Page 22 - Drumul_socialismului_1978_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

M mmm
, din experienţa organizaţiilor As partiA; '1 1 ,
* ■
PfTUOSil 1 ISI
FOLOSIND EFICIENT GRUPELE DE *
9,00 Telef
NEMEMBRI DE PARTID » i r,
j UT-Ul <
Scurt fragment de mono­ atelierul de reparaţii meca­ niere ce se construiesc aici, Măsura vine ca răspuns la
grafie : „In octombrie 1937 nice. „Distanţa de 30 de incepind de la transportoa­ necesităţile sporite ale dez­ 1 Tro
s-a materializat, prin exe­ ani, pe care a parcurs-o u- rele miniere şi pînă la ade­ voltării şi modernizării mi­ % tâ
cuţia, în cadrul I.U.M.P., zina noastră de la naţiona­ văratele coloane fără slîr- neritului Văii Jiului, ca răs­ \ nâi
piatra de temelie a operei lizare nu este prea mare şit ce susţin bolţile galerii­ puns la exigenţele puse in * ofi<
celui care, tăind piatra şi ca timp, dar o comparaţie lor miniere, sau la stîlpii hi­ faţa industriei miniere de gei
lemnul, a deschis artei şi intre ceea ce erau ieri draulici, care formează ade­ către conducerea partidului 1 10,20 Spec
*
un i
spiritului omenesc poarta A.C.P. şi ce este azi vărate păduri subterane de şi statului nostru. „Cînd mult
unui nou univers". Autorul I.U.M.P. este copleşitoare. la Lonea şi pînă la Uricani. ne-a vizitat uzina, în toam­ 1 jurul i
Vorbind
na anului trecut, tovarăşul
ateliere­
despre
Comitetul comunal de şurarea acestei activităţi, dar se referă, de bună seamă, Atelierul nostru, de exem­ le rudimentare de acum 30 Nicolae Ceauşescu, secreta­ Tra
plu — pe atunci un ajustaj
partid Balşa acordă o aten­ nu numai a acesteia este la realizarea şi montarea în de ani, despre munca grea i de
rul
partidului,
al
general
ţie deosebită întăririi conti­ măsura luată recent de con­ cadrul uzinei miniere petro- pentru toate piesele de şi- banii puţini, despre veş­ ne-a dat indicaţii clare, pre­ teri
şănene a celei mai de sea­
schimb din uzină — dispu­
nue a rînduriior partidului ducerea partidului cu privire nea de 2 strunguri mici, nicele dileme cu patronul ţioase, privind extinderea î
prin primirea in nodurile or­ la constituirea grupelor de mă lucrări de artă a Ipi mo
ganizaţiilor de bază a celor nemembri de partid. Pe baza Constantin Brâncuşi — „Co­ vechi, şi era încadrat cu 40 şi despre evoluţia în timp uzinei şi diversificarea acti­ i fui
mai buni ţărani cu gospodă­ acestei indicaţii am format loana infinitului" —, care de lucrători. Azi, atelierul a I.U.M.P., rectificatorul Ru­ vităţii, realizarea unor uti­ tar
rie individuală. Mă refer la asemenşg grupe pe lingă 11 stă mărturie peste vreme, la are două compartimente — salia Boţa a ţinut să con­ laje adecvate condiţiilor de 5 dai
această categorie de oameni organizaţii de bază, precum Tg. Jiu, a genialităţii spiri­ de reparaţii şi de ojustaj- semneze momentele de ne­ exploatare şi de zăcămînt y ţeh
ai muncii pentru că, după şi pe lingă comitetul comu­ tului românesc. din Valea Jiului. Noi urmăm 1 rep
cum se ştie, comuna noastră nal, ele cuprinzînd 165 de Deci, Întreprinderea de u- 30 de ani de neabătut aceste orientări, Nic
nu este cooperativizată. oameni ai muncii, majorita­ tilaj minier Petroşani exista punem în fiecare zi bazele coi
Pentru o asigura acestei tea fiind ţărani cu gospodă­ şi acum 40 şi ceva de ani, a! unei puternice uzine de uti­ \ , Ofc
există mai demult. Mai e-
activităţi de mare răspunde­ rie individuală. xact spus, dacă mineritul laj minier, aici, în Petro­ înv
re continuitate şi o desfăşu­ In cadrul preocupărilor montaj —, 25 de strunguri uitat ale lui 11 iunie 1948, şani". Şi maistrul losif Stei- Nii
rare sistematice, de pregătire comitetului comunal şi ale bi­ Văii Jiului are o istorie a- şi mai mult de 200 de mun­ cînd A.C.P. a devenit pro­ ner, de la atelierul de auto­ pre
testată de un centenar şi
şi îndrumare, atit la nivelul rourilor organizaţiilor de bază un deceniu, uzina minieră citori. Dar ce varietate şi prietatea statului, a munci­ matizări al I.U.M.P., conti­ blii
