Page 31 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 31
06 • VINERI, 9 IUNIE 1978
Pag. 3
SUB SEMNUL ÎNALTEI GEIJI i UN ADEVĂRAT RECITAL de a doua ediţii a Festiva de la ciclul primar, primul | j PE ADRESA
lului naţional „Cintarea loc a fost ocupat de forma- \ \
EIUJV3E FAŢĂ BE OM Sala Clubului' „Construc României". Concursul coral ţiile corale ale şcolilor ge- i « PRIMARULUI \
torul" din Hunedoara a s-a desfăşurat pe scena nerale nr. 9 şi 11. ^ j Intr-o scrisoare trimisă \
La Petrila, despre frumuseţea i găzduit în cadrul fazei de casei de cultură şi clubu ÎNTÎLNIRE \ ţ Nicu Stanciu din salul L ţ
mecanizatorul
redacţiei,
masă a Festivalului naţio
lui
„Siderurgistul". La sfîr-
ca ; nal „Cintarea României"
(ii judeţeni şit, juriul a stabilit urmă Timpa îşi exprimă nedu- ţ
vieţii şi a oraşului concursul şoimilor patriei toarea clasificare : Locul I Cu puţin timp in urmă, f merirea pentru taptul că \
programu- ( din cele 16 grădiniţe ale pionierii unităţii de la Şcoa i in această localitate s-a L
municipiului Hunedoara. Cei
manifestat o inadmisibilă ?
la generală nr. 7 din Hu
„Petrila — spune tova necesară prelucrării lem mai mici cetăţeni ai muni nedoara s-au întilnit cu to lipsă de răspundere faţă )
răşul Petru Şoşoi, secretar nului. Ce înseamnă noua cipiului au oferit părinţilor varăşul Eugen Avram, secre f de soarta unei suprafeţe ţ
bă francc- al comitetului orăşenesc de unitate economică ? Cel pu şi fraţilor lor mai mari un ALBUM tar al comitetului muni \ de circa 3,5 ha păşune i
ragerii lo- partid — e o localitate cu ţin două lucruri: pe de o adevărat recital de versuri, cipal al P.C.R. Acţiunea a pa care el a insămînţat-o J
oameni harnici, angajaţi parte forţa de muncă femi cintece şi montaje. Întrece constituit un prilej pentru \ cu ierburi valoroase în \
limba ger- plenar in efortul întregii Văi nină va fi atrasă în sfera rea a constituit un frumos \
purtătorii cravatelor roşii cu
„■ omagiu adus prin cînt şi PIONIERESC primăvară. Indiferent de 1
: 130 «Ie a Jiului de a da patriei producţiei materiale, pe de tricolor de a cunoaşte stăpinul ei (Consiliul popu- /
'roclamaţia cantităţi cit mai mari de altă parte, în familiile ora dans patriei şi partidului transformările ce au avut Iar comunal Băcia, intre- f
* aur negru. Petrila e — în şului vor intra venituri mai de către cei mai mici lo loc in ultimii ani in muni prinderea de pajişti sau ţ
9 acelaşi timp — un exemplu mari, ceea ce înseamnă po cuitori ai Hunedoarei. (Emi — formaţia corală a şcolii cipiu, acolo unde părinţii C.A.P.), nu era îngăduit )
; la naţio- al preocupărilor constante sibilităţi mai mari pentru o lia Popoviei, Doina Gafiţa, generale nr.. 10 ; locul II — lor muncesc zi de zi. Oas ca pe terenul, respectiv să l
ce le dovedeşte partidul şi viaţă tot mai îmbelşugată. Mariana lancu, Maria Me- formaţiile corale ale şcolilor
ic : „In- generale nr. 8 şi 1 ; locul petele s-a referit la grija fie lăsate la păscut ani- /
Premieră statul pentru a le asigura Un scurt bilanţ al zinca, Elvira Daha, Rodica III — formaţiile corale ale partidului şi statului nostru male şi păsări, deoarece }
oducţic a minerilor, ca şi tuturor oa muncii patriotice la zi Silaghi, Eva Geberan — de pentru copiii ţării, pentru furajele rezultate puteau
engleze ; menilor muncii din ţara relevă şi el că în Pe ia Subredacţia „Tot înainte" şcolilor generale nr. 3, 5, 6 cetăţenii de mîine ai Hu- i
