Page 18 - Drumul_socialismului_1978_06

'a" 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Independenţa naţională —
r
ţel major al revoluţionarilor ANGAJAMENTUL NOSTRU j l l'EI

paşoptişti, al poporului român 5 MILIARDE LEI | £;00 Te!<
x 10,00 Ant
per
1
CE ATI ÎNTREPRINS • CUM ACtlONATI • CARE SINT REZULTATELE î ret
Lupta îndelungată a cînd ar îi călcate din afară toare şi de parte întregitoa­ !! plin
poporului român pentru in­ şi mai vîrtos cînd voim a re a Transilvaniei pe te­ 11,00 I n
dependenţă a fost preluată ne reîntregi într-însele“, meiul libertăţii egale". A- 11,55 Tek
şi intensificată în 1848 de dar dacă protectoratul „se dunarea Naţională de la JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE j 12,00 înd
către revoluţionarii români va împotrivi" acestor drep­ Blaj, pătrunsă de sentimen­ mul
din Moidova, Ţara Româ­ turi, „va dovedi lumii în­ tul dreptăţii şi întemein- I 16,00 Tek
nească şi Transilvania, ca­ tregi că a avut gînd rău a- du-se pe principiul demo­ mmai 1978 m [ : 16,05 Pro!
re au legat-o de lupta pen­ supra noastră şi asupra cratic al repartizării pro­ I nie
tru unirea celor trei ţări Turciei". Dragostea pentru porţionale a puterii de stat f 16,30 Cur
într-un singur stat inde­ libertate, se afirma în con­ (principiu însuşit de români J glej
pendent Masele populare tinuare, îi face pe cei opt încă din 1791 în Supplex 17,30 Tek
erau pătrunse de nece­ milioane de români din ca­ Libellus Valachorum), re­ Atenţie deosebită creşterii mai accentuate; I » piei
sitatea şi posibilitatea uni­ drul Daciei antice — să se vendica independenţa na­ 17,50 Led
rii şi independenţei. opună oricărei invazii, căci ţională pentru români, dar x crăt
Aceste aspiraţii reprezen­ „Niciun român nu va mai şi pentru maghiarii transil­ a productivităţii muncii şi recuperării mai I tură
18,20 Emi
tau rezultatul unui înde­ trăi după moartea indepen­ vani şi pentru saşi, după suri
lungat proces de gîndire şi denţei patriei sale”. sistemul cantonai elveţian. 18,40 Can
în anii ce au urmat re­
acţiune. Conştiinţa poporu­ Din partea Moldovei re­ voluţiei de la 1848, cei mai grabnice a restanţelor la unele produse dial
lui român despre unitatea voluţionare ridica glasul lia
sa etnică şi independenţă pentru independenţă şi u- avansaţi dintre revoluţio­ pau
exista din timpuri stră­ nari au revendicat făţiş in­ (Urmare din pag. 1) I.M.C. DEVA seri
vechi, iar pentru indepen­ 130 de ani de la dependenţa deplină a între­ 20,30 Tek
denţă, adică pentru resta­ gului popor român. Astfel, UNITĂŢILE APARŢINĂTOARE — prefabricate din beton 101 % | 21,00 Vizi
bilirea stării sale iniţiale revoluţia burghezo- Nicolae Băkescu publica DE C.M. DEVA — panouri mari 114,8% 1
din secolul al XlV-lea, în 1850 în revista „Româ­ — tuburi de presiune 102 % NÎC.
