Page 17 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 17
Prolefarl din foafe |ăr!Îe, unlfi-vl î
m. 6403
MARTI,
6 IUNIE
1978
4 pagini — 30 bani
r Vizita oficiali îi ţara noastră a
ANGAJAMENTUL NOSTRU
5 MILIARDE LEI generalului locotenent Olusegon Otanjo
şeful statului nigerian
CE. ĂJI ÎNTREPRINS 9 CUM ACflQNATI • CARE S1NT REZULTATELE •
| JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE Sosirea în Capitală
| ® mai 1978 © Nicolae Ceauşescu, pre tului nigerian reprezintă poare de a promova rapor
La invitaţia tovarăşului
un eveniment de deosebită
şedintele Republicii Socia însemnătate în cronica re turi tot mai strînse între
ele, de a conlucra mereu
4 Atenţie deosebită creşterii mai accentuate liste România, luni după- laţiilor româno-nigeriene, mai rodnic, de a-şi aduce
amiază, a sosit în Capitală, • care au marcat o continuă
o
contribuţie
activă
la
într-o vizită oficială în ţara dezvoltare şi aprofundare rezolvarea marilor proble
I a productivităţii muncii şi recuperării noastră, general-locotenent după vizita tovarăşului me care confruntă astăzi
Olusegun Obasanjo, şeful
Nicolae Ceauşescu, şi a to
guvernului militar federal, varăşei Elena Ceauşescu în omenirea, la lupta popoa
relor pentru democratiza
| mai grabnice a restanţelor la unele produse comandat suprem al forţe Republica Federală Nige rea relaţiilor interstatale,
lor armate ale Republicii ria, din martie 1977. Noul pentru instaurarea unei noi
Dfcpă cinci luni de activitate intensă ţială la cărbune şi unt. în ultimele două 1 Federale Nigeria. dialog la nivel înalt româ- ordini politice şi economi
i ş^ rodnică pentru îndeplinirea planului luni pe ansamblul Combinatului minier / Noua întâlnire dintre pre no-nigerian de la Bucureşti ce mondiale, pentru livhi-
7 pe cel de-al treilea an al cincinalului, Valea Jiului s-a realizat planul la pro-' şedintele Republicii Socia reprezintă o mărturie a vo
industria judeţului Hunedoara a acumu- ducţia netă de cărbune şi s-a îmbunată- ţ liste România şi şeful sta inţei celor două ţări şi po (Conlînucue in pag. a fl-aj
lat o depăşire de aproape 228 milioane ţit, de asemenea, activitatea la mina Ţe- i
lei, care se regăseşte în sporuri supli bea. Nu se înscriu însă în cursul ascen- ’
mentare substanţiale de produse fizice : dent al realizărilor colectivele de la „Vi Vizifă protocolară
energie electrică, cocs metalurgic, fontă, dra" Orăştie, I.U.M. Petroşani (la princi
oţel, laminate, ciment, placaj finit de palul produs — maşini şi utilaje pentru La scurt timp după sosi feră de caldă cordialitate, şi perspectivelor conlucră
marmură, mobilier, alte produse. PLA industria minieră), Fabrica de încălţă re, Olusegun Obasanjo a vizita protocolară a prile rii dintre cele două ţări şi
NUL PRODUCŢIEI INDUSTRIALE PE minte Hunedoara, „Avicola" Mintia, făcut, la Palatul Republicii, juit un prim schimb de ve popoare, atât pe plan bila
o vizită protocolară tovară
JUDEŢ PE 5 LUNI A FOST ÎNDEPLI I.I.L. Simeria. şului Nicolae Ceauşescu. deri premergător convorbi teral, cit şi în sfera vieţii
NIT CU 3 ZILE MAI DEVREME, O In această Tună, care precede trecerea la rilor oficiale consacrate e-
noii indicatori calitativi şi do eficienţă,* este Desfăşurată într-o atmos xaminării stadiului actual internaţionale.
CONTRIBUŢIE DEOSEBITA ADUCÎND necesar ca toate eforturile să fie Îndreptate
ÎN ACEST EFORT METALU RGIŞTII DE spre recuperarea restanţelor la unele produse a c
LA HUNEDOARA SI CALAN, ENERGE- fizice (îndeosebi la cărbune şi utilaje mlnic începerea convorbirilor oficiale
TICIENII, MINERII DE LA URICANI, re), creşterea mai accentuată a productivităţii
muncii şl reducerea cheltuielilor materiale.
PAROŞENI, DEVA, PRODUCĂTORII DE ................ . ................. .