rar-artisti- noastră, o viaţă demnă, ci trila au fost realizate lu Hunedoara). şl 7. La secţia coruri de ca nedoarei, arătind că in vii- j ti recoltate şi cu ele se
furaje
completa
balanţa
vilizată, plină de belşug, crări a căror valoare se ri meră*. locul I a revenit for torii ani municipiul se va l ră a unităţilor agricole. Ce ţ
satisfacţii şi împliniri". dică ia peste -11 milioane CONCURS CORAL maţiei şcolii generale nr. 7, îmbogăţi cu o nouă şcoală / părere aveţi tovarăşe Tra- i
Aprecierea de mai sus se lei, dintre care se cuvine a iar premiul special al Con generală, bazin de înot, o j ian Cristoiu, primar al co- J
sprijină pe puternice argu fi consemnate construcţia a Municipiul Hunedoara a siliului municipal al Organi nouă casă a pionierilor, o l munei Băcia, despre a- \
mente oferite cu dărnicie 7 800 mp trotuare şi străzi, găzduit recent faza pe lo zaţiei pionierilor a revenit fabrică de textile, un nou 1 ceastâ situaţie ? ^
de viaţa cotidiană a oraşu amenajarea a 7,5 km de calitate a „Ştafetei cravate formaţiei corale de la Şcoa hotel, toate aceste edificii i
lui. lată, in perioada ce am drumuri, repararea de străzi lor roşii cu tricolor", acţiu la generală din Chelari. In
: 6,00 Ra- avi'nd data de dare în iolo- ţ i LA iNTRECERE
lineţii; 7,00 parcurs-o din acest an, s-a şi trotuare în suprafaţă de ne înscrisă în cadrul celei concursul rezervat corurilor sin fă in anul 1980. i ' CU... SOARELE
Revista dat in folosinţă un bloc în peste 36 000 mp şi aite o-
ernl melo- care s-au mutat in aparta biective de interes general. in satul Răcăştie, ziua (
.uulcm as- in amiaza mare, ilumina
l Buletin mente dotate cu tot confor In ce priveşte înfrumuseţa Muncim, dar ne si bucurăm
las folclo- tul un număr de 80 de fa rea localităţii şi aici infăp-- tul public funcţionează
ca ; 11,00 milii. Blocul are la parter tuirile sint... frumoase. In perfect, adică ard toate ţ
11,05 1848 becurile. Asemenea lămpi (
Jre ; 11,20 unităţi comerciale şi de această primăvară au fost de roadele muncii noastre în concurenţă cu lumina J
ftadio-Tv. ; prestări servicii, începind de plantaţi — in cartierele 8
Ştiri ; 12,35 la alimentară cu autoser Martie, pe strada Republicii soarelui am văzut şi la \
13,00 De
Str.'Jor.t- vire pină la atelier de înră şi în alte locuri — circa Dezvoltarea armonioasă atenţie îmbunătăţirii conti minţim aici femeile din sa \
.diojurnal ; mat. Pînă la sfîrşitul anului, 5 400 pomi şi arbori orna a tuturor judeţelor ţării nue a condiţiilor de muncă tele Băiţa, Ormindea, Căi- l
economice; în Petrila se vor construi mentali, iar în parcuri şi determină şi o accelerare a şi viaţă, promovării femei nel şi Sălişte.
ştiri ; 17,20 zone verzi — aproximativ
18,00 Orele încă 100 de apartamente. procesului de încadrare a lor în funcţii de răspun O altă latură în care ac
cta econo- Şi tot pînă la finele lui 10 000 de panseluţe. Evi femeilor în muncă, în sfe dere pe linie de partid, în ţionează cu succes comi punctul sanitar al sectoru
tţe sonore; 1978 se va realiza un ma dent, dorinţele oamenilor ra producţiei materiale şi activitatea organizaţiilor de tetul comunal şi comisiile
orii; 23,30— gazin de tip universal, un spirituale, în întreaga via masă, economice şi de stat. lui U.C.C., din C.S. Hu
izical noc- din Petrila în ce priveşte jde femei este desfăşurarea nedoara, la silozul de cocs
nou local pentru oficiul modernizarea şi înfrumuse ţă socială. De remarcat este faptul unei eficiente munci politi de la Peştiş, in alte părţi.
