite pe Argentina, rapide ce vin in reşedinţa \
lat sc vor ; inedit, de conjunctură, pentru serioase şanse în prelimina specificului nostru, care a dat mari fotbalişti ai 'noştri. Toţi R.F.G. sau Olanda, cu toate ) judeţului nu iau navetişti. (
dc ploaie J fotbalistul care în marea e- rii. Cred însă că meciul de şi ceva rezultate. trei, prieteni buni, de la Di- că pronosticurile pot fi infir 1 Omni se miră de ce se pro-
:ăreări elec- ' chipă „Mexic 70“ ena titu — Cînd aţi jucat ultima ţ cedează astfel, de vreme ce, J
sufla mo- J cisiv, cu iugoslavia, a fost narrio şi din naţională, sintem mate de desfăşurarea com
isificărl de 1 larul sigur al „11 -lui" acuzat privit cu prea multă încre dată în naţională ? aici în judeţul în care se petiţiei. 7 nu dc puţine oii, autobuze- i
din est şl • de,„ temporizare. dere... — fn 1975, la Madrid, cu joacă atîta fotbal. — Dar la noi, cine va li 1 le sînt goale şi dacă i-ar ,
ratura va 11 . ţ lua pe cei ce vin la Deva \
a între D şl I — Se spunea că, ia alcă — Ce are nou echipa ac Spania, în Campionatul eu — Mult, e adevărat, dar camnioană, cine va retrogra
lua între 25 jj tuirea formaţiei, antrenorul tuală faţă de cea a dumnea ropean. ar putea fi şi mai bun, nu ? da ? t n-ar trebui să se abată dc s
Angelo Niculescu scria pe voastră, a „mexicanilor ?". — De cîte ori aţi jucat în — Ar putea, sigur. Sper că — Asta e mai qreu de ’ Ia diagrama de parcurs. ^
iunie 1978 : jj va fi. Vedeţi, şi noi, la Cor prevăzut. Abia in 15 iunie vă ţ Poate cineva să-i risipcas
.•Rine In ge- “ hîrtie Intîi Nunweiller VI şi n- — După cîte îmi dau sea reprezentativa ţării ? ţ că mirarea 1
şl călduros- , po; se gindea la ceilalţi ju ma, noua echipă vrea să-şi vinul am fost la un pas de voi putea răspunde...
rlabil. cători care vor compune e- însuşească o manieră de joc — De 44 de ori, in selec pericol, dar avem acum o -J
chipa. Ce credeţi, Ştefan Co- rapid, ofensiv, modern, faţă ţionata care a adus cele mai revenire senzaţională. NICOLAE STANCIU