Trebuie pus in atenţia organizaţiilor de partid La Palatul Republicii au La convorbiri participă Ia Lagos, pentru impulsio
MATERIALE DE CONSTRUCŢII DIN şi a colectivelor de muncă faptul că in acest început luni, 5 iunie, con persoane oficiale române, narea şi dezvoltarea rela
JUDEŢ, COLECTIVELE DE LA BARU, an numai 35 la sută din depăşirea planului la vorbirile oficiale între pre precum şi persoane oficia ţiilor româno-nigeriene. Pe
I. „CHIMICA" ORASTIE, I.P.L. DEVA, producţia industrială s-a obţinut pe seama. şedintele Republicii Socia le nigeriene. linia progreselor înregis
creşterii productivităţii, faţă de peste 99 la su- )
ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT ŞI tă cit s-a realizat în primii doi ani al cincina- 1 liste România, tovarăşul trate în domeniul colabo
PANIFICAŢIE DEVA. lului ! Chiar şi în luna mai s-a înregistrat o l Nicolae Ceauşescu, şi şeful P r e ş e d i n t e l e Nicolae
anumllă rămîncre în urmă între nivelul în Ceauşescu şi generalul lo rării bilaterale, s-a conve
Luna mai s-a remarcat prin recupera guvernului militar federal, cotenent Olusegun Obasan
rea totală a restanţelor la produse din deplinirii planului de producţie (101,1 la sulă, comandant suprem al for nit explorarea de noi po
pe ansamblul industriei judeţului) şi eel al ’
beton armat celular autoclavizat şi par- realizării produciivităţii (101 la sută în medic). ţelor armate ale Republicii jo au subliniat cu satisfac sibilităţi de natură să con
Federale Nigeria, generalul ţie importanţa înţelegerilor tribuie la amplificarea în
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE locotenent Olusegun Oba stabilite cu prilejul dialo
SORTIMENTE PE PERIOADA IANUARIE-MAI A. C sanjo. gului avut, în martie 1977, (Continuare în pag. a 4-aj
UNITĂTI CU REZULTATE BUNE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
C.S. HUNEDOARA IV. CĂLAN IN ÎNTRECEREA PATRIOTICĂ PENTRU
ÎN ZIARUL DE AZI
ţ — cocs 106,2% — cocs 105 %)
» - fontă 103,3% — fontă 103,6% ţ # Independenţa naţio GOSPODĂRIREA Şl ÎNFRUMUSEŢAREA
— maşini şi utilaje pentru industria
i — oţel (total) 102,3% 105 % J nală — ţel major al re
metalurgică LOCALITĂŢILOR HUNEPORENE
i — oţel cu caracteristici superioare 113,6% voluţionarilor paşoptişti,
1 — laminate 101,3% — utilaje pentru turnare în oţelâiii 105,9%) al poporului român ;
— semicocs 98,4% \
^ — maşini şi utilaje pentru industria • Carnet cultural ; Lucrări (idilitar-gsspsdăreşti îi
(Continuare în pag. o 2-a} J
ţ metalurgică 105,3% ......... ... ....____ » Sport.
valoare de aproape 150 miiiaaoe lei
Duminică, zi de muncă rodnică pe ogoare în perioada care s-a mai mult de două milioa
scurs de la începutul aces ne mp ; plantarea a aproa
şeful secţiei 3.M.A., Vaslle Lazăr şi Nicolae Dănilă au tui an şi pînă în prezent, pe 370 mii pomi şi arbuşti
Bilanţul activităţii desfăşurate duminică, 4 iunie a.c., Pienar, au lucrat la între efectuat arături în vederea datorită amplelor acţiuni ornamentali şi a milioana
pa ogoarele cooperativelor agricole din judeţul nostru se ţinerea mecanică a culturi semănatului. Răspunzînd de muncă patriotică iniţia de flori de primăvară ; în
concrelireaiă în : lor de legume. chemării comandamentului te şi organizate de către diguiri pe 43 mii ml, pre
9 efectuarea praşilei mecanice pe mai mult de 300 Duminică a fost o zi o- local pentru agricultură, consiliile populare şi con cum şi multe altele.