comitetului cit şi la cel al pentru întărirea rînduriior din Petroşani are şi ea 2 complexitate de lucrări rea­ torilor. „Ne-am adunat cu nuă : „In uzina noastră, un mă
birourilor organizaţiilor de partidului un loc important îl asemenea atelier s-a înfiin­ at
bază, avem întocmite situa­ ocupă primirea în partid a treimi din această frumoa­ lizăm azi, cu ce valori de toţii aici în incintă, unde ţat abia in 1972. Avea 16 5 în
ţii, tabele statistice cuprin- femeilor. Mai ales acum, du­ să virstă. „De fapt, de cînd întrebuinţare, cu ce utilaje ni s-a adus la cunoştinţă muncitori, care lucrau in 3 14,3 0 Cam
zînd oamenii muncii care în­ pă ce am alcătuit şi confir­ s-au înjghebat primele ate­ moderne şi ce condiţii de vestea cea mare. Director a meserii, şi avea o producti­ ile f
trunesc condiţiile esenţiale mat componenţa grupelor de liere la Petroşani, ele a- muncă avem !}'. fost numit unul dintre cei vitate lunară de 115 000 lei. l>olo:
pentru a fi primiţi în partid. ' nemembri de partid, am des­ veau misiunea să deser­ In 30 de ani, de cînd u- mai destoinici muncitori din Azi el cuprinde 115 lucră­ î 15,53 Tele:
| 10,00 Cam
Această evidenţă o ţinem cu prins mai clar concluzia că vească mineritul; în esen­ zina este a celor ce mun­ uzină — Emeric Farcaş. Ve­ tori, din care 60 la sută ile 1
scopul de a ne ocupa în mod posibilităţile cele mai mari le ţă — să execute o serie de cesc, I.U.M. Petroşani a de­ nise deci momentul adevă­ sînt femei, în 12 meserii, şi Frar.
sistematic de pregătirea oa­ oferă fămefle, ele reprezen- reparaţii la utilajele miniere venit o unitate economi­ rului. Eram stăpîni în uzina realizăm o producţie lunară 17,30MOŞI
tor ;
menilor. De pildă, unii din tînd majoritatea. De pildă, şi să confecţioneze unele că modernă, reprezentativă noastră, pe uneltele noastre de 1,3 milioane lei. Ca in­ 18,15 Noi,
cei care cer primirea în aşa cum subliniam, în gru­ pompe, tuburi de aerai, co­ pentru judeţul nostru, în pe munca noastră, pe des­ tr-o mare familie, români, •f8,40 Gam
partid nu au încă un nivel pele de nemembri de partid livii de funicuJar şi de mină, care se realizează anual o tinele noastre. Partidul Co­ maghiari şi germani, cei de 1
Spaj
politico-ideologic corespunză­ sînt cuprinşi 165 de tovarăşi. alte cîteva accesorii minie­ producţie industrială de cî­ munist Român obţinuse o mai mulţi tineri, muncim in pei
tor, alţii n-au pregătirea La structura pe sexe con­ re strict necesare în ex­ teva zeci de ori mai mare nouă victorie revoluţionară. armonie şi bună înţelegere, — IC
şcolară necesară. Birourile statăm că din acest număr, ploatarea cărbunelui. Era decit cea din 1948. Dacă ar De atunci a început urcuşul facem împreună lucruri mi­ tatei
expi
organizaţiilor de bază, comu­ 136 sînt femei. greu, tare greu... Aşa a fost fi să ne referim la numărul actualei I.U.M.P., care s-a nunate, demne de vremu­ 20.30 Tele
niştii cu o bună experienţă Acest fapt ne-a determinat pînă acum 30 de ani, cînd lucrătorilor de la A.C.P. de ridicat, cu fiecare an, pe rile acestea noi, prospere". 21.00 Vizii
discută cu aceşti tovarăşi, ca în munca de primire să în viaţa Atelierelor centra­ acum 30 de ani şi la cel treptele dezvoltării şi mo­ Actul istoric al naţionali­ Nico
indrumîndu-i şi ajutîndu-i să acordăm o atenţie sporită le Petroşani a intervenit mo­ al I.U.M.P. de azi, vom ve­ dernizării. zării principalelor mijloace Rcpi
Popi
se pregătească temeinic pen­ pregătirii femeilor, atragerii mentul istoric al naţionali­ dea că de la circa 700 la Şi metamorfoza continuă. de producţie, la 11 iunie 21.30 130 i
tru a fi primiţi. De regulă, toţi lor mai active la soluţionarea zării". peste 2 000 creşterea es­ Din .I.U.M.P. se desprinde 1948, a asigurat o condiţie luţ.ia
sînt încadraţi în îovăţămîntul problemelor ce se ridică în Mărturisirea lui loan Lu- te spectaculoasă. Dar acum o nouă unitate cu nouă muncitorimii, i-a ridi­ 21,40 Tele
politic organizat de Frontul satele noastre. De la început dinaş, muncitor în uzină „de mai spectaculos este no­ profil distinct, căreia îi va cat pe cei care creează bu­ ţia I