P.T.T.R., un căminul cultural ţarea localităţii sint, in a- în comuna Băiţa, sub în că femeile încadrate mani ce şi cultural-educative de
: 18,00 Ac- Peste tot liind vorba de
18,10 Mc- la Cimpa şi multe alte o- cest an, şi mai ambiţioase, drumarea nemijlocită a bi festă spirit de responsabi masă în rîndul femeilor. în ţ risipă, fireşte.
uşoară ; biective de larg interes ob angajamentul pe 1978 pre- roului comitetului comunal litate şi o bună comporta- colaborare cu căminele cul
experienţei ştesc. Dar cea mai mare în văzînd a se înfăptui obiec de partid şi a organizaţiilor turale şi biblioteca comu ) AL CUI O FI TERENUL ?
dfirirea ju. de bază, comitetul comunal
iei dectri- făptuire a acestui an şi a tive în valoare de 23 milioa DIN ACTIVITATEA nală, au fost organizate în La intrarea in satul Gel-
experienţă celor care urmează este ne lei. E un angajament in- al femeilor şi comisiile de COMITETELOR SI A satele comunei simpozioa m ar, venind dinspre Orăş-
istului de fabrica de mobilă ce se va sufleţitor care va fi realizat femei din sate şi unităţi e- ne, seri literare, întâlniri cu
ontaje Ti- conomice militează în per COMISIILOR DE FEMEI tie, pe partea stingă a şo
lintă Rodi- realiza din investiţiile su şi chiar depăşit, după cum oameni de ştiinţă, artă şi selei (lingă dig), este o
storeanu şi plimentare acordate — ca ne mărturisesc deputaţii o- manenţă pentru creşterea cultură. De remarcat este suprafaţă apreciabilă de
iiolacu Ca şi magazinul universal, de raşului, cetăţenii, unanimi in în intensitate a participării re la locurile lor de muncă, faptul că prin munca ideo teren care a rămas necul-
lo Tineretul hotărirea de a-şi face loca femeilor la realizarea sar în realizarea sarcinilor pro logică de educare a femei
ftra "muncii altfel — in care vor munci cinilor economice şi edili. fesionale şi obşteşti ce le tivată. Aceasta este o
— din ac- circa 800 de soţii şi fiice litatea unde muncesc şi lor, desfăşurată sub îndru mostră vizibilă a lipsei de
• sixlerur- de mineri. Primele viitoare trăiesc tot mai frumoasă, tar-gospodăreşti ce se des revin, făcînd cinste colecti marea organizaţiilor de preocupare pentru folosi
■oşu ; 19,30- iar viaţa lor tot mai spor prind* din planurile econo velor în care muncesc. Se partid, un număr tot mai
cală.. muncitoare au şi fost selec mice anuale în profil teri poate evidenţia contribuţia rea cu chibzuinţă a pă-
ţionate şi trimise la Tg. Jiu nică, mai demnă, mai lumi mare de femei sint primite mintului. Tovarăşii de la
pentru a-şi insuşi priceperea noasă. TR. BONDOR torial. Totodată, se acordă adusă de comisiile de fe în rîhdurile partidului. Consiliul popular comunal
mei la achiziţionarea şi Sub îndrumarea perma Geoagiu ce părere au de
contractarea' de produse a- nentă a organelor de partid,
nimaliere. Astfel, femeile vom face şi în viitor totul spre „destinaţia" care s-a
şi-au adus un aport deose dat terenului in cauză ?
de-aproope bit la predarea la fondul pentru mobilizarea întregii Poate vor alia proprieta
; Mateaş mase de femei din comuna rul şi-i vor aplica preve
i liniştit — de stat a 660 tone de car noastră la înfăptuirea ho derile legii. Aşteptăm un
i) ; HUNE- ne bovine, 350 tone carne
11a (Flacă- porcine, 2 500 hl lapte de tărârilor celui de-al XI-lea răspuns concret şi faptic.
— tigrul Congres şi ale Conferinţei
rurgistuJ) ; vacă şi multe altele. Putem Naţionale ale partidului AMNEZIE...
