Page 14 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 14
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Deplină aprobare şl apreciere pentru rezultatele Zile decisive pentru
impulsionarea
noii solii de pace, prietenie şi solidaritate lucrărilor agricole 8,00 Spoi
DUMi
8,15 Tot
.9,10 Şoim
a tovarăşului Nicolae Oeauşescu ’ în ţări din Asia mînţă de porumb înmuiată, nice din unităţi au obliga 9,20 Film
(Urmare din pag. 1)
De asemenea, cadrele teh
pil Si
supravegheze
în
să
ţia
Epis
cu fasole sau dovleci, ast permanenţă calitatea praşi- 9.45 Peni
«cai
• în telegrama COMITETULUI bucură politica externă a partidu ţă de nobila cauză a înfloririi con fel în cit potenţialul pămîn- lelor pentru a nu diminua 10.00 Viaţ.
MUNICIPAL DEVA AL P.C.R. lui şi statului nostru, a aprecierii tinue a ţării noastre, a ridicării ei tului să fie folosit deplin. densitatea stabilită. .11,-io BUCI Do I
12.30
se spune: „Comuniştii, toţi unanime. a principiilor pe care pe noi trepte de civilizaţie şi pro RESTANTELE DIN LEGUMICULTURA 12.00 Telc
oamenii muncii clin munici dumneavoastră le aşezaţi la baza gres, oamenii muncii din industria 13,05 Albi
piul Deva au urmărit cu pu colaborării şi înţelegerii între po cimentului judeţului Hunedoara NU POT FI ÎNLĂTURATE 14.30 Cam
ternică emoţie vizita pe care poare, a progresului şi păcii în vă asigură, mult stimate şi iubite DOAR CU. .. INTENŢII ! <10 I
Ansi
dumneavoastră împreună cu to lume. Vă asigurăm şi cu acest tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că 10.00 Daci
varăşa Elena Ceauşescu, în frun prilej, mult stimate tovarăşe se sînt hotârîţi să muncească cu ab Vizitînd în aGeste zile ne spunea că zilnic are pre mat
petiţ
tea unei delegaţii de partid şi de cretar general, că oamenii muncii negaţie şi hărnicie pentru a în grădina de legume a coope zenţi la muncă abia cîte 16.15 Prea
stat, aţi întreprins-o in unele sta de pe meleagurile haţegane, în făptui eu cinste sarcinile ce le re rativei agricole din Deva, 25-30 de oameni, deşi sta 17.00 Copi
te prietene din Asia. Primirea frunte eu comuniştii, îşi vor pune vin în acest cincinal, adueîndu-şi este uşor să te convingi că diul întîrziat al acţiunilor 17.20 Nige
dezv
deosebit de caldă şi entuziastă fă toată capacitatea de muncă şi astfel contribuţia la construirea unele lucrări sînt mult ră impune să fie mobilizaţi cel tar ;
cută pretutindeni, sentimentele de creaţie în slujba progresului con societăţii socialiste multilateral mase în urmă. Culturile de puţin cîte 80-100 braţe de 17.40 Film
înaltă stimă şi prietenie faţă de tinuu. şi multilateral al patriei. dezvoltate pe pămîntul patriei şi salată şi căpşuni de abia muncă. ritiit
solii României socialiste, aprecie © In telegrama colectivului ÎN înaintarea României spre comu se mai pot distinge din bu întîrzieri la plantarea le 18.30 ciul 30 d
rile deosebit de elogioase la adre TREPRINDERII DE CONSTRUC nism". ruieni. La aceeaşi soartă gumelor se semnalează şi nalis
sa scumpei noastre patrii, a minu ŢII SIDERURGICE HUNEDOARA, ® „Deplin încrezători în forţa sînt expuse, dacă nu se in la C.A.P. Simeria, unde nu 18,50 1001
natului său popor angajat plenar se arată printre altele : „Comu partidului, în justeţea politicii sa tervine hotărît şi energic la s-a adus încă nici răsadul 19.00 'Fele.
