Page 29 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 29
Proletari din toate fărlle, unlji-v»î
ANUl XXX
NR. 6406
VINERI,
9 IUNIE
1978
4 pagini — 30 bani
IERI, A AVUT LOC LA DEVA La invitaţia tovarăşului
Adunarea dedicată împlinirii a 130 de ani de la icolae Ceauşescu, preşedintele
Partidului Social Democrat
revoluţia burghezo-democratică din 1848 şi a trei decenii R.F. Germania, Willy Brandt,
de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie face o vizită în ţara noastră
Da invitaţia tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, secretar ra noastră, Willy Brandt,
preşedintele Partidului So
Joi după-©miază, I© Casa general al Partidului Co cial Democrat din. Republi
de cultură din Deva a avut munist Român, preşedinte ca Federală Germania.
loc adunarea dedicată îm COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI Oaspetele este însoţit în
plinirii a 130 de artr de le Republicii Socialiste această vizită de Eberhard
ia revo lu ţia burghezo -de COMUNIST ROMÂN România, joi a sosit în Ca Diengels, şeful secţiei in
mocratică de la 1343 şi a trei pitală, într-o vizită în ţa ternaţionale a P.S.D.
decenii de ta înfăptuirea de
către clasa muncitoare, con Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
dusă de partid, a naţionalii- Convorbiri
zării principalelor mijloace Secretar general al Partidului Comunist Român Joi dispă-amiază au în Ştefan Andrei, Vasilo -Ma
de p roducţie. ceput, la Snagov, convorbi sat. A participat, de ase
La adunare au luat porte Preşedintele Republicii Socialiste România rile dintre tovarăşul Nicolae menea, Eberhard Diengels,
membri ai birourilor jude- BUCUREŞTI Ceauşescu, secretar general şeful secţiei internaţionala
ţean şi' municipal de partid, al Partidului Comunist a P.S.D. '
membri ai oamtobelor execu Întruniţi m adunarea dedicată împlinirii a în anul 1977 industria judeţului nostru a Român, preşedintele Re In timpul dineului tova
tive ale consiliilor populare 130 de ani de la revoluţia burghezo-demo realizat o producţie care a fost cu 60 la publicii Socialiste România răşul Nicolae Ceauşescu a
judeţean şi municipal, acti cratică din 1843 şi a trei decenii de la în sută mai mare dec'rt cea obţinută de în şi Willy Brandt, preşedin toastat în sănătatea pre
vişti de partid şi de stat, oi făptuirea de către clasa muncitoare, condu treaga Sară în anul naţionalizării — anul tele Partidului Social De şedintelui Partidului Social
organizaţiilor de mosă şi ob să de Partidul Comunist Român, a actului 1948. mocrat din Republica Fe Democrat, Willy Brandt,
şteşti, conducători de între revoluţionar al naţionalizării principalelor Morile realizări dobîrvdite în aceşti ani în derală Germania, care se pentru dezvoltarea în con
prinderi şi instituţii, numeroşi mijloace de producţie, participanţii îşi ex toate domeniile de activitate, experienţa a- află într-o vizită de prie tinuare a relaţiilor dintre
oameni ai mundi din unită primă, şi cu acest prilej, in numele mineri cumulatâ de colectivele de oameni ai mun tenie în ţara noastră. P.C.R. şi P.S.D., dintre Re
ţile economice şl instituţiile lor, sîderurgiştilor, energeticienilor, construc cii, sub conducerea organizaţiilor de partid, publica Socialistă România
municipiului. torilor, celor de pe ogoare şi ai tuturor oa constituie o bază puternică pentru obţine In cadrul convorbirilor, şi Republica Federală Ger
Despre semnificaţia eve menilor muncii din judeţ, cele mai calde gân rea unor noi şi deosebite succese în înde desfăşurate într-o atmosfe mania, în interesul celor
nimentelor aniversate a vorbit duri de dragoste şi profundă recunoştinţă faţă plinirea pianului de dezvoltare economico- ră de cordialitate, înţelege două popoa e, al cauzei pă
r
tovarăşul TEODOR HAŞ, de conducerea partidului, faţă de dumnea socială pe acest an şi pe întreaga perioadă re şi respect reciproc, s-a cii, înţelegerii şi securită
prim-secretor ol Comitetului voastră, mult iubite tovarăşe secretar general, 1978—1980. In această perspectivă sînîem efectuat un schimb de ve ţii în Europa.
