Page 30 - Drumul_socialismului_1978_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

La întreţinerea căiturilor,
I
nici o clipă de răgaz! i onu

(Urmare din pag. 1) prietăţii socialiste au deschis dustriale, precum şi dezvolta­ România s-a afirmat în toată 9,00 Teleşco
calea trecerii la conducerea rea şi folosirea cît mai com­ plenitudinea şi pe planul po­ J l«,DU Telecin
tu-ind avanpostul cel mai îna­ planificată a economiei naţio­ pletă a capacităţilor de pro­ liticii externe, rod al gândi­ I xl,20 cerespo
transmi
intat al revoluţiei burghezo- nale, la folosirea conştientă ducţie au făcut ca judeţul rii: şi viziunii revoluţionare a to­ * 11,35 Telex ;
democratice europene. Ea a a legităţilor economice în in­ Hunedoara să devină o prin­ varăşului Nicolae Ceauşescu, I 11,40 închide;
adus o contribuţie considera­ teresul sporirii avuţiei naţior cipală forţă industrială a pa­ eminentă personalitate a miş­ praşila a doua» iar altele nu « lui ;
16.00
Telex ;
bilă la transmiterea ideilor nale, al dezvoltării armonioa­ triei noastre. întreaga pro­ cării comuniste şi muncito­ 16.05 Teleşco;
revoluţionare burgheze în se a forţelor de producţie. ducţie a anului 1948 se rea­ reşti internaţionale, om poli­ 16.25 Cure d<
partea sud-estică a continen­ S-au creat premisele aplică­ lizează azi în judeţul nostru tic cunoscut şi recunoscut în au terminat-o nici pe prima *
tului nostru. rii politicii de industrializare în numai 28 de zile. Paralel întreaga lume pentru imensa M,55 Rezultai
te ;
Referindu-se la unele as­ socialistă, condiţie a lichidării cu creşterea producţiei in­ sa activitate pusă în slujba 17.00 Emisiun
făuririi unei lumi mai direpte
pecte specifice ale revoluţiei intr-un termen scurt a îna­ dustriale a crescut şi eficien­ şi mai bune pe planeta noas­ Pe agenda de lucru a co­ toate cooperativele agrico­ 13.00 mană ;
Tribuna
din ţările române, tovarăşul poierii moştenite din trecut, ţa economică. Astfel, sporul tră. mandamentelor locale pen­ le din Consiliul intercoope- ani de
Teodor Haş a arătat că, da­ a întăririi independenţei na­ de producţie obţinut în ulti­ tru agricultură, locul prin­ ratist Ilia. Preşedintele con­ de Ia 1
19,20 1001 de
torită împletirii complexe a ţionale, a ridicării nivelului mii şase ani s-a realizat în Pretutindeni în lume se cipal îl ocupă, în aceste zi­ siliului, ing. Petru Puia, 19,30 Tdejun
contradicţiilor sociale şi na­ de bunăstare şi civilizaţie al proporţie de 87 la sută pe bucură de o înaltă preţuire le, mobilizarea întregului ne-a relatat că praşila ma­ 20.00 30 de a
ţionale, a gradului avansat întregului popor". seama creşterii productivită­ concepţia revoluţionară şi potenţial de forţe şi mij­ nuală s-a efectuat însă nu­ nalizare
al crizei orînduirii feudale, în în judeţul nostru, cu puter­ ţii, iar prin reducerea perma­ înaltul umanitarism ale poli­ loace mecanizate în vede­ mai pe aproape jumătate 20.25 Film
Transilvania revoluţia a avut nice tradiţii revoluţionare, la nentă a cheltuielilor de pro­ ticii externe româneşti, care ‘ rea înlăturării restanţelor din suprafaţa prevăzută, fruntarc
pe ţară.