duc(
Unităţii Socialiste. am avut grijă ca în grupele copil, din 1937", azi maistru ul şi modernul pre­ reveni activitatea de repa­ nurile materiale la statutul iran
în momentul de. faţă a- de nemembri de partid să la secţia prelucrări la cald, zent la tot pasul azi în ate­ raţii şi întreţinere a utilaje­ de producători-proprieiari- 23.00 Tele
proape 180 de tovarăşi sînt încadrăm în primul rînd pe este completată de un alt lierele marii întreprinderi lor miniere, uzina-mamă beneficiari, de stăpîni ire­ 23,10 Cam
cuprinşi în cursurile pentru acele femei care sînt fruntaşe veteran al uzinei — Petru miniere, spectaculoasă este profilindu-se exclusiv pe . versibili în ţara lor. de
Peri
ciclul al doilea, din care ma­ in acţiunile de contractări şi Voina, maistru principal la gama largă a utilajelor mi­ construcţia de utilaj minier, DUMITRU GHEONEA
joritatea o reprezintă oame­ achiziţii, în cele de gospodă­
nii muncii afiaţi în atenţie rire a satelor, care se bucu­
Călan,
din
partea
din
l
pentru a fi primiţi în partid. ră de prestigiu şi autoritate (Urmare din pag. 1) I N V E S T I Ţ I I L E . I.C.S.H., despre mersul lu­ i E i
Evident că o asemenea pre­ în rîndul oamenilor. Astfel au crărilor la fabrica de aglo­
gătire durează ciţiva ani, dar fost atrase în aceste grupe, crări de montaj executate în termen, economice, de calitate merare. BUCUH
acordăm acest ajutor cu stă­ tovarăşe ca Eleonora Branea, în plus. — Urgentăm livrarea dioprogrr
—
Grăbim lucrările de
Radiojun
ruinţă pentru că este atit Viorica Luca, Ştefania Mihai, montaj la corpul principal — La corpul principal fi­ apoi va trebui să ne în­ buncărelor inferioare de la presei ; t
spre binele organizaţiilor Floarea Ciuceanu şi altele. al aglomeratorului, la hal­ nisăm şi facem pregătiri în toarcem, să continuăm cu I.M. Aiud. în urma insis­ diilor ; 9
noastre de partid, cit şi spre In acest fel munca de în­ vederea montării în conti­ lucrări ce trebuiau făcute tenţelor noastre au început cultă lorii
rile socii
binele celui în cauză. Pe mă­ tărire a rînduriior partidului da benzilor şi la răcitorul nuare a stâlpilor, la hala în prima etapă. Timp, bani, să ne livreze. Fabrica de ideal şi i
liniar — precizează mais­
sură ce aceşti tovarăşi işi a căpătat în comuna noastră benzilor muncim la acope­ forţă de muncă irosite... aglomerare dispune acum letin de
completează studiile, birouri­ caracter mai organizat, ceea trul montor Andrei Petea- riş şi la conducta colec­ — De peste o lună am de un vast front de lucru, fonul pii
vanpremi
le organizaţiilor de bază le ce asigură exigenţe sporite nu, care coordonează lu­ toare la gaze arse, precum aşteptat după lagăre şi mai cu şeamă la montaj. 12.00 Bul
primesc cererile şi le supun şi calitate. Faptul ccesta se crările aici. şi la construcţia metalică chesoane pentru electro- Va trebui să dăm aici mult Din co
dezbaterii în adunările gene­ face mai puternic simţit în — Cîţi montori aveţi la a susţinerii maşinii de a- filtre, 3 săptămîni am mai mulţi sudori... nostru ;
rale. Aşa au fost primiţi in organizaţiile de bază din sa­ lucru ? glomerare, iar la răcitorul aşteptat după macaraua 15.00 C
partid în ultima vreme tova­ tele Vălişoara, Poieniţa, Mo­ — In total 50 de mon- liniar continuăm montajul „Coles". Azi a venit, iar la ★ 16.00 Rad
ordonate
răşii Roman Truţa, Maria Pâ­ da şi în altele. tori, lăcătuşi, sudori elec­ utilajelor. ora 11 s-a defectat — ne — Forţele existente Ia Buletin i
rău, Maria Petresc, Pa rima ADAM MOGA trici şi autogeni. — Faţă de termenele de spunea, necăjit, Gheorghe fabrica de aglomerare lu­ limbii ro
Croza, Mie Toma, Treja Belea secretar — Să luăm pe rînd cele execuţie, în ce stadii vă Onose, şef de echipă insta­ crează bine, ordonat, exe­ scrii ; 20
tul legii
şi alţii. oî Comitetului comunal 3 puncte de lucru. Ce se aflaţi ? latori. cută operaţii de bună ca­ nore ; 22
23,2.5— 5,0C
De un real sprijin în desfă­ de partid Balşa execută astăzi la fiecare ? — Muncind zilnic 10 ore litate — sublinia tovarăşul nocturn.
