Page 21 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 21
* * _ H w a
Executiv al G. raluiui-locolene
Morţi, 6 iunie 1978, sub preşedinţia tovară Executiv au în vedere asigurarea necesarului
şului Nicolae Ceauşescu, secretar generat al de specialişti pentru toate unităţile de pro
Partidului Comunist Român, a avut loc şedin ducţie şi pentru celelalte domenii de activi Convorbiri oficiale
ţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al tate, în concordanţă eu obiectivele dezvoltării
P.C.R. economice şi sociale a ţării. în acest cadru, o La Palatul Republicii au reluat schimbul de vederi în acelaşi timp, s-a rele
otenţie deosebită va fi acordată satisfacerii continuat, marţi, 6 iunie,
Comitetul Politic Executiv a examinat pro- în probleme principale alo vat că în Africa persistă
iectul de Decret al Consiliului de Stat cu pri cu prioritate a cerinţelor de cadre ale ramu convorbirile oficiale intre actualităţii politice interna probleme complexe, nere
rilor de virf, cercetării ştiinţifice, ale judeţe preşedintele Republicii So ţionale. Cei doi şefi de stat zolvate, create de îndelun
vire la calcularea, elaborarea şi controlul uti cialiste România, tovarăşul
lizării fondului de retribuire a muncii in in lor şi zonelor deficitare, printr-o utilizare cit au scos în evidenţă muta gata dominaţie colonială,
mai judicioasă atît a cadrelor existente, cit şi Nicolae Ceauşescu, şi şeful ţiile profunde oare au Ioc inclusiv probleme teritoria
dustrie. Comitetul Politic Executiv a indicat a tinerilor specialişti din promoţia acestui an. guvernului militar federal, le, care au fost speculate
măsuri de îmbunătăţire a proiectului în con comandant suprem al for pe plan mondial, în fa pentru a opune unele ţări
formitate cu Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae ţelor armate ale Republicii voarea forţelor progresiste,
Ceauşescu, secretar general al Partidului Co antiimperialiste şi anticolo africane altora, pentru a
din 22-23 martie a.c., care a stabilit introdu munist Român, preşedintele Republicii Socia Federale Nigeria, genera- agrava stările de tensiune
cerea ca indicator de bază al activităţii între liste România, a prezentat o informare des luî-loicotene-nt Olusegun O- nialiste, ca rezultat al ma pînă la izbucnirea unor
prinderilor valoarea producţiei nete, precum basanjo. nifestării hotărîte a voin
pre vizita oficială de prietenie pe care a e- ţei popoarelor de a deveni confruntări militare, în
şi trecerea la calcularea şi elaborarea fon fectuat-o împreună cu tovarăşa Elena La convorbiri au partici cursul convorbirilor s-a
durilor de retribuire în industrie în funcţie de pat persoane oficiale româ stăpîne pe propriile desti apreciat că interesele vita
îndeplinirea planului la acest indicator. Ceauşescu, în fruntea unei delegaţii de partid ne şi nigeriene. ne, de a se dezvolta de si
şi de stat, iit Republica Populară Chineză, Re le ale ţărilor africane, dez
în continuare, Comitetul Politic Executiv a publica Populară Democrată Coreeană, Repu în timpul celei de-a doua ne stătător, pe calea pro voltarea lor independentă
luat în discuţie şi aprobat propunerile de mo blica Socialistă Vietnam, Republica Democra runde de convorbiri, pre gresului economic şi social. cer să se facă totul pentru
dificare a Legii nr. 37 din 1975 privind siste şedintele Nicolae Ceauşescu în mod firesc, probleme
tă Populară Laos şi Kampuchia Democrată, soluţionarea problemelor e-
matizarea, proiectarea şi realizarea arterelor precum şi cu privire la convorbirile avute cu şi generalul-loeotenent Olu le specifice zonelor geogra xistente între ţări africane
de circulaţie in localităţile urbane şi rurale. şahinşahul Iranului, MoHammad Reza Pahla- segun Obasanjo au exami fice în care sînt situate ce pe calea tratativelor dintre
Modificările aprobate vor asigura condiţii mai vi Aryamebr şi primul ministru al Indiei, Mo- nat noi căi şi modalităţile le două ţări au constituit ele sau în cadrul O.U.A.,
bune de desfăşurare a traficului rutier în rarji "Desai. concrete de extindere a teme prioritare ale convor care să excludă orice in
birilor în probleme ale vie
continuă creştere. în legătură cu această vizită, Comitetul Po cooperării economice, de ţii internaţionale. tervenţie din afară.