V 1 z
19.30
pe calea luminoasă a progresului, niştii, întregul personal muncitor le interne şi internaţionale, dînd prăşitul şi plivitul buruie de ardei contractat (!). Maţ iNiCC
a politicii de pace, prietenie şi co de la unitatea noastră, adresîn- glas sentimentelor de admiraţie şi nilor, şi alte culturi. Şeful trebuie să facem şi repar Bcpi
laborare la a cărei elaborare şi du-vă mulţumirile cele mai sincere recunoştinţă nutrite de zecile de fermei, ing. Szegedi Ladis- tizarea culturilor pe coope 15.45 Chin Anii
promovare dumneavoastră aveţi faţă de neobosita dumneavoastră mii de şoimi ai patriei şi purtă lau, recunoaşte faptul că ratori, deoarece au început Spc<
o contribuţie şi un rol esenţial, activitate pusă în slujba prosperi tori şi cravatelor roşii cu trico s-a întîrziat şi plantatul u- să .apară buruienile — spu judo
ne-a bucurat profund, mobilizîn- tăţii naţiunii române, a păcii, co lor de pe cuprinsul judeţului Hu nor culturi, în special la nea şefa fermei, ing. Geor- 21,43 Tole Film
21.55
du-nc şi mai mult în îndeplinirea laborării şi înţelegerii între toate nedoara — se arată în telegrama ardei şi varză! Chiar şi în geta Vlad. salaa
sarcinilor ce le avem de realizat naţiunile, ne angajăm, sub con CONSILIULUI JUDEŢEAN HU această situaţie, mobiliza Evident, obţinerea unor miei
din măreţul Program de edificare ducerea organizaţiilor de partid, NEDOARA AL ORGANIZAŢIEI rea cooperatorilor pentru recolte sporite la toate cul Cost
a societăţii socialiste multilateral să acţionăm cu fermitate pentru PIONIERILOR — ne exprimăm recuperarea întîrzierilor la turile impune ca organiza 15.55 LU Tclc:
dezvoltate şi de înaintare a Româ îndeplinirea înainte de termen a deplina aprobare şi adeziune faţă să de dorit. ţiile de partid, comanda 16.00 Emh
niei spre comunism. Preţuirea şi planului de investiţii, pentru de rezultatele vizitei dumnea Pentru a ieşi cît de cît mentele locale pentru agri ghia
cultură şi conducerile uni
stima pe care o manifestăm faţă scurtarea termenelor de punere în voastră, părintele nostru iubit, me din impas, tovarăşul Ioan tăţilor agricole să acţione 19.00 Dam
de eforturile dumneavoastră, mult funcţiune a obiectivelor de pe sagerul neobosit al năzuinţelor de Groza, activist al Comitetu ze energic în spiritul pre tru
duet
stimate şi iubite tovarăşe Nicolae platformele din Hunedoara şi Că- pace, colaborare frăţească şi prie lui municipal Deva al vederilor recentei decizii a de l
Ceauşescu, pentru ridicarea poporu lan, sporindu-ne astfel contribuţia tenie ale poporului român. Vă în P.C.R., a asigurat mobili Comitetului executiv al din
lui român şi a patriei noastre la traducerea în viaţă a istoricelor credinţăm de hotărîrea noastră ne zarea, în cursul zilei de Consiliului popular jude 19.20 1001
19.30
Tcle
dragi spre noi culmi de progres şi hotărîri ale Congresului al Xl-lea, strămutată de a urma cu credinţă ieri, a 80 de elevi de la li ţean pentru a mobiliza în 20.00 V i z
civilizaţie, se materializează în ho- ale Conferinţei Naţionale şi a in politica partidului de înflorire ceele pedagogic şi minier tregul potenţial de forţe şi • Mice
tărîrea cu care răspundem chemă dicaţiilor, date de dumneavoastră, multilaterală a patriei noastre iu la recoltat ceapă. Referitor mijloace, inclusiv azi, du Kcpi
Dom
la organizarea muncii şi