am reuşit să recuperăm BENEFICIARUL Constantin Purcileanu, in­
structorul Comitetului ju­
întreţinerea culturilor rămînerile în urmă din lu­ deţean de partid pe plat­ i ml
nile de iarnă, să fim la zi
cu lucrările, chiar în avans, — La corpul principal al formă. Dar actuala etapă
de construcţie impune un
(Urmare din pag. 1) la mai multe locuri de nile şi a asigura o temelie în perspectivă însă ai.ci aglomeratorului, construc­ efort suplimentar. In pri­ DEVA:
torul ar putea fi mai a-
muncă, unde am întâlnit ci­ trainică recoltei. vom avea nevoie de un vansat. Are utilaje la mon­ mul rînd, cadrele cu sar­ ( Vremea
Asupra stadiului în care le 10-15 cooperatori în cîte mare număr de sudori. Nu cini de răspundere trebuie I odată un
se află întreţinerea cultu­ o tarla (ceea ce este foar­ CÎND COSIŢI FÎNUL ştiu de unde îi vom lua... taj, dar nu are sudori des­ | HUNEDC
rilor la C.A.P. Bretea Stre- te puţin I), la nici unul nu DE PE MARGINEA — Intr-adevăr, am văzut tui — este de părere- ingi­ să promoveze acţiuni mult J (Flacăra)
dului ne-am edificat cu i-am găsit pe tovarăşii din DRUMURILOR ? că montorii muncesc bine. nerul Schmidt Ervin, şeful mai active, să gîndească în : (Arta) ;
1 seriile I-
destulă uşurinţă vizitând conducerea C.A.P. Coope­ — Lotul nostru este for­ biroului plan din cadrul perspectiva imediată şi în S PETROŞ
tarlalele cultivate cu po­ ratorii dădeau cu presupu­ In comuna Bretea Ro­ mat din oameni destoinici, serviciului investiţii al I.V. cea puţin mai îndepărtată, 3 vină (Ui
rumb, cartofi şi sfeclă. In- sul (deşi era după ora 10 I) mână (şi nu numai aici I) cu multă experienţă în Călan. Necazul mare este întregul complex de lucrări * din Bodi
t Floare li
tr-una din tarlale' l-am în­ •wcă ar fi la mobilizatul oa­ de-a lungul drumurilor na­ lucrări la obiective siderur­ că nu au sosit anumite de aici. Constructorul are ; ca); LUI
tâlnit pe mecanizatorul menilor prin sat. Oricum, ţional şi comunale, pre­ gice. Toţi muncesc bine. părţi ale electrofiltrelor — mari cantităţi de confecţii I binte (C
tace şi
Gheorghe Chivu, care efec­ la această unitate se impu­ cum şi al căii ferate, canti­ Se disting zi de zi Vasile lagăre, grinzi, chesoane — metalice sosite şi nemonta­ , resc) ;
tua praşila a doua mecani­ tăţi apreciabile de fîn aş­ Tîrnăveanu, Vasile Murin, pentru livrarea cărora noi te, iar beneficiarul nu ur­ de cîmp
NEA : It
că la cultura porumbului. ne o mai bună mobilizare teaptă să fie recoltate pen­ Vlad Cimpeanu, Radu En- insistăm mereu. măreşte pe întregul flux ) , clafir (M
Ne-a spus că a prăşit pes­ la întreţinerea culturilor, tru a completa balanţa fu­ ciu, Dumitru Aricin, Florin — Buncărele de dozare, procesul de montaj, nu in­ Aurel VI
te 20 de hectare, dar coo­ într-una din tarlale, unde rajeră a C.A.P. Acţiunea a‘- Şaptelei, Vaier Lazăr, cu instalaţia aferentă, au sistă cu destulă tărie pen­ ( ANINOA
peratorii nu prea se gră­ au teren repartizat şi coo­ început, dar se desfăşoară Pustay losif, Mircea Duţu, condiţii de montaj, au ter­ tru livrarea utilajelor de . „Petrol"
besc să efectueze nici pri­ peratorii Ana Toderesc, îngrijorător de anemic. Constanţa Leonard, Cornel mene de livrare, dar nu care montorii au nevoie în RICANI
