Page 26 - Drumul_socialismului_1978_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

Nicolae Bălcescu - militant pentru Creatori şi stăpîni

unitatea revoluţiei de la 1848 ai propriilor destine
16.00
Telex ;
16.05 ^Tcleşcot
Se zice că meşteşugul blă- prafaţa productivă s-a tri­ Sănduleac, Nicolae Giurgiu, 16.30 Curs' <1<
din firile române nâritului şi al cojooăritului plat. De ajuns să arăt că tan (animator al activităţii 17.00 de foite
Alexandru Bucea, Zagoni Zol-
campio
fondurilor
valoarea
este cunoscut „de cînd lu­
fixe
a
mea" la Orăştie. Sigur este crescut de 12 ori faţă de culturai-sportive in fabrică) şi 18.30 SV:cdiA
Consuli
însă că, încă din secolul 1948. De asemenea, a cres­ alţii sint cîţiva dintre cei mai 18,45 Români
Plămădită în condiţii ase­ voluţia a izbucnit la date di­ tenţia că alianţa româno- XVI, meşterii blănari de aici cut de peste şase ori numă­ harnici muncitori. 19.05 Film se
mănătoare, desfăşurindu-se ferite în cele trei provin­ maghiară a intîrziâţ, dar „exportau" frumoasele lor rul muncitorilor, Astăzi lu­ De prin 1965 confecţiile e- pii : Ci
în aceeaşi perioadă, procla- cii româneşti, aceasta fiind promite neutralitatea româ­ cojoace în Jările Româneşti crează aici peste 1 800 de xecutate la „Vidra" au înce­ 19.30 46 ; Teiejuri
mînd ţeluri comune, revo­ şi una din cauzele care au nilor faţă de trupele ma­ şi în Ungaria. Astăzi, produ­ oameni ai muncii. Înainte, put să fie solicitate şi la ex­ 20.00 Vizita t
luţia de la 1848 a avut un dus la înfrîngerea forţelor ghiare. Scrisoarea este dusă sele fabricii „Vidra" sint cu­ procesul de producţie se re­ port. Primele confecţii expor­ Nicolae
Kamput
caracter unitar în toate revoluţionare. După înfrân­ lui Kossuth de către Băl- noscute in toate cele cinci ducea doar la pregătirea şi tate au fost mănuşile. Foarte tă ;
cele trei ţări româneşti. gerea revoluţiei din Ţara cescu. In urma insistenţelor continente. argăsirea pieilor. Astăzi con­ 20.30 La ordi
Faptul că pe steagul revo­ Românească, N. Bălcescu lui şi atunci cînd conducă­ fecţiile au ponderea cea mai curind acestea au început să oojiomi*
luţionar din toate aceste este silit să se refugieze în torii maghiari văd că totul Adevăratul drum ol fabri­ însemnată. fie solicitate în ţări cu tra­ 20,40 \30 de ;
iuţia dj
provincii erau scrise ace­ străinătate. De aici urmă­ e pierdut, se ajunge la un cii spre ceea ce este ea Intr-adevăr, transformările diţie în confecţionarea mănu­ 21,10 Emisiun
leaşi idealuri supreme — reşte cu viu interes desfă­ „proiect de pacificare", ca­ astăzi a început acum trei de la „Vidra" Orăştie sint şilor, oa S.U.A., Norvegia, patriodf
desfiinţarea servituţiilor şurarea evenimentelor din re prevedea unele drepturi decenii, la 11 iunie 1948, evidente pe toate planurile. Suedia, Danemarca, U.R.S.S. 21.20 Ora tiu-
feudale şi eliberarea ţără­ cele trei ţări române, mai minime pentru români şi cînd, prin hotărirea forului Hale noi, spaţioase, modern etc. După ce a debutat cu 22.20 Telejun
nimii iobage, cucerirea de cu seamă revoluţia din un tratat pentru formarea suprem ai ţării, mica fabrică utilate, au luat locul vechiu­ mănuşile, producţia de con­
diversificat
conti­
fecţii
s-a