un caracter deosebit de as­ chemarea partidului revolu­ ducţie beneficiile au sporit au adus în gândirea politică a acumulate la întreţinerea ceea ce impune o preocu­ studiour
cuţit. Revendicările sociale ţionar unic al clasei munci­ în această perioadă cu 77 la lumii idei novatoare cum sînt: culturilor. In cooperativele pare mai insistentă din 22.05 că ; Revista
ale ţăranilor iobagi români, toare, zeci de mii de munci­ sută. Toate acestea demon­ democratizarea relaţiilor din­ agricole şi fermele de stat partea organizaţiilor de 22,35 Telejurr
maghiari, secui şi alţii se îm­ tori, pătrunşi de uriaşa impor­ strează că, în decursul scurt tre state, făurirea noii ordini unde munca a fost temei­ partid, consiliilor populare
binau cu revendicările naţio­ tanţă istorică a actului na­ al celor 30 de ani de la în­ economice şi politice interna­ nic organizată, s-a acţionat şi conducerilor C.A.P. din
nale determinate de asupri­ ţionalizării, au dat viaţă de­ făptuirea actului revoluţionar ţionale, lichidarea decalajelor într-un bun climat de or­ localităţile Boz, Ilia, Gura- IE AP
rea naţionplă la carq era su­ al naţionalizării, industria hu­ între ţările bogate şi sărace, dine şi disciplină, urmărin- sada, Burjuc şi Zam în sco­
pusă populaţia românească, cretului de stat, preluînd în nedoreană a dobîndit, dato­ înfăptuirea unor măsuri con­ du-se folosirea cu randa­ pul terminării grabnice a
lipsită de drepturi şi nere­ ziua de' 11 iunie 1948, în crete pentru dezarmare şi în ment sporit a timpului fa­ lucrărilor de întreţinere I BUCUREŞÎ
numele poporului şi pentru rită atenţiei permanente a vorabil de lucru în cîmp, manuală la cultura porum-
cunoscută ca naţiune de sine interesele lui, principalele primul rîrvd pentru dezarma­ dioprogramul
Radiojurnal ;
stătătoare de către aristocra­ mijloace de producţie în toa­ conducerii partidului nostru, ia Î presei ; 8,10
ţia maghiară şi administraţia te centrele. într-un entuziasm un rol esenţial în mecanismul rea nucleară — problemă a- J diiior ; 9,00 1
habsburgică. Momentul cel economiei naţionale, avînd flată pe ordinea de zi la I cultătorilor ;
fără precedent, muncitorii trăsăturile unei industrii mo­ O.N.U. din iniţiativa unui I de ştiri ; 10,1
mai înălţător al revoluţiei din din Brad, Câlan, Deva, Cer- J ric ; 10,30 Să
Transilvania l-a constituit A- deme, capabile să pună în va­ grup de state printre care — I Buletin de ş
tej, Orăştie, precum şi de la loare la un nivel superior re­ cu un rol deosebit de impor­ x — Ideal şi ir
dunarea naţională a români­ întreprinderile proprietate pri­ J Avanpremier;
lor de pe Cîmpia Libertăţii de vată din Valea Jiului şi Hune­ sursele materiale şi umane e- tant şi România. I 12,00 Buletin
Ja Blaj, din 3/15 mai 1848, doara, avînd în frunte comu­ xistente în cadrul judeţului. Aşa cum vă este cunoscut 1 Repere solist
Ja care au participat peste niştii, conduşi de delegaţii Subliniind realizările şi sar­ din presă, de la radio şi tele­ { la ' -P 3 ; I
16,00
I club ;
patru zeci de mii de români ale Comitetului judeţean de cinile din actualul cincinal, viziune, recent s-a încheiat I 16,25 Coordon
în majoritate ţărani, eveni­ partid şi reprezentanţii Uniu­ primul secretar al Comitetului strălucita vizită de prietenie J 17,00 Buletin
I Pentru patrii
ment răscolitor în conştiinţa nii sindicatelor, au preluat în judeţean de partid a arătat : în ţări socialiste din Asia a J serii ; 20,15 /
naţională, avînd totodată o întregime inventarul material „Cincinalul actual înseamnă tovarăşului Nicolae Ceauşescu J mică; 20,45 C
amplă rezonanţă europeană. al întreprinderilor şi au in­ şi pentru judeţul nostru o e- şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. | 22,00 O zi înt
* 3,00 Non sto-j
După aproape un secol stalat din rîndurile lor direc­ tapă de avînt pe coordona­ Această nouă şi istorică solie î turn.
de la revoluţia burghezo-de- torii acestor unităţi. în tele modernizării şi ridicării de solidaritate, colaborare, 8
e TIMIŞ O/
mocratică de la 1848 — a felul acesta, patrimoniul nivelului calitativ şi al eficien­ pace şi prietenie între popoa­ J lualitatea rai
arătat vorbitorul —, după un poporului din judeţul nos­ ţei economice în toate sec­ re a fost încununată de re­ 1 lodii de mu
veac de îndîrjită şi eroică tru s-a întregit cu impor­ toarele. Pe baza realizărilor zultate remarcabile şi întru­ I 18,30 Tribu
înaintate : G<
tante mijloace de producţie.