rilor partidului, în succesele pe mult stimate şi iubite secretar bite, de promovare a prieteniei si participarea cooperatorilor minică, la efectuarea lucră 21.00 11 H
care le obţinem în îndeplinirea general, eu ocazia vizitei de lucru înţelegerii între popoare, a cauzei la efectuarea lucrărilor în rilor de întreţinere a cul nio
angajamentului suplimentar în va efectuată în judeţul Hunedoara' . socialismului şi păcii în lume". legumicultura, şeful fermei turilor. jntlu
1
tă. )
loare de 500 milioane lei, din care © „Sîntem pe deplin convinşi — ® în telegrama membrilor CO 21,23 Ciut
am realizat pînă în prezent 205 se subliniază în telegrama COMI OPERATIVEI AGRICOLE DE Etap
milioane lei". TETULUI JUDEŢEAN HUNEDOA PRODUCŢIE DIN SÎNTANDREI, 21.40 lulul Hon)
® „Din umbra uriaşă a Reteza RA AL U.T.C. — că rezultatele vi se spune: „Dînd glas sentimente milii
dul
tului, din strămoşeasca Ţară a Ha zitei dumneavoastră în unele ţări lor noastre de profundă recu 22,35 Tclc
ţegului, locul unde Decebal şi din Asia, ce se adaugă în mod noştinţă faţă de prestigioasa
Traiân au răsădit piatra de hotar strălucit la marile acţiuni ale dumneavoastră activitate dedicată
a seminţiei noastre — se spune partidului şi statului nostru pe fericirii poporului român, faţă de
în telegrama COMITETULUI O- plan internaţional, vor contribui politica de pace, prietenie şi co
RAŞENESC haţeg AL P.C.R. — la o şi mai puternică afirmare a laborare între popoare pe care o
noi, cei care purtăm în inimi fla politicii noastre de pace, la sta promovaţi cu înţelepciune şi clar
căra vie a istoriei, locuitorii de tornicirea principiilor de preţu viziune revoluţionară, vă asigurăm,
astăzi ai acestor legendare şi nea ire şi colaborare cu toate naţiunile mult stimate şi iubite tovarăşe
semuit de frumoase meleaguri, am lumii". Nicolae Ceauşescu, că vom face
urmărit cu bucurie şi emoţie calda ® Exprimînd simţămintele una totul pentru a îndeplini cu cinste
şi entuziasta primire ce v-a fost nime ale colectivului de muncă, în sarcinile ce ne revin în ce priveşte
făcută, scumpe tovarăşe Nicolae telegrama ÎNTREPRINDERII DE creşterea producţiei agricole, an-
Ceauşescu, de către sutele de mii LIANŢI DEVA, se subliniază : „în gajindu-ne să depăşim cu 10 la
de oameni din ţările vizitate, ex sufleţiţi de îndemnurile şi exem sută producţia planificată pe anul
presie a prestigiului de care se plul dumneavoastră de dăruire fa în curs". Mecanizatorii Horia Cimpoaie şi Traian Simion, dc la
S.M.A. Baia de Criş, lucrează la Insilozatul furajelor.
La Tesătoria r Acţiunea
DEVA :
9 Vremea se întunecă şi se Negoiu, Lunca Cernii de Jos Ire cai mai buni crescători ve problema deplasării ce ta) ; IJU
înseninează alternativ — şi Meria veşti de Io cei de animale din comună — lor 35 de artişti amatori la măriţi ii
de mătase Deva semn al unui mai capricios dragi şi slova tipărită. Ni se Ioan Coţolan — a predat la Novaci (Gorj), unde urmau Iarba vei
rurgistul)
să prezinte, in cadrul unui
cum n-a fost de mulţi ani
vorbeşte cu plăcere despre
stat 4 viţei, pentru care a
pe meleagurile hunedorene. aceşti oameni. Aurel Cofo- primit suma de 27 000 lei. spectacol de amploare, o- I-U (Ari
cilor
(C
Oricum ar fi insă timpul, lan este şi ciştigătorul „Mar Ni se dau exemple şi de biceiul folcloric pădurenesc TIIO ŞAN.