(luptaseră o serie întreagă democrafică nia Viitoare", ce apărea la — cupru în concentrate 101,9% — produse din B.C.A. armot 100,9% în I
de voievozi, începînd cu Paris, articolul „Mersul re­ — zinc în concentrate 101,6% — produse din vată minerală 100,9% liste
Mircea cel Bătrîn şi Ştefan din 1848 voluţiei în istoria români­ — plumb în concentrate 100 % — materiale de construcţii din mase 21,45 La
cel Mare şi continuând cu lor", în care afirma că li­ — fier în mînereu preparat 111,2% plastice 102,6% eco
Ion Vodă Viteazul şi Mihai bertatea din lăuntrul ţării — maşini şi utilaje pentru industria I.F.E.T. DEVA 21,55 130
Viteazul, cel ce realizase nire Mihai'l Kogălniceanu. „e peste putinţă a dobîndi minieră 99,4% — cherestea 101,8% Rev
totodată şi prima unire po­ Din însărcinarea Comitetu­ fără libertatea din afară, I.M. URICANi — buşteni 103,3% J 22,45 Tek
litică a românilor. Era a- lui revoluţionar moldovean libertatea de sub domina­ — lemn de mină 100 % | 22,55 Can
dinc implantată convinge­ din Cernăuţi, istoricul de- rea străină". — cărbune brut extras 105,6% — lemn pentru celuloză 80,3% I al
rea că numai prin izbucni­ mocrat-liberal elaborează Idealurile de indepen­ I.M. PAROŞENI ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A xic
rea revoluţiei burghezo-de- un nou program revoluţio­ denţă pentru care au luptat — cărbune brut extras 100,3% LEMNULUI DEVA
mocratice, prin răsturnarea nar, „Dorinţele partidei revoluţionarii de la 1848 I. E. DEVA
celor trei imperii stăpînitoa- naţionale în Moldova", a- s-au împlinit mai tîrziu. — energie electrică 103,1% — uşi-ferestre 100,3%
re, feudalo-absolutiste — o_ semănător celui de la Islaz. Independenţa de stat a „MARMURA" SIMERIA — mobilier din lemn 115,9%
loman, habsburgic şi ţarist „...Cel mai sfînt dintre României s-a cucerit cu — placaj finit de marmură 113,5% ŢESATORIA DE MĂTASE DEVA BUCURE
— se va putea realiza u- drepturile vechi ale Moldo­ sîngele vărsat de popor în — dale mozoicate 118,4% — ţesături mătase 100,6% dioprograx
nirea tuturor românilor în­ vei este neatîrnarea noas­ războiul de independenţă Radiojum;
presei ; 8,
tr-un stat independent. tră din lăuntru şi prin ur­ de la 1877, în urma mari­ DEVA INDUSTRIA CĂRNII 101,3% Uiilor ; 9,0
Astfel, în Programul de mare autonomie". Progra­ lor bătălii de la Oituz, Mă_ — ciment 101,2% — carne (total) cultâtorilo;
doric ; 10,
la Islaz se arată că poporul mul afirma deci, prin art. răşti şi Mărăşeşti, în insu­ şi rock ; l
român se înarmează „nu 1, „Neatîrnarea administra­ recţia naţională armată an­ PE LINIA DE PLUTIRE Buletin U<
spre a rumpe legăturile sa­ tivă şi legislativă în toate tifascistă şi antiimpcrialis- I.M. HUNEDOARA — maşini şi utilaje pentru industria — ideal ş
Buletin dt
le cu relaţii din afară", ci cele din lăuntru fără ames­ tă din august 1944. — fier în minereu preparat | comoara I
ca să ţie în frîu „pe voi­ tec a orice puteri străine". Experienţele trăite prin I.M. BARZA 100,3% minieră 43,1% „ 13,00 Dc 1
torii de rău ai fericirii pu­ în programul revoluţio­ înaintaşii revoluţionari le — cupru, plumb, zinc în ÎNTREPRINDEREA DE BERE HAŢEG X Clubul cui
blice". In sprijinul reven­ nar din Transilvania, ex­ aplicăm astăzi prin lupta 100 % — bere 100,1% | diojurnal ;
, economice
dicărilor lor, ei invocau pus la Adunarea Naţională noastră sub conducerea în­ concentrate gistrări da
tratatele care au fost în­ de la Blaj din 3/15 mai cercatului nostru partid co­ ( 17,00 Hulei
cheiate de Poartă cu Mir­ 1848, un loc important l-a munist, pentru afirmarea SE COMPLAC, LA PRODUCŢIA FIZICĂ, IN STADIUL DE RESTANŢIERE „ Memoria 18
nesc ;
cea cel Bătrîn în 1393 .şi avut revendicarea indepen­ principiilor independenţei I 20,00 Iniei
cu Vlad Ţepeş în 14C0, denţei naţionale. între pri­ şi suveranităţii naţionale, COMBINATUL MINIER VALEA JIULUI I. M.M.R. SIMERIA l lui popula
„...recunoscute de toate tra­ mele hotărîri aprobate de pentru egalitatea tuturor — cărbune net 99,2% — la osii montate 84,7% / — peisaj i
poran ; 20
tatele încheiate apoi între Adunare în prima zi era naţiunilor, pentru neames­ — 1. M. Vulcan l.U.M. PETROŞANI ’ re ; 22,00
I. Poartă şi Rusia...”. Refe­ proclamarea naţiunii româ­ tecul în treburile interne, — maşini şi utilaje pentru industria 1 I 23,30—-5,00
rind u-se apoi la protecto­ ne ca naţiune de sine stă­ pentru o lume mai dreajptă (cărbune brut extras) 99,5 % minieră 81,5% ţ I nocturn,
î « TIMIŞ
ratul ţarist, proclamaţia tătoare : „Naţiunea română şi mai bună. — î. M. Petrila 98,6% tuali(alea
declara că rolul lui „este se declară şi se proclamă — f. M. Lonea 95,9% J. P.I.L.F. HAŢEG \ ! „Curge Ti
melodii p<
de a ne asigura drepturile, de naţiune de sine stătă­ CAROL DROZD — I.M. Dîlja 91,3 % — conserve de legume 91,2% ( „ lumea art
— conserve din fructe 85,4% ?