libertăţi democratice, scu­ Transilvania. Conştient că lui atelier. In aceşti ani au nuu. Astăzi se produc misede,
turarea dominaţiei străine numai prin unirea tuturor Rad
şi realizarea unităţii şi in­ forţelor revoluţionare din fost instalate maşini de pre­ gulere, căciuli, şube şi mult
dependenţei naţionale — Transilvania şi Ungaria se H 130 de ani de la revoluţia lucrare de mari capacităţi căutatele haine din blană BUCUR.EŞ]
Ilustrează comunitatea de pot realiza obiectivele pro­ şi cu randamente superioare. velurată, cunoscute şi sub dioprogramu
interese şi aspiraţii ce-i puse, Bălcescu a desfăşurat burghezo-democratică din 1848 Dăm doar două exemple : în numele de „Alain Delon". Radiojurnal :
ta presei ;
unea pe fiii aceluiaşi po­ o intensă activitate pentru 1948 existau la argăsitorie 12 O nouă generaţie de mese­ melodiilor ; :
por, în pofida hotarelor înlăturarea neînţelegerilor H Trei decenii de la actui bazine din lemn de 3 200 li­ riaşi a crescut odată cu fa­ ascult ătoriloi
despărţitoare, artificiale şi dintre revoluţionarii ro­ tri fiecare. Astăzi, aici sint brica. De fapt, „noua tinere­ folcloric ; 11
vremelnice. mâni şi maghiari, în vede­ istoric ai naţionalizării 32 de bazine basculante, a- ţe "a fabricii nu constă numai ştiri ; 11,05 :
împlinire ;
Nicolae Bălcescu, unul rea luptei comune împotri­ vînd capacităţi de la 1 000 in halele şi capacităţile de mierii tedio*
dintre cei mai înflăcăraţi va despotismului habsbur- la 7 500 litri şi în care ar gă­ producţie intrate în aceşti ani tiu de ştiri
revoluţionari patrioţi de la gic. Pornită pe baza înţe­ sirea şi vopsirea se fac me­ in funcţiune. Ea este repre­ moara foleic
13,00 De la
1848, a militat activ încă legerii necesităţii luptei co­ unei legiuni române care de blănuri a lui Ion Secheli canizat. In fabrică existau zentată de vîrsta majorităţii Tchnic-club
de la începutul activităţii mune a tuturor naţionalită­ cinci maşini de călcat, astăzi muncitorilor de aici (media de jurnal ; 1(
sale revoluţionare, pentru ţilor împotriva forţelor să lupte contra habsburgi- a intrat în proprietatea po­ sint peste 35. virstă este de 23 de ani). economice ;
de ştiri ; 17,C
unitatea de acţiune a tutu­ contrarevoluţionare hab- lor. Dar a fost prea tîrziu, porului. Au trecut de atunci Producţia fabricii a crescut In ultimii ani, stimulată de miliei ; 18,00
ror românilor, indiferent sburgice, revoluţia din revoluţia n-a mai putut fi 30 de ani, timp în care iosta continuu, de la an la an. Ast­ avintul creator al Festivalului 20,30 Reflexe
de provincia în care tră­ Transilvania v cunoaşte salvată. Blănărie Secheli s-a transfor­ fel, după zece ani de la na­ „Cintarea României", mişca­ 20,40 Cad eu ţi
a
O Zviw U"') O
iau, în vederea realizării piedici deosebit de mari „Proiectul de pacificare" mat, de la un an la altul, ţionalizare, producţia fabrici! rea de invenţii şi inovaţii a ritm *78 ; 7/
idealurilor seculare ale po­ (concretizate în măsurile întocmit de Bălcescu a ră­ într-o unitate reprezentativă ajunsese la 10 milioane lei căpătat noi dimensiuni. Din­ ştiri ; 0,05—5
porului român. Astfel, încă arbitrare şi violente luate mas în istorie ca un însem­ a industriei uşoare româneşti, pe an ; la 20 de ani ea a- tre numeroasele invenţii şi muzical no ci
& TIMIŞ O.