(Urmare din pag. 1) pul de lucru, îngrijind trebuie să ajungem la Lun şului poştaşilor" pe munici alţi locuitori harnici care se „Păstoraşul", să lămureas (Unirea)
cu atenţie şi la pa ca Cernii. ,,ARO"-ul nostru, piul Hunedoara, organizat evidenţiază in creşterea ani că, in absenţa primarului, (7 Noicm
duse cu cheltuieli reduse. rametri optimi maşinile, condus calm şi atent de ti- cu diva timp în urmă. In malelor, in acţiunile de pre plecat cu alte treburi prin riile I-II
PENI : Iţ
— Iar reducerea cheltu s»răduindu-ne să dăm pro nărui liceean seralist Er- schimb, Constantin Sălăşan dare a unor mari cantităţi sate, o chestiune de păşu- dafir (Cu
ielilor se poate obţine pe duse mai multe şi mai bu nesl Păscui, de la D.J.P.Tc. este cam nemulţumit pentru de carne, lapte şi lină, de nat oile pe pajiştea comu Broadiva;
Vi
r—c);
mai multe căi — a ţinut ne din aceeaşi cantitate de Deva, ia pieptiş drumul de că tovarăşii de la D.J.P.Tc. gospodărire şi înfrumuseţare nală ; să clarifice unele as liîrtie, se
să concretizeze ţesătoarea materie primă, înseamnă că la Toplifa in sus, spre Iz Deva l-au tăiat 17 km din a satelor in care trăiesc, pecte privind invăţămintui resc) ; L
Letiţia David: prin între ne facem, într-adevăr, da voarele Cernii. Distanţa de parcursul de 49 km. „Să l-am notat pe Gaşpar Lupu- de partid al cadrelor didac î Ovidiu (
LA : Mu
ţinerea şi exploatarea ra toria, conform exigenţelor 18 km dintre cele două fru măsoare distanţa pe teren lescu, Petru Podean, Axen- tice ; să discute cu factorii resc) ; A
ţională a maşinilor de ţe pe care le pune azi în faţa moase aşezări pădureneşti şi nu pe hartă, în linie te Virtopean, ioan Sălăşan poştali situaţia abonamen (Muncite:
sut. pentru a nu necesita noastră economia naţio — Topliţa şi Lunca Cernii telor la presă, să... Dar cî Aurel Vh
BRAD :
muite reparaţii şi piese de nală. — este parcursă in 45 de te probleme nu are un se Malaeziei
schimb, prin folosirea inte — în ceea ce ne priveşte minute, cu un mic popas la cretar adjunct cu propa GURABA
grală a urzelii şi a firului pe noi, cei care ne ocupăm intrarea in tunel pentru a ganda intr-o comună cu 8 cu trei
de pe canete, prin grija de bunul mers al utilaje admira mai pe îndelete sate şi cu pesle 2 700 de (Minerul)
căria (Pi
permanentă pentru înca lor — sublinia ajutorul de frumuseţile de neasemuit Timp şi spaţiu locuitori, cu un liceu agro guralic <
drarea în toate consumuri, maistru Stan Vezeanu — ale locurilor: cheile Cer zootehnic in care învaţă a- GIU BAI
le specifice. saltul nostru de la cantita ne/, apa ei cristalină in ca proape 300 de elevi, pe lin rodot <
HAŢEG:
— Să nu uităm însă exi te la o nouă calitate ne a- razele de soare, dealurile şi la Lunca Cernii gă cele două şcoli de 8 ani Iar) ; BR
re păstrăvii sar zglobii in
genţa şi răspunderea faţă pare clar şi simplu : să re şi 9 şcoli de 4 ani; cu do LAN: Al
(Casa df
de calitatea produselor glăm oportun maşinile de văile de un Incomparabil. uă cămine culturale şi mai ritorii (11
noastre — a adăugat mais ţesut, să faoem economii la verde crud, sau, pur şl sim mult de 100 de artişti ama Trepte r
trul Ioan Radu, de la sec accesoriile textile dă valori plu, azuriul cerului limpezii tori, cu 45 de intelectuali, ILIA : A
ţia ţesătorie. Realizarea u- mari şi la piesele de schimb, de nori şi ceaţă. dreaptă — spune el — şl (împreună cu Constantin dintre care 32 sînt cadre (Lumina)
(Minerul)
nor produse de calitate su prin recondiţionarea ace E amiază.în Luna Cernii. se va vedea clar ciţi kilo Sălăşan — altui decit fac didactice. Principalul este ky (Mui:
perioară din aceeaşi canti lora care se pretează la a- Ieşiţi de la şcoală, copiii se metri am de parcurs cu tol torul poştal — au săpat de să se ocupe de toate tre
tate de materie primă (e ceasta, să evităm pe toate hirjonesc voioşi în drumul ba în spaie, pe văi şi dea curind două fînlini intr-o zi, burile pe care le are.