— 1. M. Aninoasa 91,2% I graTe mu?
INDUSTRIA LAPTELUI SIMERIA S J viu cu tin
Consfătuire pe tema răspîndlrll — 1. M. Lupeni 88,9% factor act
SUCCESE ALE — f. M. Bârbâteni 81 % — lapte de consum 92 %\ ( cincinalul!
CINEFOTOCLUBULUI — I.M. Livezeni 57,7 % — produse lactate proaspete 92,9 % I nico-ştiinţ
92,7% ) , - I
„SIDERURGISTUL" cunoşflnfelor ştiinţifice MINA ŢEBEA — brînzeturi 142,9%/ ale tineri
DIN HUNEDOARA — cărbune brut extras 87,9 % — unt u Valea Jiu
întrebaţi
Duminică, la Casa de cultură din Deva s-a des­
La recentul festival al fil­ făşurat o largă consfătuire avînd ca temă analiza ac­ l.F.A. „ViSCOZA" LUPENI FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE \
mului «le amatori „Ecran 5“ — fire artificiale 93,3% HUNEDOARA ' 47,3% ţ
desfăşurat la Reşiţa, filmul tivităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice din
„Şi aşa o pieptăna”, reali­ ultima vreme în judeţul nostru. Au participat pre­
zat de Victor Mana şi N. şedinţii comisiilor judeţeană şi locale de răspîndire REALIZĂRILE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ A CĂROR PRODUCŢIE
Busuioc, a obţinut premiul a cunoştinţelor din cadrul Frontului Unităţii Socialis­
pentru cel mai bun film FIZICĂ SE COMPUNE DIN MAI MULTE SORTIMENTE
de ficţiune al festivalului. te, activişti de partid, activişti culturali, alţi factori i I
De asemenea, la festivalul de răspundere.
„Foto-son 78“ de la Timi­ Consfătuirea a stabilit un plan de măsuri privind ÎNTREPRINDEREA DE MORĂRIT Şl TIPOGRAFIA DEVA 112
şoara, seria de diapozitive - °/oj
sonorizate (diaton), „Simbol educaţia ateist-ştiinţifică pentru perioada următoare. PANIFICAŢIE DEVA 111,5% „VIDRA" ORĂŞTIE 95,5% ţ
pădurenesc" realizată de Cu acest prilej au fost prezentate şi cîteva filme do­ „REFRACTARA" BARU 116,7% „AVICOLA" MINTIA 95,3% \
Kocb nans a obţinut pre­ cumentare.
miul „Foto-son 78". {
MUNCITORI, MAIŞTRI, INGINERI Şl TEHNICIENI î
Luna iunie, fună de generalizare a majorării retribuţiilor în prima etapă şi.de
repetiţie generală pentru trecerea la noul mecanism economico-financiar stabilit de Ple
nara C.C. al P.C.R. din 22-23 martie a.c., să constituie in toate colectivele o perioadă
de mobilizare deosebită pentru creşterea producţiei fizice, a productivităţii muncii,
DIALOG reducerea cheltuielilor materiale şi fructificarea superioară a fondurilor fixe.
