Page 15 - Drumul_socialismului_1978_06

402 $ DUMINICA, 4 IUNIE 1978 Pag. e

Consemnări Concursul nostru :
„CEA MAI FRUMOASĂ n
evizkine & ' FOTOGRAFIE" s e m n a l
_ Scrisori Un nou film românesc noi, cită măreţie sufletească
:A, 4 IUNIE S există în aceşti oameni, ca­
de actualitate re, adesea în pofida dramei
pentru toţi ; * cc mai sălăşluieşte înăuntrul CHIAR NU SE POATE
iute ! ;
patriei ; 8 TREPTE PE CER lor, se avîntft cutezători spre FACE NIMIC?
rial pentru co- *< deschise (\!) un scop eminamente social.
mn Quijottc". f Andrei Blaicr — una din Filmul este foarte frumos Cetăţeanul Nicolae Popa. ,!
1 II ; S personalităţile regizorale cele rezolvat şi din punctul de ve­ âin cartierul Micro 15, ne-a |j
căminul lium- ' mai marcante ale filmului dere al imaginii, pe care o -sesizat o înlîmplare deloc 7
tră ; 8 Rindurile acestea se pu­ cest înalt titlu, talent aveţi, românesc — este prezent din semnează un operator de ta­ plăcută, care se repetă 4i
atu] ui ; 8 nou pe ecrane, cu „Trepte pe lia lui Nicu Stan, Din şirul frecvent. Este vorba despre ?,
le muzicii ; * teau intitula „Agresiunea prezentabili sinteţi, reperto­ cer", o producţie a Casei de evoluţiilor actoriceşti se dis­ faptul că în repetat o rîn- ţf
)â patriei; decibelilor“ sau „Civilizaţia riu bun, bine ales, cu pri­ filme Trei. Cei care au ur- ting, înainte de toate, cele duri laptele cumpărat de la aj
sunetului“ sau mai ştiu eu ză la public, de asemenea rnărit evoluţia regizorului pot oferite de Silvia Popovici şi magazinul nr. 38 se închea- *
duminical ; » constata că noul său film
natul mondial g cum. Pentru câ ele vi se aveţi. Cum de nu vă daţi continuă preocupările prezen­ Gheorghe Dinlcă, urmate de gă cind este fiert. Gcstlo- tj
al } Spania — t adresează insă în primul seama că, în maniera în te şi în filmeie sale anterioa­ creaţiile bine proporţionale, nara magazinului a spus că jţ
rînd dv., stimată tovarăşă care le cîntaţi, aceste fru­ re, „Dimineţile unui băit cu­ veridice, ale iul Ilgrion Cio- a sesizat întreprinderea din
! Reportaj fii- 8 minte" şi „Aşa s-a născut le­ banu, Petre Ghcorghiu, Dan Simeria despre acest aspeet,
la marea corn- îi solistă şi stimaţi tovarăşi moase melodii îşi pierd genda". In „Trepte pe cer", Nuţu, Boris Ciornei şi Albe-rt ctar se vede treaba că to­
îaţională ; ■> interpreţi, au primit in cele identitatea, seamănă intre ca şi In exemplele mai sus Kitzd. „Trepte pe cer" se varăşii din conducerea, uni­
A... la fanfară; g din urmă o alură epistola­ ele ca două picături de urmăreşte cu satisfacţia eu tăţii respective rfttnin ne­
lin 1918 ; B enumerate, Andrei Blaicr se care contemplăm, in genere, păsători faţă de această si­
— simbolurile * ră. Aşadar, despre ce este apă sau, mai corect zis, ca dovedeşte a fl un fin şi sen­ transformările cu adevărat tuaţie. Oare chiar nu se
ril, Documcn- | vorba ? Este vorba despre două răcnete ? ! Dar, cam sibil diagnostician al actua­ artistice ale vieţii noastre. poate face nimic pentru a:
lităţii, unul care descoperă eu
rial : Linia ma- ^ un lucru extrem de simplu de pe cind a părăsit caver­ un simţ analitic remarcabil AL. COVACî fnlătura astfel de neajtrn-
stsri ?