drept că aici o sarcină ma căile orice risipă de ma lor spre case. Oameni in u- luri, pe poteci ocolitoare". în satul Meria, pentru adă — Activitatea merge bi
joră o au şi furnizorii de teriale. niforme de culoarea pădurii, Intr-adevăr, satele comu patul vitelor). ne ta Lunca Cernii — rele ii m
materie primă, din judeţ La Ţesătoria de mătase care nu sînt alţii decit apă nei sint presărate pe văi şi Nici profesorul Voicu Prsj- vă cu o mulţumire nedisi
şi din ţară) înseamnă eco Deva, trecerea de la acu rătorii ei, umblă în sus şi-n dealuri, purtind nume fru ban, directorul liceului cu mulată tovarăşul Micloşoni, Timpul
ziua de
nomii de materiale şi pro mulările cantitative la a- jos cu treburi precise. La moase, precum : Lunca Cer profil zootehnic din comună chiar dacă mai avem şi noi me fn
ducţie netă în plus. cumulări calitative superi brutăria comunei se scoate nii de Jos şi de Sus, Meria, — pe Ungă care funcţio destule de lăcut aici. Reali cu -
Pe tînăra Doiniţa Ifteno oare, este vizibilă. Oame o nouă şarjă de pîine proas Negoiu, Gura Bordului, Fin- nează un Internat cu 62 de zăm unele lucruri bune pen dU'
lOc. ce,
am întrebat-o cum concură nii ştiu ce înseamnă a lu pătă. „Ar putea s-o facă tma, Ciumlţa, Valea Babii locuri şi o gospodărie pro tru că slntem mereu im- iZOlSf, V
ea, ca muncitoare finisoa- cra mai bine şi mai econo mai bună ■— mai albă şi Iar locuitorii lor se îndelet prie — nu era în apele sa ploaie, 1
reună aici, pentru că la
re, la realizarea producţiei mic, ştiu cum să acţione mai crescută" — ne spune le. Am adunat prima re funea Cernii nu avem na căr1 el cc
nete. Ne-a răspuns prompt ze pentru aceasta. Iar e- nicesc cu creşterea vitelor fla modi
şi documentat: forturile depuse pe cele in uşa magazinului o gos şi cu lucrul la pădure. „A- coltă din solarul şcolii foar vetişti. Şi poate că despre eiflcârl I
din «ort
— Deşi lucrăm individu cinci .luni ale anului sînt podină. Intrăm la brutărie vem muHe vite, ne spunea te bogată, dar pe a doua oamenii din această margi peratura
al, noi ne constituim totuşi lăudabile, sarcinile fiind şi... ii acordăm dreptate cineva, dar doctorul nostru ne-a compromis-o integral ne de judeţ s-ar putea scrie noaptea,
în echipe, pe secţii şl pe îndeplinite la majoritatea gospodinei. veterinar Dumitru Cucoş es vremea asta rece, cu zăpa mai des... de, iar
grade,
ture. Dar răspunderea pen indicatorilor de plan. La Fadori! poştali Aurel Co- te mal mult plecat din co dă acum citeva săptămini. Aşa este. La Lunca Cer ceaţă pi
tru calitatea muncii noas- • unul însă, unitatea nu şi-a ţolan, Gaşpar Zepa şi Con mună decit să-şl vadă de Vom lua totul de (a capăt"! nii oamenii trăiesc şi mun Timpu
fcre este atît individuală cît realizat planul de la înce stantin Sălăşan au sosit ia Serviciu”. Din două în două ia comitetul comunal ’ de cesc în ritmul vieţii noastre zilele de
şi colectivă. Producţia ne putul anului : tocmai ia ‘ primărie, preiau presa şi săptămini, la baza de pre partid, tovarăşul Dragomtr lot mai înfloritoare, mai y j Vreme <
moaşă, i
tă este, aş îndrăzni să producţia netă. Cauzele corespondenţa şi vor pomi luare a animalelor din Lun ffllcloşoni, secretarul ad prospere. i jj noros
zic, un indicator al con sînt mai multe : de natură din nou la drum, cu tolbele ca Cernii este activitate Ini junct cu propaganda, avea î * se vor !
ştiinţei muncitoreşti. A- obiectivă şi subiectivă. Dar pline, ducînd sătenilor din lensă. De curind, unul din- activităţi diverse : să rezol DUMITRU GHEONEA \ \ late de
dică, folosind efectiv tim asupra lor vom reveni. i •