de la declanşarea „primă­ împotriva populaţiei româ­ nat document şi precedent — Ce înseamnă „Vidra tingea deja 100 milioane lei inovaţii realizate şi aplicate lualitatea ra
verii popoarelor", Bălcescu, neşti), care îi vor schimba al colaborării revoluţionare 1978" faţă de „Vidra 1948“ ? pe an, iar în acest an „Vi­ in ultima vreme aici, amin­ tece din Ţar
împotriva reacţiunii hab-
în locuinţa sa din Paris, cursul, ducând la dezbina­ Ne răspunde luliu Dicu, u- dra" realizează o producţie tim pe cea a inginerului chi­ Izvoare ferir
convoacă la 8 martie 1848 rea forţelor revoluţionare sburgice. Bălcescu a fost nul dintre „veteranii" între­ anuală de peste 650 mili­ mist loan Cocreanu, şeful unc de folc
deal, pe sub
pe toţi moldo-muntenii şi române şi maghiare. cel care a roŞtit profeticele prinderii (lucrează aici din oane lei. laboratorului, care duce la poetic din z
redactează împreună un în faţa acestei situaţii, cuvinte : „Libertatea naţio­ octombrie 1948), astăzi şeful In acelaşi timp s-a lărgit obţinerea lanolinei din apeie a Făgetului
program revoluţionar, în Bălcescu a desfăşurat o ac­ nală nu poale veni de la biroului plan : şi diversificat permanent ga­ reziduale de la spălare. Foar­ de compozit o
care se cerea printre altele tivitate diversă : a purtat curţile împărăteşti şi din — Voi da doar citeva e- ma produselor. Cine nu cu­ te valoroasă — a luat locul Revista sono
că : Consulţi
împroprietărirea ţăranilor discuţii cu conducătorii re­ mila împăraţilor şi al des- xemple care mi se par sem­ noaşte astăzi vestitele haine I pe ţară in cadrul „Cintării sociale şi ui
prin despăgubire, hotărîn- voluţiei maghiare şi cu poţilor, ci numai dintr-o nificative. Dacă în 1948 pro­ din blană înnobilată şi pie­ României" — metoda este luţiei tc
contemporan
du-se acum şi trecerea la conducătorii românilor din unire strînsă între toţi ro­ ducţia fabricii era de două le, purtind matca FAVIOR ? net superioară tuturor celor | P.C.R. despr
acţiune pentru izbucnirea Transilvania. A stat chiar mânii şi dintr-o ridicare milioane lei pe an, astăzi Prin „înnobilare”, pielea de cunoscute la ora actuală în J ceririlor ştii
revoluţiei concomitent în cileva zile în tabăra lui a tuturor împreună şi în noi realizăm două milioane ovine capătă aici noi valen­ lume. ridicării sta
Moldova şi Ţara Româ­ Ian,cu, avînd o influenţă solidaritatea eu toate po­ lei producţie într-o singură ţe, transformîndu-se în jder, In fruntea tuturor acţiunilor I viaţă al oa
1 din ţara nai
nească. Bălcescu ar fi do­ deosebit de puternică asu­ poarele împilate". zi. Acum 30 de ani, „fabrica" nutria, vulpe polară, oposum, sint cei peste 460 de comu- J ni ţi de forţ.
rit să participe şi la adu­ pra acestuia. El îşi punea Prof. DUMITRU BARNA era formată, de fapt, din­ nurcă etc. Şi dacă tot vorbim ■nişti din întreprindere, care, I partid** — c
narea de la Blaj din 3/15 întreaga speranţă în reali­ Arhivele statului, tr-un atelier şi o mică sec­ de înnobilare, se cuvine să-i după cum ne spunea tovară­ « 20,00 Radio a
mai 1848, acolo unde „se zarea unei înţelegeri, legînd Filiala Hunedoara-Deva ţie de confecţie. Astăzi, su- amintim aici pe cîţiva dintre şul Benedict Roşu, secretarul
cercetau trebuinţele naţiu­ aceasta de victoria luptei cei care „înnobilează" munca comitetului de partid şi pre­
nii întregi", dar i s-a re- întregului popor român. în de pielar, argăsitor sau croi­ şedintele C.O.M.-ului, au fost CIN]
fuzut paşaportul. Îndemnu­ primăvara anului 1849, Un­ tor în piele. Printre fruntaşi şi sint catalizatorii succese­
rile lui au făcut probabil garia era singura ţară din sint multe femei, deoarece lor colectivului. DEVA : E
pe mulţi munteni şi moldo­ Europa care se mai împo­ aici, la „Vidra", femeile sint Aşadar, fabrica „Vidra" din fericirea (P;
Giscarul a
veni să plece la Blaj chiar trivea despotismului aus­ in majoritate (87 la sută din Orăştie se prezintă acum, la seriile 1-11