luptă de clasă, proletaria­ de prestigiu dobîndite în ridi­ neşte adeziunea deplină a dicioasă a e
tul, în alianţă cu ţărănimea, Sînt şi vor rămîne vii în con­ carea economică şi social- întregului nostru partid şi Î ce — schimb
pe şantierele
unind în jurul său forţele ştiinţa noastră aceste fapte culturală a judeţului, colec­ popor. Oamenii muncii hune- I construcţii ş
largi populare, toţi oamenii de epopee revoluţionară din tivele de oameni ai muncii dorenî — mineri, siderurgişti, Calilalea praştiei a doua, efectuaţii Ia cultura porumbului x mişoara ; 18,
anii de început ai socialis­ de mecanizatorul Gheorghe Chivu, pe ogoarele C.A.P. Bretea | ca Dima, Ion
muncii, fără deosebire de na­ diin întregul nostru ju­ constructori, energeticieni, ţă­ Streiului, este ireproşabilă. » violonistul I<
mului, prin care poporul eli­
ţionalitate, conduse cu com­ berat, preia conducerea des­ deţ, acţionează cu ■ ho­ rani, intelectuali, tineri şî * ransebeşanu .
şi creaţia —
petenţă şi înţelepciune ştiin­ tinelor naţiunii". tă rîre, abnegaţie şi răs­ virstnici, români, maghiari, I şi creaţiei tu
ţifică de către Partidul Co­ în continuare, referindu-se pundere comunistă pentru germani şi de alte naţionali­ sarcinile din programele de bului. Folosind judicios * tivitatea tine
munist Român, a reuşit să la cele trei decenii care au traducerea în viaţă a istori­ tăţi — şi-au exprimat prin întreţinere a culturilor se mijloacele mecanice d.in I Rişti din Oţe!
pună pentru totdeauna capăt celor hotărîri ale Congresu­ scrisori şi telegrame adresa­ înfăptuiesc cu succes, ceea 20,00 Viaţa i
trecut de la naţionalizarea dotare, ieri la C.A.P. Sârbi
dominaţiei exploatatorilor, să principalelor mijloace de pro­ lui al Xl-lea şi ale Conferin­ te tovarăşului N i c o l a e ce oferă garanţia obţinerii şi Brănişca s-a terminat
cucerească puterea politică ducţie, vorbitorul a subliniat ţei Naţionale ale P.C.R. Ceauşescu adînca recunoş­ ■unor recolte sporite la hec­ cea de a doua praşilă la
în stat. Victoria insurecţiei na­ Pe primele cinci luni ale tinţă şi bucurie pentru rezul­ tar. cultura cartofilor, iar la mim
că succesele istorice obţinute
ţionale armate, antifasciste şi de poporul român în cei 30 acestui an, planul la pro­ tatele vizitei, angajîndu-se să Intre altele, demn de e- C.A.P. Sălciva cartofii au
crntiimperialiste din august de ani care s-au scurs de ducţia industrială a fost facă totul pentru îndeplini­ videnţiat este rezultatul în­ fost prăşiţi mecanic şi a I DEVA : E
1944 a pus capăt aservirii la naţionalizarea principale­ depăşit cu 228 milioane lei, rea ireproşabilă a sarcinilor registrat de lucrătorii din treia oară. De asemenea, ( fericirea (Pa
politice şi subjugării econo­ lor mijloace de producţie, ceea ce reprezintă o realiza­ de plan şi angajamentelor pe cadrul I-A.S. Simeria, unde, la C.A.P. Sîrbi, Gurasada şi » Glscarul o <
t seriile I-U (
mice a României de către im­ adîncile transformări petrecu­ re în proporţie de 102 la su­ acest an şi pe întregul cinci­ până ieri, s-a aplicat şi cea Bretea Mureşană s-a trecut I DOAHA : Gi
perialismul german, a des­ te în economia ţării, în struc­ tă faţă de prevederi. Produc­ nal. Cu aceeaşi neţărmurită de a doua praşilă mecanică la aplicarea stropirilor îm­ * ra) ; Sando
Malaeziei (!