judeţean Hunedoara al pentru sprijinul acordat permanent in vede hotăriţi şî rte angajăm să acţionăm sub deri privind dezvoltarea Răspunzînd, Willy Brandt
P.C.R., preşedintele Comite rea sporirii neîncetate a potenţialului in relaţiilor dintre Partidul şi-a exprimat satisfacţia
tului Executiv ol Consiliului dustrial, a bogăţiei de valori materialo şi Stindardul giorios al partidului, cu dăruire Comunist Român şi Parti pentru prilejul de a vizita
popular judeţean. Vorbitorul spirituale, de a da energie şî putere, patriotică şi înaltă responsabilitate pentru o dul Social Democrat, din din nou România, de a
a arătat că cele două mo frumuseţe şi năzuinţe vieţii trăite de fie ridica pe trepte superioare nivelul întregii tre Republica Socialistă se reînlîlni cu tovarăşul
mente ale istoriei noastre, care om, indiferent că este tînăr sau vîrst- noastre activităţi, pentru a asigura o mai România şi Republica Fe Nicolae Ceauşescu, pentru
deşi desfăşurate în epoci şi nic, român, maghiar, german sau de altă inaitâ eficienţă, atît în producţie, cit şi in derală Germania. Au fost convorbirile purtate cu şe
condiţii diferite, se află într-o naţionalitate. celelalte sfere ale vieţii socialo, pentru abordate, de asemenea, u- ful statului român. Ei a
profundă şi organică interde Asemenea întregii ţări, judeţul nostru a transformarea acumulărilor cantitative într-o nele aspecte ale situaţiei toastat în sănătatea secre
pendenţă, ambele reprezen- cunoscut şi cunoaşte o intensă dezvoltare nouă calitate in toate domeniile construc internaţionale actuale pri tarului general al Partidu
tind evenimente hotărîtoare economică şi înflorire spirituală. In cei trei ţiei socialiste. vind pacea, securitatea şi lui Comunist Român, pre
în lupta poporului nostru pen zeci de ani ce au trecut de la naţionalizare, Avem ferma convingere că aşezarea con dezarmarea în Europa şi în şedintele Republicii Socia
tru libertate şi dreptate socia ducerii economico-sociale pe temelia prin lume, dezvoltarea, în inte liste Roţnânia, tovarăşul
lă, pentru independenţă şi producţia industrială a judeţului a crescut cipiului autoconducerii şi autogestiuriii va resul popoarelor, a- coope Nicolae Ceauşescu, pentru,
neatîrnare, pentru dreptul de de peste 13 ori. Realizăm astăzi in numai 23 asigura continua întărire a răspunderii fie rării dint e state, indife dezvoltarea relaţiilor din
r
a fi stăpin pe destinele sale. de zile întreaga producţie a anului 194-3. cărui colectiv de muncă în gospodărirea cu rent de orîntiuirea lor so tre cele două partide şi
De asemenea, revoluţia din La principalele produse în această perioa maximum de grijă a mijloacelor de produc cială. state, în interesul reciproc,
1848 a constituit unul din dă, producţia a crescut de 16 ori la fontă, T o v a r ă ş u l Nicolae al destinderii, păcii, secu
momentele hotărîtoare ale 22 ori la oţel, 182 ori ia laminate, de 3 ori ţie încredinţate de societate, pentru spo Ceauşescu a reţinut, apoi, rităţii şi colaborării inter
procesului de făurire a Româ la cărbune, de 5 ori la minereuri de fier şi rirea continuă a avuţiei naţionale. Trodu- la dineu pe Willy Brandt. naţionale.
niei moderne. Rezultanta u- de 40 de ori Ia energie electrică. Pe harta cînd in viaţă aceste măsuri, ne angajăm, Au participat tovarăşii Con
nor puternice contradicţii de judeţului, alături de minerit, siderurgie şi mult stimate şi iubita tovarăşe Mic o! ©o Dineul s-a desfăşurat în
clasă, revoluţia a urmărit li energetică, au apărut unităţi industriale cu Ceauşescu, să milităm cu mai multă fer stantin Dăseălescu, Gheor- tr-o atmosferă cordială,
chidarea orînduirii feudale, produse noi, necunoscute în urmă cu 39 de mitate şi consecvenţă pentru continua per ghe Oprea, Ilie Verdeţ, prietenească.