mcdtn. Episo- | şi care ţine de bunul simţ nele, omul se jenează de mobilul real al evenimente­
elementar. Ne-am revăzut răcnete, ca să nu mai vor­ lor dramatice petrecute în
ni de Ia naţio- » viaţa omului contemporan. „PIATRA PALIDĂ" ARGUMENT PENTRU..
intr-o zi, după mult timp, bim de artist. Arta presupu­
’serl ; I trei prieteni. Seara ne-am ne simţul nuanţelor, dar în Pe Blaicr — care semnează de FLORIN MUGUR CORNUTE
nu numai regia, dar şi scena­
al ; • » interpretarea dv. orice nu­
K tovarăşului jj întilnit la un local. Da, e riul filmului, de unde rezultă între apariţiile lirice ale fi­ Aceasta se pare că este
treanseşeu in 8 restaurantul rn care cîntaţi anţă dispare. Nuanţa indi­ fericita coincidenţă a inten­ nalului anului 1977, volumul soarta eforturilor şi a chel­
ţiei literare cu cea filmică —
a pppulară * dv. Aveam multe să ne spu­ vidualizează, potenţează e- îl interesează, evident, ambi­ „Piatra palidă" a poetului tuielilor făcute pentru ame­
Fiorin Mugur se înscrie ea o
Vă aparţine. I nem, ne pusesem speran­ moţia artistică ; paroxismul valenţa fiinţei omeneşti, unde apariţie de bun augur. Spu­ najarea rit mal frumoasă
a împrejurimilor locului do
te prezentat de » ţele într-o seară agreabilă, de orice fel uniformizează, curajul şi fiica, nobleţea cre­ nem acest lucru nu prin pris­ agrement „Pădurea Bcjan"
Constanţa ; J intimă, pastelată de tan­ inhibă receptivitatea, exte­ atoare şi orgoliul ce poate ma cuvintelor gratuite, ci
al ; 8 nuează sensibilitatea. Să favoriza eroarea coexistă dia­ prin sensul propriu, nuanţat • din Deva. Deseori aici, pe
astic ; „Cuibul * dreţea prieteniei regăsite şi lectic. Intr-un anumit sens, al majorităţii poemelor. Nu e terenurile însămînţato In
lirelor". Pro- 8 de un fundal muzical de­ nu-mi spuneţi că ceea ce „Trepte pe cer" expune cu o greşit «Iacă afirmăm eă la această primăvară eu iarbă
!v. Producţie a 8 faceţi dv. e modern. Aşa exemplară limpezime şi cre­ baza volumului stă in primui pot fi văzute cîto 7-8 şi
multe
mal
chiar
comate
i flimc nr. 5. * cent şi creator de atmosfe­ cum există o civilizaţie a zul cineastului faţă de con­ rln.d originalitatea, intimita­ -mari care calcă în picioare
5 ră. Cum vedeţi, aveam toa­ cuvintului sau a culorii, sti­ ceptul de erou, în linearitatea tea Sn care-şi scrie poezia şi pasc iarba care de abia
ta încrederea în dv. Din După cei 25 de ani lucraţi în căruia nu crede, tot aşa cum Florin Mugur. Aproape fieca­ -Începe să se înrădăcineze.
; In limba nu- J păcate, din clipa in care maţi tovarăşi, există şi una subteran şi la cei 53 de ani nu crede nici in posibilitatea re poem poartă in alcătuirea
a sunetului. E o civilizaţie ai săi, pensionarul Romulus conturării personajelor în cu­ lui o mare luciditate, o alu­ Este cazul ca această situa­
Bocăntciu, din satul Ormindea,
rea — cele pa- | aţi început să cîntaţi, orice lori tranşante, antinomice, necare firească, esenţială Sn ţie să fie grabnic Înlătura­
timpuri. Pro- „ comunicare a devenit im­ care ţine de bunul simţ şi comuna Băiţa, nu poate sta lo­ atlt timp cît c convins că convertirea sufletului, în ex­ tă, Sn împrejurimi găsln-
a Studiourilor ţ care nu depinde de fluc­ cului. «lu-se şi alte locuri de pS-
> documentare I posibilă. De fapt, n-aţi În­ tuaţiile modei. Dacă sinteţi Ca difuzor voluntar al presei, prototipul eroului şl persona­ tazul lumii şi al timpului. Po­ şiumt.