ha cultivate cu porumb bişnuită de lucru şi pentru mecanizatorul Toader Ro- siliile locale ale Frontului Valoarea lucrărilor efec
• realizarea praşilei manuale pe 270 ha, aplicarea mecanizatorii de la C.A.P. mulus a îmbrăcat şi el hai Unităţii Socialiste, au fost tuate pînă acum prin mun
praşilei a doua la cartofi şi porumb pe 140 ha Rapoltu Mare. Pe terenul nele de lucru, asigurând obţinute rezultate şi reali că patriotică se ridică Ia
• erbicidarea porumbului pe 120 ha şi lucrarea cu de pe care s-au recoltat fu aplicarea praşilei a doua zări de seamă pe linia au- aproape 150 milioane lei,
sapa rotativă pe 140 ha rajele pentru masă verde, N. TÎRCOB togospodăririi şi înfrumuse In fruntea întrecerii patrio
• recoltarea şi însilozarea a 650 tone furaje. mecanizatorii Acs Franc isc, ţării localităţilor urbane şi tice pentru buna gospodă
De asemenea, în f.A.S. realizările la praşiia porum Nicolae Cordea, Alexandru (Continuare în pag. a 2-a) rurale, a ridicării gradului rire şi înfrumuseţare a lo
bului au fost amplificate la aproape 50 de procente şi lor de urbanizare şi edili- calităţilor hunedorene sa
s-ctu recoltat 550 tone nutreţuri. tar-gospodăresc. La aceste află municipiile Deva, Hu
acţiuni au participat mai nedoara, Petroşani, oraşele
La cooperativa agricolă „Drumul Orăştiei". Aici mult de 450 mii de cetă Lupeni, Uricani, Vulcan,
din Sîntandrei, duminică erau prezenţi mecanizatorii ţeni — cumulat pe genuri Orăştie şi comunele Ani’-
s-a lucrat cu spor ia între Aurel Costina şi Rovin de lucrări — de toate vîrs- noasa, Buceş, Ilia, Vata de
ţinerea culturilor şi la re Vulturar, care au lucrat cu teîe şi profesiile. Jos, Băcia, Boşorod, Şoi-
coltatul furajelor. Pe me combinele la recoltat şi în- Masiva participare a ce mu.ş şi altele. Acţionîn-
canizatorul Nicolae Nico- silozat furaje, iar transpor tăţenilor judeţului nostru du-se cu mai multă stăru
laescu l-am găsit la efec tul l-au asigurat Ion Duca, la muncă pe şantierele bu inţă — în comune, muni
tuarea praşilei a doua me Alexandru Deteşean, Dumi nei gospodăriri şi înfrumu cipii şi oraşe — se pot ob
canice pe terenul ocupat tru Căleală şi Grigore Des- seţări s-a concretizat în ţine, in noua etapă a în
cu sfeclă de zahăr. Calita pa. Acţiunea s-a desfăşurat executarea unui important trecerii, succese şi mat
tea praşilei este ireproşa sub directa conducere şi volum de lucrări de larg mari în această vastă ac
bilă, în cultură neexistînd supraveghere a inginerului interes obştesc între care ţiune de ridicare a gradu
nici un fir de buruiană. şef al C.A.P., Ioan Igna, ca amintim.: construirea a pes lui ediiitar-gospodăresc al
Interlocutorul r.e-a spus că re ne-a spus că unitatea te 100 mii mp de străzi şi tuturor localităţilor judeţu
foloseşte din plin fiecare are însilozate deja aproape lui nostru, în care sini)
oră de lucru în cimp, de 500 tone nutreţuri. O altă trotuare ; construirea a a- angajate şi implicate deo
oarece sfecla are o dezvol formaţie de mecanizatori, proape 68 km de drumuri; potrivă consiliile populare,
tare viguroasă şi dacă mai din care au făcut parte Ion executarea de reparaţii şi consiliile locale ale F.XT.S.,
întîrzie cîteva zile, nu mai Tiliban, Nicolae Ţurluc şi întreţineri pe 1,2 milioane organizaţiile de masă şi
poate intra la prăşit cu Dumitru Vîlcelean, au fă mp străzi şi trotuare, pre obşteşti, întreprinderile şl
cultivatorul. Un alt punct cut erbicidarea porumbu cum şi pe 1 000 km do dru instituţiile, toţi cei caro
Duminică, 1 iunie a.c., mecanizatorul Nicolae Nicolae seu
fierbinte de lucru a fost în lui pe vegetaţie, iar Gheor- a lucrat la efectuarea praşilei a doua la sfecla de zahăr pe muri ; extinderea şi între muncesc şi trăiesc pe »oe®*
tarlaua numită de localnici ghe Vintilă, împreună cu ogoarele cooperatorilor din SlntaiKirei. ţinerea de zone verzi pe te meleaguri.