şi clandestin. însufleţirea triac cu armele. în armata totalul colectivului). Notăm trei decenii de la naţionali­ DOARA : G
participanţilor la adunarea generalului Bem au luptat de la tovarăşa Maria Brin- zare, cu remarcabile realizări ra) ; Pelerin
de pe Cîmpia Libertăţii şi mii de revoluţionari ro­ duşa, preşedinta comitetului in toate planurile. Acestea Rîul care
(Constructor
din toată Transilvania a mâni, Bălcescu subliniază sindicatului, pe fruntaşele în­ sint însă direct legate de .ŞANI : Urm
impresionat adine pe cei că Bem a reuşit să frater­ tre fruntaşii întreprinderii: munca, de dăruirea harnicu­ (Unirea) ; P
prezenţi, munteni şi mol­ nizeze în Transilvania pe Florica Munteanu, Ana Vin- lui colectiv de aici, colectiv ardelenii
doveni. I-a impresionat maghiari, secui, germani şi ţeler, Floarea Dudaş, Maria de proprietari şi producători Condurul şi
seriile I-il
deopotrivă ţinuta ordonată, pe români. Urmînd sfatu­ Cîmpeanu, Mcrria Bărbuţă, care, progresind continuu — LUPENI:
maturitatea ce se citea pe rile lui Bălcescu, Avram Saveta Meda, Maria Bokoş, în ritmul propriu industriei (Cultural) ;
jfe.ţele şi în gîndurile ţăra­ Iancu nu mai atacă pe ma­ Cornelia Marga, Doina Boi- noastre socialiste — o ridicat (lunea „Aut
tore.se) ; LG
nilor şi intelectualilor, ho- ghiari şi caută o apropiere tiuc, Maria Ocolişan, Paras- meseriile de pielar, argăsitor iese un trap
Uărîrea acestora de a-şi în­ de aceştia. în august 1849 chiva Colea, Elena Hoţegan şi croitor la nivelul creaţiei PETRILA :
tie — serii
deplini datoria. Iancu adresează o scrisoa­ şi altele. Asta nu înseamnă de artă artizanală. toresc) ; Al
...Lu 3/15 mai 1843, gîndurile unui neam întreg se îndrep­
După cum se ştie, dato­ re guvernului revoluţionar tau spre Blajul tuturor aspiraţiilor de veacuri, spre. Cimpia insă că bărbaţii se lasă mai rel Vlaicu
rită unor împrejurări, re­ maghiar în care atrage a- Libertăţii tuturor românilor ! prejos, loan Belea, Vasile MIRCEA LEPĂDATU URICANI :
Noiembrie)
stîrşlt, ne l
1 ua roşie) ;
Ei au lupt;
— seriile I-
RAştie : 1
■ x;n '.v-ă ard elenii (i
rul negru
(Flacăra) ;
în termen, economice, de calitate J osiaw
seriile I-II
in toi o sui (Urmare din pag. 1) Fabrica râ) ; MATE
sub clar de
BRAZI : In
Petroşani 22,6% (118,8%) red roz ; c.
oraşul (Cas
Timp de mai bine de ze­ Caut in reportajele mele C.C.S.M. Petroşani 71,5% (91,7%) I.J.L.F. Deva 58,6 % (16,7%) \ Furnicarul
ce ani, aici, la llia, am ur­ oanjenii, eroii. Nu sint pu­ I.U.M. Petroşani 63,8% (31,8%) O.G.A. Deva 97,8% (95,8%) MERI A : M
wayului (a
mărit, cu atenţia omului in­ ţini. lată-l pe inginerul a- C.S. Hunedoara 76,8% (91,4%) G.I.G.C.L. Deva 86,6% (87,1%) B.D. intră
teresat, tot ce se întlmplă gronom Solomon Teodor, cu I.V. Călan 86,9% (96,8%) Direcţia judeţeană sanitară 80,1% (90,3%) mina) ; GI
u
in jur, tot ce poartă imagi­ ani in urmă la C.A.P. Lă- Staţia de utilaj greu Consiliile populare 84,7 /o (86,3%) (âluncitorcf
nea muncii, a efortului cre­ puşnic, azi, la C.A.P. Sirbi, Hunedoara 78,0% (91,3%) l.C.R.A. Deva 48,0% (108,9%)
ator, gospodăresc, al oame­ I.P.L. Deva 88,4% (69,9%) Direcţia judeţeană co-
nilor acestei localităţi. Răs­ unde obţine, împreună cu „Vidra" Orăştie 43,0% (68,8%) mercială 49,3% (39,8%) fpRO
foind colecţia de ziare pe ţăranii cooperatori din acest Fabrica de încălţăminte O.J.T. Deva 39,8% (26.1%)
mai bine de zece ani am sat, rezultate care pe a- Hunedoara 39,8% (100,0%) Inspectoratul şcolar 55,3 % (68,1%) Rezultatei
dat peste o serie de repor­ (unei nu se întilneau aici. I.P.A. Deva 86,1% (100,4%) Comitetul judeţean pentru iunie 1978 :
taje, portrete, însemnări — Medicul Viorica Constan­ I.M.M.R. Simeria 98,1% (66,3%) cultură şi educaţie so­ Extragere
toate pyrtind strădania, hăr­ tin se ocupă, de peste 20 I.T.A. Deva 79,1% (64,5%) cialistă 18,6% (15,7%) 2G, 22, 43.