Comitetul Politic Executiv a dezbătut apoi litic Executiv a adoptat o hotărire care se amplificare a colaborării în Preşedintele Ni c o l a c
unele probleme privind repartizarea în pro dă publicităţii. domeniile tehnicii, al învă- în acest cadru, s-a dai o Ceauşescu şi generalul-lo-
ducţie a absolvenţilor institutelor de învăţă- în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Execu ţămîntului şi în alte dome deosebită apreciere contri cotenent Olusegun Oba
nii de activitate, în folo
mint superior — cursuri fa zi — promoţia tiv a soluţionat probleme de activităţii cu sul şi spre binele ambelor buţiei ţărilor africane în sanjo au subliniat că Româ
1978. Măsurile adoptate de Comitetul Politic rente de partid şi de stat. popoare, al progresului şi lupta pentru instaurarea u_ nia şi Nigeria sprijină ac
prosperităţii lor, al cauzei nor relaţii noi, democrati tiv întărirea unităţii şi so
păcii, înţelegerii şi conlu ce, între state, bazate pe lidarităţii dintre ţările a-
!« crării rodnice între naţi deplină egalitate şi echita fricane în lupta lor pentru
Î N V E S T I T X X I i B uni. te, pentru continuarea şi consolidarea independenţei
adîncirea procesului trans
naţionale şi pentru con
Preşedintele
Republicii
în termen* economice, de calitate Socialiste România, tovară formărilor revoluţionare, centrarea tuturor eforturi*
şul Nicolae Ceauşescu, şi naţionale şi sociale, din lu
şeful guvernului militar, mea contemporană. (Continuare în pag. a 4-a)
Pe şantierul fabricii de aglomerare de la Călan federal, comandant suprem
<
al forţelor armate ale Re astAzi, transmisii directe LA RADIO ŞI
Etapa actuală obligă la creşterea răspunderii publicii Federale Nigeria, TELEVIZIUNE :
Olu
generalul-loeotenent
In jurul orei 10,00—semnarea documentelor ofici
segun Obasanjo, au conti ale româno-nigeriene ;
tuturor celor care realizează acest obiectiv! nuat, marţi după-amiază, în jurul orei 11,15 — ceremonia plecării şefului
la Snagov, convorbirile o- guvernului militar federal, comandant suprem al for
ficiale. ţelor armate ale Republicii Federale Nigeria, general-
SE LUCREAZĂ CU SPOR, DAR UNEORI Ş L . In aceeaşi atmosferă de locotenenl Olusegun Obasanjo, care, la invitaţia to-
prietenie şi cordialitate, de v_răşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii
DE LA ACOPERIŞ LA FUNDAJIE înţelegere şi stimă, a fost Socialiste România, a efectuat o vizită oficială în ţa
ra noastră.
(Fabrica de aglomerare es — Urmărind modul cum subinginerul Vasile Zgîm-
te una dintre „rotiţele" de sc desfăşoară lucrul am ob. bău.
bază în marele şi comple servat şi unele poticniri, în aceste zile, pe ogoare se impune
xul „angrenaj" siderurgic necorelări.
ce se ridică la Călan. De — Timpul ploios ne cre MONTORII
aici va trebui să plece nu ează greutăţi mai cu sea
peste multă vreme în flux mă în menţinerea stării
neîntrerupt, zi şi noapte, bune a drumurilor de ac — Comuniştii, întregul
hrană de cea mai bună ca ces pe platformă. Nu mal colectiv de muncă al lotu înlăturarea restanţelor
litate pentru furnale. avem zgură pentru dru lui 3-montaj, s-au angajat
De-a lungul unei întregi muri şi sînt desfundate. ferm să devanseze terme
zile bune de lucru am ur Am avea nevoie permanen nele de execuţie stabilite în la întreţinerea culturilor!