cestor unităţi trebuie să fie I
chis o nouă epocă în istoria tura societăţii, în viaţa celor tivitatea muncii a fost depă­ încredere privim şi apropiata la cultura porumbului pe potriva manei. Exemplul a- Pelerina rc
ţării noastre, în cursul căreia ce muncesc, constituie o te­ şită în aceeaşi perioadă cu vizită a tovarăşului Nicolae aproape 30 la sută din su­ x Riul care
urmat neîntîrziat şi de că­
Partidului Comunist Român, melie trainică pentru înfăptui­ 864 lei pe fiecare om al Ceauşescu în Marea Britanie, prafaţa stabilită. Prin inten­ tre celelalte unităţi din ra­ ( (Constructori
ŞANI : Urmâ
clasei muncitoare, în alianţă rea unor tot mai mari reali­ muncii din industarie, iar la moment de primă importanţă sificarea ritmului de lucru X (Unirea) ; Pr
cu ţărănimea, i-a revenit mi­ zări în opera de edificare a export planul s-a despăşit cu este posibil şi necesar ca za consiliului intercoopera- | ardelenii (
siunea istorică de a schimba societăţii socialiste multilate­ 6,3 la sută. Puternicul poten­ în dezvoltarea relaţiilor ro- prima praşilă mecanică să tist. Cooperatorii din Bre­ | Condurul şi
seriile
x
I-U
din temelii situaţia economi­ ral dezvoltate in România. ţial al României, al judeţu­ mâno-britanice, în viaţa po­ fie terminată în timpul cel tea Mureşană au început | LUPENI; ]
că şi politică a ţării. Prin Puternicul potenţial indus­ litică a continentului euro­ mai scurt pe toate supra­ primii şi praşila a doua | (Cultural) ;
pean.
lui nostru de astăzi este do­
x ehe (Munciţi
programul de reconstruire şi trial al României de astăzi vada elocventă a justeţei po­ feţele şi la I.A.S. Haţeg, uni­ manuală la cultura sfeclei | CAN: Aeţi.un
dezvoltare a României, de este dovada elocventă a jus­ liticii Partidului Comunist Ro­ Intr-o atmosferă de puter­ tate unde lucrarea aminti­ de zahăr. Mecanizatorii | (Muncitoresc)
făurire a economiei socialiste, teţei politicii Partidului Co­ mân, a faptului că, preluînd nic entuziasm, participanţii la tă mai trebuie efectuată pe Roman Dănilă, Viorel Cri- X Floare de cî
PETR1LA : :
în care industriei îi revenea munist Român, a faptului că, în mîinile sale principalele adunarea de la Deva au aproape 500 ha. Pe terenu­ şan, Nicolae Petruşe, Vio­ I tie — seriilt
rile afectate de pir, unde
un rol principal, Partidul Co­ preluînd în mîinile sale prin­ mijloace de producţie, clasa adresat o telegramă Co­ erbicidul folosit nu are e- rel Jurca, Axente Negrilă, x lorcsc) ; AU
munist Român schimba radi­ cipalele mijloace de produc­ muncitoare a ştiut să le ad­ mitetului Central al Partidu­ fect, s-a realizat prăşitul Romulus Bolea şi Ştefan k rel Vlaicu
| URICANI : I
cal politica economică a ţă­ ţie, clasa muncitoare a ştiut lui Comunist Român, secreta­ Ciutină, merită laude pen­ x te (7 Noiem
rii, îndreptînd-o pentru prima să le administreze superior, ministreze superior, să rezol­ rului general al Partidului manual. Şeful fermei de tru conştiinciozitatea dove­ k Scaramouche
stat din Unirea, a I.A.S.
oară în istoria sa pe un să rezolve cu succes sarcinile ve cu succes sarcinile vaste Comunist Român, tovarăşului Haţeg, ing. Marcel Stoico- dită la efectuarea praşile- | ORA ŞTIE: F
x av..elenii (Pa
drum necesar şi eficient, ca­ vaste ale operei de edificare ale operei de edificare a u- Nicolae Ceauşescu. (Textul vici, ne-a spus că pe aproa­ lor mecanice. rul negru -
(Flacăra) ; (
pabil să-i aducă o dezvolta­ a unei industrii noi, moderne, nei industrii noi, modeme, telegramei este publicat în pe 40 la sută din suprafaţa Primele unităţi din Con­ S Aripioară sai
re economică superioară şi structurate corespunzător ce­ structurate corespunzător ce­ pagina I a ziarului). cultivată cu cartofi, unde siliul imtercooperatist Haţeg | de cultură) ;
complexă. In acest fel, parti­ rinţelor revoluţiei tehnico-şti­ rinţelor revoluţiei tehnico-şti- In continuare, pe scena ca­ au apărut buruieni, meca­ care au încheiat praşila • puşeături sul
dul nostru dovedea că preo­ inţifice contemporane. sei de cultură s-a desfăşurat nizatorul Anton Vinţan a întîi mecanică la porumb I (Popular) ; I
* detectivi la n
cupările sale, problemele ca- în vastul proces de trans­ inţifice contemporane". un amplu program cultural- făcut şi-praşila a doua me­ sînt C.A.P. Sîntămăria-Or- I CALAN : Soa
re-l frămîntau se confundau formare revoluţionară a ţării, Referindu-se la aspecte ale artistic închinat celor două e- canică. De notat că efor­ lea, Haţeg, Băieşti, Pui şi * sa de cultur;
restanţe, îndeosebi la pra­ I
cu năzuinţele majore şi in­ bazat pe poziţia profund politicii externe româneşti, venimente din istoria patriei turile lucrătorilor din fer­ Sălaşul de Jos. Există însă * (11 Iunie) ; !