enhaga ; „ ceput să cîntaţi, ci, pur şi străbate zilnic kilometri Întregi, jului — omul, se constituie etul traversează un întreg ar­
seri ; „ într-adevăr artişti, mă veţi ducind consătenilor săi ziare, dintr-o infinitate de nuanţe senal dc sentimente dintre S-A Pi:«DUT...
al ; simplu, aţi dezlănţuit o her­ înţelege. Dacă nu, am să reviste, scrisori. cara ctorologice. cele mai alese. Volumul este
tovarăţului “ ghelie barbară, agresivă, vă cer scuze pentru că Folo: VANF.A STADNIC Circumstanţa — excelentă — împărţit în trei capitole pur- „.o casă de marcaj seria
Ceauşescu în „ de decibeli. Am pus palma Ormindea Ii îngăduie lui Andrei Blaicr tind subtitluri „Tabăra frun­ 17357/1960. Am întilnit-o ne­
a Populară | pe tăblia mesei şi am sim­ v-am luat drept altceva. muncitor de a examina in profunzime zei", „Interludiu" şi „Itoman
tă Coreeană; . la I.L. Dcva-Chişcădaga diverse psihologii, descope­ fără final". căjită in curtea bufetului
1318 — 11 iu- . ţit-o vibrind. Timpanele ne RADU CIOBANU rind, pentru sine şi pentru 1 oct.o din Orăştie, gestionat
34 de ani de H erau supuse unui bombar­ Din primul ciclu reţin aten­ de tovarăşa Paraschiva Mo-
lizarc socialis- " ţia Sn n>od deosebit poemele fea. Ca s-o mal... îmbunăm
mentar ; dament dureros şi deliberat „Despre frumoasa bătrină din am fotografiat-o. Este des-
României. | de zgomote. Am aşezat pa­ Pornim într-o dimineaţă şicană. întoarcem privirea şi Transilvania", „PJîngerca fe­ t tul de arătoasă. Nu ? Poate
U-a a Festiva- „ harele în atingere şi ele au prin Petroşani nu neapărat intîlnim vitrina unui maga­ tei pe jumătate nebune la î se face milă şl proprieta­
1
ţional ; moartea iubitului", sau „lfi- rului. Mai cu seamă că a
oilcton : „Fa- 8 început să emită clinchete să găsim ceva pentru ziar. zin de ceasuri. De aici ne genia" din care reproducem costat ceva bani la viaţa
lliscr". Episo- , alarmate. Am privit in jur Totuşi acest ceva apare, zimbeşte ironic un „Doxa" acest fragment : „...O vom e- ei...
il. î şi am întilnit pe chipurile vrind-nevrind şi dacă tot a- care ne indică ora exactă : libera pe Ifigenia / fecioară
pururea eu pintccul rigid / şi
altora expresia propriilor pare, hai să-l consemnăm. Secvenţe 7 ! „Doxa" e ceas, nu che­ delicat ca un sicriu de sticlă
noastre sentimente : con­ La unitatea nr. 5 de me­ ie de deschis chioşcuri ! — tu care înţelegi, tu care
sternare, stupoare, regretul zeluri - brînzeturi de pe motmal® Ce facem de ziare, de poţi ascunde-nc tic frică /
deschiderii Ea Petroşani
de a nu putea schimba o „Lipscanii" Petroşanilor con­ unde cumpărăm ? La chioş­ rătăceşte-o pc alto drumuri /
vorbă cu vecinul de masă. statăm că ora cul din faţa hotelului com­ minte-o, rătăccştc-o şi dăi
i : 7,30—S,30 Ospătară, dealtfel foarte este 6,30. O vîmătoăre aş­ ochi cu var/. Fă-o frumoasă".
Din cuprins : teaptă, alţi oameni se apro­ binatului minier, vinzătoarea Acest poem „tras" printr-o
Zrieolă ; spo­ promptă şi corectă, era re­ nare 6-21. Pe pervazul ne serveşte cu ziarul „Stea­ mare limpezire şi frumuseţe
ri economice semnată : nu se poate face pie. Vinzătoarea cu cheia chioşcului se allâ 3 legă­ cucereşte cititorul pe parcur­
.viniş ; unde vine după 10 minute. Abia gul roşu" , E-n regulă. În­ sul lecturii.