mărit cum muncesc aici tă de tractoare M.T.Z. şi nu grafice — sublinia lăcătu
constructorii, montorii şi'*' prea primim. Nici dulgheri şul Florin Şaptelei, secreta
instalatorii, care este apor nu avem destui, aşa că rit rul organizaţiei de partida Ieri timpul a fost deose Consiliu î in ter cooperatist răspundere faţă de calita
tul proiectantului, benefi mul lucrului mai suferă... lotului. Avansul nostru este bit de favorabil pentru e- Călan pentru a înlătura tea lucrării. Inginerul şef
ciarului şi furnizorilor de de aproape 2 000 000 lei lu- feetnarea praşilelor meca restanţele acumulate la în al unităţii, Ioan Matei, es
utilaje la urgentarea şi in —Proiectantul are dato nice şi manuale la cartofi, treţinerea culturilor ? te optimist şi în ceea ce
tensificarea ritmurilor de ria să urgenteze finalizarea GH. I. NEGREA . porumb, sfeclă şi legume. — La cultura porumbului priveşte praşila manuală cu
sistemului de drenare şi ca
execuţie. avem aplicată praşila a do toate că, pînă ieri, lucrarea
nalizare a înti-egii platfor Cum s-au mobilizat coope
me siderurgice — intervine (Continuare în pag, a 2-a) ratorii şi mecanizatorii din ua mecanică pe mai mult respectivă nu a fost aplica
de 20 la sută din suprafaţă
tă nici pe 30 la sută din
CONSTRUCTORII — ne-a spus Nioolae prevederi. Ieri au partici
Gheorghiu, inginerul şef pat la prăşit circa 200 coo
tarea legislaţie» muncii în
NOI AGENŢII C.E.C. CU întreprinderile sistemului e. , al C.A.P. Strei. Lucrarea peratori. O parte dintre ei
— Lotul 3 — construcţii PROGRAM PRELUNGIT de la nergctlc. 1 o efectuează mecanizatorul au lucrat la prăşitul carto
are la acest obiectiv 40 de Vaier Şchiopu. Ieri (5 iunie filor, iar alţii la sfecla fu
Venind
intîmptnarea
dulgheri, zidari, betonişti solicitărilor in cetăţenilor, a- o zi la alta CU PLANUL DE a.c. — n.n.) am avut peste rajeră. Exemple denme de
— ne informează subingi genţiiie C.E.C. din Vulcan CONTRACTĂRI 50 de cooperatori la prăşi- urmat oferă şefii de echipă
nerul Octavian Veţeleanu. şi Lupenl au trecut Ia pro din contribuţia în bani şl fNDEPLINIT tul manual, acţiune realiza Ion Petrescu şi Gheorghe
Toţi oamenii sînt prezenţi gram de lucru prelungit. muncă voluntar-patriotică a Datorită preocupării susţi tă pe aproape jumătate din Dumbuleu, cooperatorii Sil
la lucru. Ambele agenţii sînt deschi cetăţenilor. nute a organelor loculo dc suprafaţa existentă. Coope via Itu, Victor Manciu, ICop
— La ce se lucrează as se zilnic (in afară de dumi partid şi de stat, in comuna ratorii L sonor a şi Ionel Fridrich şi alţii.
tăzi ? — întrebăm. nica), între orele 7-18, cu o CONSFĂTUIRE Lăpugiu de Jos planul de Barbu, Marcu Erji, Vioreî Odată cu praşila întîi la
pauză la prînz de o oră.
— Principalele puncte la La Casa de cultură din contractări şi livrări către Crişati, Letiţia Barbu, Ele porumb, pe ogoarele C.A.P.-
care muncim sînt staţia ele DIN CONTRIBUŢIA Deva a avut Ioc, în orga stat a produselor dc la gos na Boldea şi alţii au fost Bretea Română, mecaniza
podăriile populaţiei a f03t
transbordare, cea de sorta nizarea l.E.C. Deva şi I.K.E. îndeplinit şl depăşit la printre primii care şi-au torul Glierasim Sicoe face
re a aglomeratului, staţia CETĂŢENILOR Deva, o consfătuire pe ţară multe produse. Astfel, Ia realizat sarcinile ce le-au şi fertilizarea culturii. în
de preconcasare, precum şi Pentru mărirea spaţiului cu Juriştii din întreprinde tineret bovin au fost înche revenit la întreţinerea cul tre praşila mecanică şi cea
benzile A 18, A 27, tunelul, de şcolarizare, Ia şcoala de rile apar( inind Ministerului iate SSS contracte, cu 20 mai turilor. manuală există însă un de
T 35. i ani din satul Lunea, co Energiei Electrice. După ce multe decît fusese planifi Prima praşila mecanică calaj de 45 ha, care trebuie
cat, la miel — 407, faţă de
— Faţă de grafice, care muna Băi(a, sc află în curs as audiat o serie de refe JOO-plan, lapte de vacă —• îa cultura porumbului es să fie grabnic înlăturat.
este stadiul fizic al lucră dc finisare încă două săli rate, participanţii la consfă 2 «02 hi (plan 2GOO). planul te aproape finalizată şi la
rilor ? ,; , .. de clasă. Dc menţionat că tuire au dezbătut numeroa fiind îndeplinii şl la porci C.A.P. Ruşi, unde mecani N. TÎRCQB
r
— Unele sînt în grafice, Jioua construcţie s-a făcut se aspccle legate de respec- şi lapte de oaie. zatorul Traîan Barbu do
la zi, altele chiar în avans. vedeşte multe interes şi (Conţinuşi# Sn pog, o 2