( A r t a ) ; aduce laude în acest sens Anul trecut, Energo-con-
oă muntele femeilor din satele Lunea, pentru edificarea orânduirii
PETRO- socialiste multilateral dez strucţia Mintia a întreprins
fărâ vină Fizeş şi Hărţăgani, care au unele lucrări pentru con
ul, aurul şi contractat cele mai mari voltate şi de înaintare spre struirea de ateliere la Li
oiembrie) ; cantităţi de lapte. comunism, pentru traduce
ndafirul — Apreciem, de asemenea, rea în viaţă a hotărîrilor ceul energetic din Deva,
tepublica) ; recentei. Conferinţe Naţio Pentru uşurărea transpor
e specială spiritul gospodăresc şi hăr tului unor utilaje pe şan •'
re la ure- nicia multor femei, care nale a femeilor din ţara
c) ; VUL- pun tot sufletul pentru ca noastră. tier, s-o folosit incinta li
Autobuzul“ ceului din apropiere, cel
LONEA : gospodăriile lor, satul, co ELENA DOBRA de construcţii, Energo-
(Minerul); muna noastră să fie din zi preşedinta
ul de hîr- în zi mai îngrijite, mai fru Comitetului comunal construcjia angajindu-se
11 (Munci- (printr-o „minută"): să re
ASA : Au- Grădiniţa cu program normal nr. 2 din Slmoria. Foto ; V. ONOIU moase şi mai plăcute. A- al femeilor Băita facă stricăciunile produse
ncitoresc) ;
:nt fierbin- cu acest prilej. Dar cu
i ; brad: toate că lucrările s-au ter
■aua roşie); minat încă de anul trecut,
■ul aurul io
l ; Corrft. Satul îndepărtat, de mun stocurile de mărfuri greu spune că repartiţia noastră marfa comandată şi după 8 dată la discreţia unor func cele stabilite în minută nu
îriile I-ll te sau de deal, unde de vandabile existente în ma a ridicat-o Ilia. Dar de cîte luni de la lansarea comen ţionari incorecţi de pe la au iost respectate nici în
AGIU-BAI: gazin. Nici pînă acum nu ori avem repartiţie de mar zii" . cine ştie ce depozite; sau momentul de faţă. Cam
iedor (Casa regulă trăiesc şi muncesc
.ŢEG : îm- oameni a căror principală au fost ridicate, de mai bi fă la depozitul de tranzit Am lăsat aceste mărturi pur şi simplu la discreţia lungă amnezia...
ar de lună ocupaţie este creşterea vi ne de trei ani. .Magazie de de la Ilia, o ridică gestio siri să „curgă" pe hîrtie, şoferului ce transportă TAMBURI MULŢI
ZI : Cinci telor în gospodăria indivi mină nu am, pentru a narul de la Cărmăzăneşti, fără a interveni, pentru că, marfa. „Lanţul" pe care l-a
ul nopţii ; aşa cum am mai spus, de- conceput U.J.C.C. pentru Şl ÎMPRĂŞTIAŢI
ouche (Ca- duală, este un participant face aprovizionare cores că are pe fiul său merceo
Fumicarul activ şi de nădejde la con punzătoare pe timpul ier log la cooperativa din Ilia. plasîndu-ne în acest sat, în aprovizionarea acestor ma Cum te apropii de 'In- î
SRIA ; Ur- stituirea fondului centrali nii, când satul rămîne izo Şoferul cooperativei de la cadrul colectivului de în gazine are prea multe ve treprinderea de lianţi De- •
XIA : B.D. Gurasada vine la Dănuleşti drumare şi control, me-am rigi şi acesta este necazul va-Chişcădaga, vezi de-a,,
na); TE- zat de produse agroalimen- lat. Marfa comandată o lungul liniei ferate cum
in centrul tare al statului. Cea mai primesc numai dacă mă cînd vrea el. Ce să mai convins de veridicitatea cel mai mare. Pe de altă
1
rul); GHE- grăitoare dovadă a faptului duc personal cu maşina la spun de porumb şi de făi- lor. Dar magazinul care-i parte, consiliile populare sint împrăştiaţi o mulţime
(Munciio- comunale de care aparţin de tamburi pe care a fost ,
că partidul şi statul apre
ciază cum se cuvine aceas aceste sate se bucură cînd înfăşurată bandă trans
tă contribuţie, este institui găsesc la populaţia respec portoare. Chiar dacă ar
rea sistemului de pensii tivă ecoul dorit pentru a fi ei iară valoare, un
pentru ţăranii cu gospodă De ce ajunge aprovizionarea satelor se achita de sarcina econo stăpîn care să-i predea
rie individuală. mică de livrare la fondul la I.C.M. tot ar trebui să
de stat, însă de obligaţia se găsească.