gia (Mureşul]
teresele întregului nostru po­ ştiinţifică, clarvăzătoare şi cu­ vorbitorul a subliniat că în noastre. Spectacolul s-a bu­ mele Chitld şi Rîu Bărbat în alertă (L
por. Cucerirea deplină a pu­ tezătoare elaborată şi apli­ curat de un deosebit succes. sînt concentrate la termina­ şila manuală, care trebuie * LIUC : Herei
terii politice de către clasa cată concret de partidul, nos­ anii construcţiei socialiste, în­ Participanţii la adunare rea praşilei manuale la să fie grabnic înlăturate I pă ni în tul ui (3
* LARI : Orfai
muncitoqre în alianţă cu ţă­ tru, în frunte cu secretarul deosebi în perioada marcată au vizionat o sugesti­ plantele rădăcinoase pentru prin mobilizarea tuturor lo­ j rcsc).
său geg§răL ţgyărâjui Nicolae de Congresele al IX-lea, al vă expoziţie în care sînt cuitorilor satelor la efec­
rănimea muncitoare şi cu ce­ furaj. tuarea acestei lucrări ho-
lelalte categorii de oameni ai Ceauşăltu, judeţul Hunedoa­ X-lea şi al Xl-lea ale partidu­ prezentate fealizarile remar­ Prima praşilă mecanică tărîtoare pentru soarta re­
V
muncii a permis trecerea Ia ra, asemenea tuturor judeţe­ lui — alături de măreţele cabile obţinute de judeţul Ia cultura porumbului s-a coltei anului 1978. î 1 % REI
făurirea bazei economice a lor ţării, a cunoscut în cei succese obţinute în construc­ Hunedoara — în contextul realizat pe întreaga supra­ * .
socialismului în România. 30 de ani de la naţionaliza­ dezvoltării generale a întregii faţă existentă în cultură în N. TÎRCOB
re mutaţii şi structuri econo­ ţia socialistă şi în strînsă in­ ţări — in anii construcţiei so­ | Timpul i
In continuare, vorbitorul a mice şi sociale fundamenta­ * iunie ; Vri
ispus : „Un rol hotăritor in le. Alături de întreaga ţară, terdependenţă cu ele — cialiste. I stabilă, cer
desfăşurarea revoluţiei socia­ k noros. Vor
liste l-a constituit trecerea economia hunedoreană a în­ ( ţii, mai al<
ploaie, şi
principalelor mijloace de pro­ registrat în anii socialismului ^ descărcări
o impetuoasă şi multilaterală
ducţie în mîinile poporului, dezvoltare, a cărei caracteris­ I va sufla m
ceea ce a însemnat o vic­ tică esenţială o constituie sificări de
sectorul -v<
torie de importanţă hotărî- procesul intens şi continuu - rile minţim
taare pentru clasa muncitoa­ I între 10 şi
de industrializare socialistă, , Je maximo
re şi întregul popor muncitor implantarea în perimetrul grade.
dîn România. „Prin naţiona­ ( Pentru lfl
hunedorean, graţie programe­
lizare — sublinia secretarul lor elaborate de partid, a u- s mea va fi
bilă. Local,
general al partidului nostru, nei industrii moderne. Hune­ t se de plot
tovarăşul Nicolae Ceauşescu doara se numără astăzi prin­ ,, descărcări
■— a luat naştere în econo­ tre judeţele puternic indus­ t, Ia raunt
| bilă, cu ci
mia naţională sectorul socia­ trializate ale ţării, a cărei î cădea prec
list, Ikhidindu-se, în indus­ sursă principală de dezvol­ b de averse
| local vor
trie, contradicţia dintre ca­ tare este determinată de rea­ ’ Se vor ser
racterul social al producţiei lizarea unui uriaş program i oiodrice.
şi însuşirea privat-capitalistă. de investiţii. Punerea în func­
Naţionalizarea, crearea pro­ ţiune a noilor obiective in­ Moment din spectacolul prezentat pe scena Casei de cultură, Deva,