îvăţăm 7 Un nimic — ne-a spus dinsa — turi cu ziare, înăuntru ni­ trebăm de presa centrală şi Mal multe poeme din ciclul
ul agricol din s-o scris şi în ziar, clienţii acum începe introducerea meni. La ora 7 incă nu se de „Drumul socialismului“ şi „Roman fără final" sint de­
co şi jocuri se pling, noi nu înţelegem navetelor cu sticle cu lap­ întrevedea posibilitatea cum­ dicate unor confraţi în ale
>c Valea Mu- te, iaurt etc. în magazin. Li­ ni se spune că sosesc mai
comenzile, la ora închiderii părării unui ziar de aici. scrisului. Volumul „Piatra
ne doare capul, dar tova­ nele cutii cu brinză şi smin­ Nu-i nimic — ne zicem tirziu, împreună. Am înţeles, palidă" reţine atenţia cititoru­
răşii nu vor să înţeleagă. tind nu mai au capace, iar — aici pe-aproape se pentru că vin... de la ace­ lui cum nu multe volume de
poezie reuşesc să o facă. Cre­
din văzduh se aşează fu­ află un debit de ţigări ca­ eaşi distanţă. Nu e-n re­
n« ===== , Curioasă istorie ! Adică dem că orice iubitor al poezi­
mmamm g de ce nu vreţi dv. să înţe­ ningine. La 6,50 începe vin- re vinde şi ziare, ne luăm gulă, dar adevărat că se ei la citirea volumului va sa­
legeţi că a urla nu înseam­ zarea. de-acolo. Dar... răbdare şi distribuie in acelaşi timp. luta în poetul Florin Mugur
iria (Patria) ; „ Nu departe de aici ne a- tutun, dacă ai de-aseară, pe mesagerul lirei sensibile,
obuzul" (Ar- I nă a ci'nta ? Sinteţi artişti dc marc ţinută artistică. CU CE CONSUMAM
>ARA : Ur- ; sau măcar aspiraţi spre a- propiem de un chioşc de zi­ că acum nici ziare nici tu­ IOSIF POP,
nă (Flacăra); » are cu program de luncţio- tun nu se pot cumpăra. O ziarist colaborator IAURTUL ?
■ acasă (Side- ( MIRON TIC
mlet, seriile ..
:arna bobo-’ a j ...întreabă mai mulţi cetă­
ictorul) ; PE- | Mulţumim hunsdoreuilor ţeni din Hunedoara pe to-
iurel Vlaicu * mers strună, s-a acoperit j vaşii din conducerea fabrl-
are de cîmp » golul. rii dc pîino din localitate. ,
ublica) ; EU- pentru felul In care au lucrat! | — De nişte varză tu i cind intră sau ies din
; Străina, se- ( I Aceasta deoarece dimineaţa,
s
dese un tran- u n-ai nevoie, C.M. ? Ţi-o I schimburile de muncă din
l ; .Melodiile jj (bloc M 14, ap. 94), Sorica Sînt sigur că mulţi din­ enigmă se cere totuşi dez­ aduc direct la tejghea, fă­ i combinat şi vor să serveas­
(Muneito- , (Urmare din pag. 1) ră să ai bătaie de cap. că iaurt, smintind etc., Ia
•î : Zpţ“’il .de t Zilele trecute i-am căutat Purcel (bloc M 14, ap. 47), tre dumneavoastră nici legată. Ce legătură au re­ | unitatea nr. 76 nu o pot
-II (Muncico- | Florica Teodorescu (bloc M n-aţi auzit, nici nu l-aţi ferinţele celor numiţi din Ţi-o dau şi la solduri. Ce face. Aici specialităţile de
. : Eu. tu şi « pe constructorii de aici. Au 13, ap. 59) şi mulţi alţii. cunoscut pe Nicolae Oţe- Geoagiu şi Călan cu per­ spui ? | panificaţie sint aduse după
ul) ; PETRI- g mai rămas doar o mină de
ur (Muneito- g oameni. Pe cei mai mulţi Aşadar, acord linaI în epo­ lea. Şi vă încredinţez că sonajul din Pricaz ? în a- — Asta zic şi eu cola­ , ora io, chiar mai tirziu. Nu
ASA : Urgia « peea muncii pe şantierul so­ n-aveţi ce regreta, deoa­ fară de nişte lansări în borare. Cu 5 200 în total ' se poate mai de tîiiuincaiă?