nicia, priceperea, nu de pu­ de ani de sănătatea oame­ „Vîscoza" Lupeni 9,8% ( 9,8%) Extragere
ţine ori, eroismul acestor nilor din comună şi a celor l.S.C.I.P. Orăştie 80,3% (90,5%) I.C.R.M. Deva 1,3% 20, 35, 15, 1
oameni de „mina întli", cum din jur. De mulţi ani e pre­ REALIZAREA PLANULUI PE 5 LUNI LA CONSTRUCŢil-MONTAJE Fond tot;
ii numea primarul comunei, 1 050 3GtS lei
Report
Teodor Vasiu, Mulţi dintre şedinta comitetului de femei DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII DE CONSTRUCŢII 323 277 lei.
eroii mei sint şi azi pe ace­ din comună, antrenîndu-le G.S.C.F.I. Deva 102,9% I.C.M.M. Petroşani 96,1%
la cele mai interesante for­
leaşi locuri de muncă. In- me de activităţi educative, Şantierul energomontaj Mintia 102,0% O.G.A. Deva 92,0%
tr-una din dimineţile aces­ obşteşti şi gospodăreşti. l.R.E. Deva 100,4% Şantierul T.C.M.M. Deva 89,4%
tei primăveri, tovarăşul Teo­ 0. 1.F.PiC.A. Deva (ca executant) 100,2% T.C. Deva 77,2% Una din cele mai har­
dor Vasiu îmi spunea că lată-i pe mecanizatorii G.Ş. energoconstrucţii Mintia 99,8% Şantierul de drumuri şi poduri Deva 73,2% nice cantaragiste din ca­
vreme de mal bine de 30 loan Dimper şi Glieorghe 1. C.S. Hunedoara 97,3% G.Ş. Riu Mare-Retezat 60,8% drul atelierului încărcare a Tiir'Wit r
de ani a avut alături, umăr Sorea, care muncesc cu UNITĂŢI BENEFICIARE CARE NU ŞI-AU REALIZAT PE 5 LUNI PLANUL preparaţiei cărbunelui Co- iunie .- Vrie
neral frum.
roeşti, este şi tînăra Flo­
la umăr, oameni de nădej­ foarte bune rezultate pă- să, cu cert.
de, oameni care au muncit minturile comunei de mai LA LUCRĂRILE DE INVESTIŢII ÎN REGIE PROPRIE rica Sperlea. se vor se:T
in folosul oamenilor, în fo­ bine de 15 ani. C.S. Hunedoara 90,4% Direcţia judeţeană P.T.Tc, în fotografie, ea urmă­ ploaie şl d
ee. Vintul ’
losul obştii. „Oameni — în Oameni — în folosul oa­ I.F.E.T. Deva 89,1% „Vîscoza" Lupeni 65,5% reşte cu atenţie încărca­ din sud-ve
folosul oamenilor", iată cu­ menilor, al celor citorva mii „Chimica" Orăştie 78,8% U.i.C.M. 55,9% rea unui nou lot de va­ minimă vr
vinte care produc in inima de suflete ale obştii comu­ U.J.C.C. 74,3% U.L.F. Deva 51,6% goane cu cărbune ener­ noaptea, in
de, iar ma:
celui ce scrie o mare bucu­ nei. „Vidra" Orăştie 65,6% I.U.M. Petroşani 36,4% getic destinat termocentrc. zilei intre :
rie. MIRON TIC 27,4% lei Mintia.
Consiliile populare
65,5% I.P.I.L.F. Haţeg
| v*gii5iime popuiure 65,07g i.r.i.L.r. nateg 9.1% Dimineaţc
Foto : ST. NEMECSEK