il pentru 9 Un asemenea sat este şi de a face tot ce depinde de
devine in satul Dănuleşti din comuna îndepărtate pe post de cenuşăreasă? VĂ ROG, UN FOC !
ii mai mult Gurasada, situat la 7 km ele ca organe locale ale
preci ni in puterii de stat pentru a a- La bufetul 68 din auto
forma de de la ultima staţie de au sigura cele necesare popu gara oraşului Haţeg se
semnala tobuz. In legătură cu sta vînd zilnic multe ţigări şi
1
ice. VIntul rea magazinului sătesc de depozit, iar maşini primesc nă de mălai, de care mă în aprovizionează pe sătenii laţiei respective, uită. chibrituri. Mai precis spus,
. eu inten- aici, iată ce ne spunea ges numai cînd transport am treabă în fiecare zi con din Dănuleşti, după cîte în ancheta intitulată
'•trată din ştim, nu reprezintă o ex „Cînd mărfurile către ma s-ar vinde dacă ar fi. Dar
..Apf'U'atu- tionara Marta Bota, cu o- balajul. Dar şi în acest caz, tractanţii de animale ?* Pri gazinul sătesc pierd „trenul de vreme îndelungată aici
6 cup'u-inse cazia deplasării în acest din unele mărfuri primesc . mesc şi eu numai după ce cepţie. Sate mai puţin izo
1
de- i-’V ce- şat a unui colectiv de în ceea ce rămîne de ia alţii au luat alţi gestionari de late ca Dănuleşti — şi am optim", căutaţi cauzele, nu nu sint Mârâşeşti, Carpaţi
2 5 ş i - 2 8 ajuns său dacă „mă duc de da de exemplu Ţătărăst.ii, acarii Păun", arătam o cu iiltru, Amiral, Snagav,
drumare şi control al Co şi dacă mai rămîne. De parte a acestor cauze. Al In schimb, stau în raftur
iunie: Vre- mitetului judeţean de cînd sîntem cooperativă a- acasă" la moara din Sime- din comuna Burjuc, de ca tele le-am numit în rlneţu alte sorturi de ţigări, une
leral insta- •partid: „Am preluat ges parte, despărţiţi de Ilia, ria. Unele depozite ale re ne-am ocupat cu cîtva
ădea aver- depozitele de aici se poar I.C.R.A., cum e cel de za timp în urmă — se bucură rile de faţă. Aşteptăm deci le de peste 5 ani. Dar ş
soţite de tiunea acestui magazin, în de o „atenţie" — asemănă răspunsul cuvenit, prin mă dacă ar găsi ţigările cdu
ce. valoare de peste 185 mii tă cu noi ca şi cu un copil haroase, nu-mi eliberează suri trainice,, de la Uniu tate, fumătorii tot n-ar pu
cmc insta- lei, forţată de împrejurări, vitreg. Ţigări „Naţionale", marfă decit in cadrul gra toare. Ce deducem de aici ?
oros. Vor întrucît după decesul so drojdie, spirt medicinal de ficului. îi înţeleg, dar mă Că aprovizionarea cu cele nea judeţeană a coopera tea să le lolosească. Pen
sub formă duc şi eu după marfă cînd necesare a populaţiei aces tivelor de consum, Direcţia tru că la unitatea respec- }
taie, care, ţului meu, care-1 avusese exemplu, eu nu primesc. comercială, I.C.R.A. şi ce tivă nu s-au mai dus chi- Ţ
20 1/mo. în primire, nu a vrut ni Dacă mă duc la depozite, prind maşina. Alţii, cum tor sate, care sint partici
descărcări meni să-l preia. Mi , s-a la Deva după aceste măr e depozitul de articole de panţi activi la fondul cen lelalte întreprinderi de co brite de foarte multă vre- ^
promis atunci că voi fi a- furi, solicitate mult de pape tărie, livrează cu ma tralizat de produse agro- merţ cu ridicata. L
ION CiOCLEI
jutată, că mi se vor ridica populaţia satului, mi se re întîrziere. Am primit alimentare, rămîne nu o