FE ACEEAŞI SCENA Reţineţi, angajamentul de depăşire a planului producţiei industriale este în acest
an, pe judeţ, de 485 milioane lei şi s-au realizat în 5 luni — circa 228 milioane lei !
La căminul cultural din
Lunca Cernii de Jos s-au
Jnttlnli In cadrul unui dia­
log pe aceeaşi scenă for­
maţiile artistice alo şcoli­
lor generale de pe raza co­
munei. S-au remarcat cu
acest prilej formaţia de
dansuri populare a Şcolii Duminică, zi de munca rodnică pe ogoare
generale din Meria, monta­
jul literar-muzical şi briga­
da artistică de la Şcoala tor Bolea, Vasile Benţa, Iar judeţean, privind măsu­
generală din Lunca Cernii (Urmare din pag. 1)
de Jos, precum şl alte nu­ Varga Marton, Ion Crişan rile pentru executarea ur­
meroase formaţii prezente mecanice la cultura carto­ — să-i numim doar pe câţi­ gentă a lucrărilor agricole
la această reuşită confrun­ fului. Mecanizatorii au fost, va dintre ei. din această perioadă, me­
tare. canizatorii Mihai Corcioa-
Tot cu prilejul unui ase­ de asemenea, prezenţi la Laude pentru conştiincio­
menea dialog artistic, la că­ datorie şi pe ogoarele coo­ zitatea şi răspunderea de vă, Ion Savu, Grigore Boz-
minul cultural din comuna perativelor agricole din Si- care au dat dovadă în ga, Sînmihai Daminescu,
Luncoiu de Jos a fost orga­ Timpul
nizată o trecere in revistă meria, Băcia şi Tîmpa. Pa- muncă se cuvin şi la adre­ Cornel Ceuţă — să-i amin­ iunie : Vi
a formaţiilor de montaje 11- vel Vinerean şi Clement sa mecanizatorilor Gheor- tim doar pe cîţiva dintre călduro-
terar-muzicale. Moraru au realizat trata­ ghe Rusu (C.A.P. Veţel), ei — au lucrat la efectua­ HI. vze.c,
mentul fitosanitar împotri­ Octavian Burza (C.A.P. rea praşilei mecanice la avrU'sc tj,
DEZBATERE dc doscăf
va manei la ceapă, Ion Leşnic), Iosif Fazecaş cultura porumbului pe o- tul va s
„Opoziţia dintre ştiinţă şi Barbu şi Onişor Paşca au (C.A.P. Deva), Gheorghe goarele cooperativelor a- derat. Te
religie" s-a intitulat dezba­ prăşit şi erbicidat porum­ Doru (C.A.P. Bîrcea Mică), gricole din Haţeg, Sîntămă- cuprinsă,
terea publică organizată re­ Iosif Răbulea şi Horia Cîm- r'ia Orlea, Băieşli şi Pui. Şl IC grai
cent la cinematograful bul pe vegetaţie, îar Nicu peanu (C.A.P. Şoimuş), ca­ Pentru a crea condiţii opti­ 25 şi 30 g
Pentru
„Popular" din Haţeg, şi la Stanciu şi Iosif Pop au re au lucrat cu spor în u- me de dezvoltare a culturi­ mc frumc 1
care au luat parte numeroşi stropit cartofii împotriva nităţile respective la prăşi- lor, se impune cu acuitate cu cerul
elevi ai liceului agroindus­ manei. Din formaţiile de tul mecanic al culturilor de ca şi cooperatorii să treacă vor semn:
trial din localitate. în con­ recoltare şi însilozare a fu­ porumb. neîntîrziat la aplicarea pra- ie.
Ua mun
tinuare, participanţii au vi­ rajelor la C.A.P. Băcia şi noral fru
zionat un grupaj de filme la Complexul de creştere Răspunzînd prin fapte de şilelor manuale pe toate schimbâlo
documentare. şi îngrăşare a mieilor Si- muncă sarcinilor desprinse suprafeţele unde erbicîdele averse de
O imagine prezentă în toate localităţile hunedorene. meria, am notat pe Gheor- din Decizia Comitetului e- nu şi-au făcut efectul scon­ descărcări
înalţă noi blocuri de locuinţe. ghe Luca, Vasile Albu, Vic­ xeculival Consiliului popu- tat.