înscriind în acelaşi timp, pe ani : industria cimentului, a mătăsii, încăl fecţionare a organizării şi conducerii activi
steagul poporului român de ţămintei, prelucrarea maselor plastice, pro tăţii economice şi sociale, să nu precupeţim
zideratul unităţii politice, cu ducţia de bere şi altele. In aceşti ani, pen nici un efort pentru înfăptuirea în mod nea lin cronica întrecerii socialiste
perspectiva eliberării de sub tru continua dezvoltare şi înflorire a jude- bătut a politicii partidului şi statului, închi
domiriaţie străină. Desfâşu- s-au investit peste 60 de miliarde de nată înfloririi şi prosperităţii României id
rîndu-se în condiţiile mişcă ealiste. însemnate sporuri de creştere a productivităţii
rilor revoluţionare ce au cu ADUNAREA DIN MUNICIPIUL DEVA DEDICATĂ ÎMPLINIRII A 130 DE AM! DE muncii
prins întreaga Europă, revo LA REVOLUŢIA BURGHEZO-DEMOCRATICĂ DIN 1843 Si A TREI DECENII DE
luţia română s-a înscris in a- LA ÎNFĂPTUIREA NAŢIONALIZĂRII PRINCIPALELOR MIJLOACE DE PRODUCŢIE Destoinicii mineri şefi de reuşit să realizeze un spor
cest cadru înnoitor, consti- brigadă Gheorghe Scorpie,. la productivitatea muncii
8 iunie 1978 Traian Pop, Ştefan Baciu, în cărbune de 1231 kilo
(Continuare în pag. o 2*0) grame pe post, faţă de
Ion Axenie şi Simion Bu-
plan. Acest însemnat spor
descu, de la sectorul III al
a făcut ca în primele zile
I.M. Uricani îşi dovedesc ale lunii iunie să realizeze
zi de zi hărnicia şi price 434 tone de cărbune în
perea în muncă. Aşa au plus sarcinilor de plan.
Cocsarii îşi vor reînnoi angajamentele
După cum sublinia tova produse chimice, peste
răşul Andrei Pe trese, se 2 000 tone produse distila
cretarul comitetului de te, în condiţiile cînd au
partid de la uzina cocso- obţinut şi«însemnate eco
chimică din C.S. Hune nomii de energie electrică.
doara, pe cele 5 luni ale Aceste frumoase succese îi
anului cocsarii au' obţinut
succese deosebite în mun determină pe cocsarii hu-
că. Astfel, ei au realizat nedoreni să-şi reînnoiască
suplimentar 20 440 tone angajamentele luate în în
cocs metalurgic, 2 422 tone trecerea socialistă.
Succesele meşteşugarilor din Călan
Deşi fiinţează doar de la suplimentară în valoare de
1 aprilie a.c., după ce s-au 235 000 lei, la prestări ser
desprins de cooperativa vicii către populaţie —
„Retezatul' — Haţeg, lu 17 000 lei, livrări de măr
crătorii cooperativei meşte furi la fondul pieţii — sută
la sută. In mod deosebit
şugăreşti „Streiul , din Că se remarcă în muncă coo
1
lan, (preşedinte tovarăşul peratorii Ioan Pleş, Gheor
Augustin Filip), obţin rea
ghe Dănilă, Victor Vrăji-
lizări deosebite în muncă, toru, Silvia Nistor, Idtf»
în luna mai, de pildă, au Sabo. Elena Suciu, Gheor
Aspect d-e ta adunarea din municipiul Deva. Foto : VIBGU. ONOIU realizat o producţie marfă ghe Ilineseu.