fluxul firesc de montaj. U- I Noiembr
11
ma praşilă manuală. Afir­ Mali Oltianu, Păulin Jia- Pentru a strînge grabnic Milion, Romeo Andreşanu sosesc de la „Automatica „ sfîrşit, n
maţia are deplin temei da­ nu, Dumbulesc Ion losif, acest furaj valoros este ne­ şi alţii. Bucureşti, cu toate insis­ neori parcă beneficiarul I roşie) ; i
au lupta
că ne referim la situaţia Zoizon loan E., se simte cu cesar să intervină neîntâr­ tenţele noastre — sublinia nu-i convins că e investiţia ^ seriile I
tarlalei de lingă cantonul acuitate necesitatea de a ziat şi energic cu măsuri INSTALATORII inginerul Parcifil Cuteanu, sa! Nici pînă la această RAŞTIE
C.F.R., unde porumbul es­ interveni neîntârziat la a- corespunzătoare consiliul şeful biroului utilaje de la oră, conducerea I.V. Călan I foc — si
te realmente sufocat de plicarea praşilei manuale popular comunal (preşedin­ acelaşi serviciu de inves­ nu şi-a îndeplinit sarcina . Misiune
buruieni. Deşi am fost pe pentru a distruge buruie­ te Gheorghe Cuteanu). — Astăzi ridicăm un pe­ tiţii. Necazuri avem şi cu de a constitui acele nuclee I GEOAGI
I Dumbroi
rete Ia electrofiltrele vii­ C.I.C.M. Bistriţa, care nu li­ ale viitoarelor colective de J (Casa de
toarei fabrici de aglomera­ vrează electrofiltrele în muncă pe principalele obi­ Atac îm]
re — precizează şeful de întregime, ci cu unele sub- ective siderurgice. Con­ ( (Popular
* cerea pa:
echipă instalatori, Mihai ansamble lipsă, ceea ce structorul are aici un vast t Salvaţi c
Ţurcanu. Din 13 oameni pe creează mari greutăţi la front de lucru, bază mate­ I tură) ; £
care-j am în echipă, 12 montaj. Rău este că în u- rială asigurată, dar lucrea­ 3 le Broad
sînt 2a lucru, unul în con­ nele cazuri constructorul se ză cu oameni puţini, mai I ILTA : ’
I (Limbi
cediu legal. Rău este că fereşte de lucrările care cu seamă sudori, dulgheri, ? lia' Duis,
beneficiarul nu ne-a asi­ necesită manoperă multă şi lăcătuşi. Se impune o re­
gurat lagărele şi chesoane- dă bătălia la lucrările cu distribuire a sudorilor la
le la electrofiltrul de 1,1 valori mari, care să-i asi­ nivelul I.C.S.IL, în funcţie * =
milioane metri cubi gaze gure şi o mare productivi­ de urgenţele de la puncte­
arse. Am primit ansamble. tate. Dar şi lucrările mici, le de lucru. Iar beneficia­
Timpul
le acestuia în ordine in­ cu mai multă migală sînt rul trebuie să înţeleagă în­ ziua de
versă fluxului firesc de tot atit de necesare. datorirea ce îi revine dea şor insta
montaj, de la acoperiş în Găsindu-1 în şantier am contribui efectiv, cu forţă porar nc
jos, de parcă am demola cerut. şi părerea tovarăşu­ de muncă, la finalizarea fa­ lat, se i
de ploai
n-anî construi. Forţaţi de lui ing. Gheorghe Lazăr, bricii de aglomerare, a ce­ lectrice.
Mecanizatorul Kovin VuKurar îşi aduce o importantă contribuţie Ia însilozarca celor aceste necorelări, executăm coordonatorul lucrărilor de lorlalte obiective de pe moderai
1 500 tone furaje, cit s-a prevăzut pentru această perioadă la C.A.P. Siiitaiiclrei, lucrări din etapa a Il-a, pe platforma siderurgică platforma siderurgică.