URICANI : li dintre ei ii cunoaştem. Am lidarităţii. Peste puţin timp rece n-aţi pierdut mare legături dubioase din eşti mulţumit pentru I
1 Noiembrie); | avut şi alte prilejuri să transportul din remorca
kan, tigrul « scriem despre ei. Sint aa toţi constructorii se vor întoar­ , lucru. Dar cine este, un­ punct de vedere al valori­ I CĂUTĂTORII DE
,ua Roşie) ; g ce acasă, li vom rcintilni pe de a fost în schemă şi ce ficării unor produse, nu asta ? Ia banii, pînă-i vezi
Buzduganul 8 meni de bază ai Şantierului schelele şantierelor din De­ a vrut acest Oţelea ? cunoaştem alte motive că altfel mă răzgîndesc ! INOX...
seriile I-II » nr. 1 al T.C. Deva. Inginerul va. Dar in Bucureşti, pe Bu­ — Om bun ca el nu demne de crezare. Dar, — a conchis C.M .
ĂŞTIE ; Ju- i Otto Sanchen, şelul şantieru Uite -aşa, nici C.M. nici ' Pe cocoaşa staţiei nr. 1
Marele sin- { levardul Brâncuşi, trei blocuri mai găsim noi să îndepli­ să fim inai expliciţi. . Pcstiş — Hunedoara se tri­
a) ; GEOA- » lui, şelul de echtpă zidar „gemene", trainice şi frumoa­ nească funcţia de econo­ A.B. nu pridideau cu ază aproape in flux conti-
terul lui He- J Constantin Dascălu, schela se, vor sta peste ani mărtu­ mist al fermei de legume cumpărarea — vînzarea, I «nu vagoane cu fier vechi.
fle culttiră) ; | rul Roman Lodoabă, mozai — se vor grăbi să susţină F O I L E T O N n-apucau să-l întrebe pe Rău este şi mai eu scamă
Play (Popu- » rie a priceperii şi hărniciei I periculos că deasupra aces­
Mama ; CA- u carul Nicolae Popa, electr oamenilor din ţinuturile hu- unii cetăţeni din satul N.O. cit de mare şi a cui tor vagoane pot fi văzuţi -
ea continent > clanul Ionel Lungu, tehnicia nedorene. Pricaz. e grădina din care valori­ ' mereu nişte oameni — de
ră) ; Nemu- t nul loan Caşpar, muncitorul — Este adevărat că tu fică produsele ca un na­
l ; SIMERIA: 8 Gheorghe Şolereanu şi bine — Un aşa-sufletist, ca­ Andrei Buciuman ai lipsă I Ia secţia materii prime, de 1
(Mureşul) ; *< re să sară în ajutorul cui­ bab, la mica înţelegere. Ia strungărla de cilindri etc. j
lea continent | înţeles, acest „argint viu" ca va la necaz, n-ai să întîl- în gestiune vreo 200 kg Cîntăritul legumelor şi în­ l — care caută inox şl alte
IUC : Rocky 8 re este maistrul lacob Arghlr, ardei iute ? — l-a întrebat tocmirea documentelor le­ materiale. Locomotiva fiule- l
EEARI: Roc- ** cel ce „a venit primul şi neşti cît ai umbla pămîn- N.O. I ră mereu, trage şi împinge
c >- 8 pleacă ultimul". Toţi sint mul­ tul în lung şi în lat — — M-ai ghicit la fix — gale erau considerate me­ vagoane, dar ei nu vor să
tode comerciale greoaie şi
se dea jos. Ce ţi-e şi cu
ţumiţi că au terminat lucră zice Andrei Buciuman, a- a răspuns A.B. demodate. căutătorii ăştia...
cliizitor la cooperativa de
rile şi, mai ales, că „au fă consum Geoagiu. — Eşti ca şi salvat, îl Avînd prea pronunţate
cui treabă bună". Dealilel, — Ce altă referinţă de- linişteşte N.O. Am nişte calităţile de vegetarieni PORNIŢI PE RELE
atit comisia de recepţie cit Sn cadrul fermei de stat
$ cît excepţională aş putea stocuri de te uimes-c şi (sau mai bine-zis de ro­
.bil pentru « mal ales locatarii blocurilor ştiu că legumele sînt pe­ zători din avuţia obşteas­ cu profil legumicol din De­
! 1978 : Vre- J au avut numai cuvinte de să-i‘dau acestui om care va se depun eforturi stă­
Deluroasă, jj întruchipează bunătatea risabile, dacă nu le valo­ că), cei trei colaboratori ruitoare pentru a pregăti
„.o&votca şl * laudă la adresa calităţii lu­ şi altruismul ? — a repli­ rifici la timp te prăjeşti. apropiaţi au fost luaţi la baze temeinice recoltei. A-
t îW^vurări J crărilor, cat la rîndul său Constan­ Iei tu legătura ou C.M. bani mărunţi, descoperln- ccst lucru nu îl înţeleg însă
Vaza.; dnd, I — Am fost prima care din Călan, şi el face o re­ du-se falsurile, uzurile de şl cetăţenii care locuiesc în
a averse de J tin Moateru, gestionar la vecinătatea culturilor de le­
de desc&r- J rn-am mutat aici — ne spu­ un magazin Agrocoop cepţie, fictivă, cum numai fals şi delapidările, pen­ gume. Numai aşa sc poa­
Sntul va cu- jj nea Angela lordache — pre­ din Călan. el ştie să facă, bineînţe­ tru "are acum se face cu­ te explica de ce animalele
unele inten- J şedinta asociaţiei de loca­ les. Eu îi dau în realitate venita notă de plată. Ve­ fl păsările sînt lăsate să
1 temporare J tari a blocului M12. Am ur­ Cu asemenea caracteri­
d est. Tem- g zări, ce mai încoace şi-ffi- 600 kg ardei gogoşar, iar getarienii meditează şi se umble vraişte pe terenul
cuprinsă, J mărit de la început lelu! în ook>, Nicolae Oţelea ar fi el îl „converteşte" în 806 căiesc că nu s-au profilat fermei. Ba mal mult, In
0 şl 15 gra- ? care lucrau constructorii, am kg ardei iute. De la Pri­ pe lactate sau alte pro­ mod abuziv, pe o suprafaţă
1
tre 23 şl S8 8 vizitat majoritatea aparta­ putut oricînd să fie avan­ duse mai puţin perisabile, apreciabilă a fost amena­
aţa, izolat - sat, ba chiar să candideze caz la Călan e cale lungă jat un loc dc spălare a au­
mentelor din bloc. Ce să vă şi la o statuie. De ce ?‘ • şi ardeiul poate suferi care nu le-ar fi adus atî- toturismelor, scoţlnd din
bll pentru I spun ? Toată stima şi mulţu­ Simplu de înţeles dacă a- transformări, devenind tea necazuri. Cine o face circuit terenul respectiv (I).
iunie 1978 : J mirile noastre pentru lucrul mai suplu, dar mai greu ca ei, ea ei o să păţească. II Se impune cu acuitate să
.să şi fru- , vem în vedere pasiunile fie făcută ordine în apăra­
1 temporar I bun pe care l-au făcut I Cu­ sale vegetariene, mai e- şi mai... iute. Sînt artist rea producţiei împotriva ce­
liaza. cind * vinte de laudă la adresa con­ xact spus de mare „con­ in meserie, nu ? Pentru conformitate lor in cauză.
averse izo- . structorilor hunedoreni au a* C.S.U. In atelierul mecanică T. DOBRICEANU
Zis şi. făcut. Treaba a
sumator" de legume. O
si descărcări I I al uzinei nr. 5, Ilona Karta i sumator de legume, u ais şi. iacui. i
dresat şi loan Mere (bloc
stăpineşte cu... bărbăţie maşina
M 12, ap. 42), Vasilica Ivan de ascuţit seule.