Page 33 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 33
ANUL XXX
NR. 6407
SÎMBĂTA,
10 IUNIE
1978
4 pagini — 30 bani
„30 de ani de la naţionalizarea Înfîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu
principalelor mijloace cu preşedintele Partidului Social Democrat
de producţie din România“ din Republica Federală Germania, Willy Brandt
Cu prilejuJ sărbătoririi a ţării, în struotura societăţii, în posibilă instauraroa unei noi Ta invitaţia tovarăşului dere şi colaborare în Eu rate a O.N.U. De o deose
130 de ani de la revoluţia viaţa celor ce muncesc, con ordini î economia ţării, în Nicolae Ceauşescu, secretar ropa şi în întreaga lume. bită importanţă este ca o
n
burghezo - democratică din stituie o temelie trainică pen. viaţa întregului popor. Era general al Partidului Co In acest sens s-a evidenţiat parte din economiile reali
1848 şi a trei decenii de la tru înfăptuirea de tot mai încă una din marile cuceriri munist Român, preşedinte necesitatea de a se depune zate prin înfăptuirea dez
naţionali zarea principalelor mari realizări în opera de e- ale partidului comuniştilor, le Republicii Socialiste eforturi pentru impulsio armării şi încetarea înar
mijloace de producţie, în o. di'ficare a societăţii socialiste una din paginile glorioase România, Willy Brandt, narea realizării integrale a mărilor să fie alocată pen
roşul Călan a fost organizată multilateral dezvoltate în ale clasei noastre muncitoa're, preşedintele Partidului So prevederilor Actului final tru dezvoltarea economică
ieri o sesiune ştiinţifică de România. care a transmis peste vreme cial Democrat din Republi al Conferinţei de la Helsin a ţărilor în curs de dezvol
comunicări, în deschiderea Cincinalul actual înseamnă făclia arzîndâ a unor per ca Federală Germania, s-a ki, îndeosebi pentru com tare.
lucrărilor sesiunii a luat cu- pentru judeţul nostru, pentru petue împliniri muncitoreşti, aflat într-o vizită în ţara- pletarea destinderii politi T o v a r ă ş u l Nicolae
vîntul tovarăşul Petre Lun- oraşul Călan, o etapă de a- comuniste. noastră, în zilele de 8 şi 9 ce cu măsuri concrete de Ceauşescu şi Willy Brandt
gu, secretar al Comitetului vînt pe coordonatele moder Tovarăşul Zevedei Ştef, di iunie a.c. Cu acest prilej, dezarmare militară. s-au pronunţat pentru so
judeţean Hunedoara al nizării, ridicării nivelului ca rectorul Direcţiei judeţene de între tovarăşul Nicolae T o v a r ă ş u l Nicolae luţionarea tuturor conflic
P.C.R., vicepreşedinte al Co litativ şi al eficienţei econo. statistică, o vorbit despre Ceauşescu şi Willy Brandt Ceauşescu şi Willy Brandt telor şi a problemelor liti
mitetului executiv al Consiliu mioe în toate sectoarele. Pe „Actul revoluţionar al naţio au avut loc convorbiri în au reafirmat necesitatea gioase dintre state pe ca
lui popular judeţean, care a baza realizărilor de prestigiu nalizării — moment important probleme de interes co întreprinderii de măsuri le paşnică, prin tratative,
relevat rolul Partidului Comu dobîndite în ridicarea econo în dezvoltarea industriei hu- mun. practice L. domeniul dez pentru excluderea din via
nist Român de conducător al mică şi social-culturală, co nedorene pe coordonatele armării, pentru încetarea ţa internaţională a forţei şi
clasei muncitoare in lupta lectivele de oameni ai muncii progresului socialist". Vorbi In cursul convorbirilor a ameninţării cu folosirea
pentru cucerirea puterii po torul a relevat în date semni s-a subliniat importanţa şi cursei înarmărilor, sublini-
hunedoreni acţionează cu necesitatea de a se acţiona indu-se în acest sens în forţei şi au evidenţiat ne-
litice şi economice şi sem hotărire, abnegaţie şi răspun ficative nivelul industriei hu- pentru continuarea proce semnătatea actualei sesiuni
nificaţia actului revoluţio dere comunistă pentru tra nedorene în anul 1948. com sului de securitate, destin- speciale a Adunării gene-
nar de la 11 iunie 1948 în ducerea în viaţă a istoricelor parativ cu anul 1978, ceea (Continuare in pag. a 4-a)
procesul de făurire a socia ce a evidenţiat dezvoltarea
lismului şi comunismului în nemaiîntîlnită a meleagurilor
România. hunedorene în frămîntato lor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe corespondentul
Deşi desfăşurate în epoci istorie. Grov lovită de urmă
şi condiţii diferite — a spus SESIUNE ŞTIINŢIFICA rile celui de al IMea război diplomatic al ziarului britanic „The Guardian**
vorbitorul — cele două mă * Io mondial, economia hunedo-
reţe evenimente pe care le DE COMUNICĂRI reanâ a intrat acum 30 de T o v a r ă ş u l Nicolae blicii Socialiste România, a Cu acest prilej, tovarăşul
aniversăm se află intr-o pro ani intr-un permanent proces Ceauşescu, secretar general primit, vineri dimineaţa, Nicolae Ceauşescu a acor
fundă şi organică interdepen de refacere, înnoire şi moder al Partidului Comunist pe Hella Pick, corespon dat un interviu pentru zia
denţă, ambele reprezentind nizare, proces care s-a am dent diplomatic al ziarului rul „The Guardian".
plificat la cotele cele mai
momente hotăritoare în lupta înalte după Congresul al Român, preşedintele Repu britanic „The Guardian".
poporului nostru pentru liber hotăriri ale Congresului al
tate şi dreptate socială, pen Xl-lea şi ale Conferinţei Na IX-lea al partidului. Intr-un
tru independenţă şi neatârna ţionale ale Partidului Comu singur cincinal (1956—1960), Un jubiîeu muncitoresc
re, pentru dreptul de a fi stă. nist Român. industria hunedoreană a atins
pin pe destinul său, Revolu In comunicarea : „Partidul o medie de dezvoltare de
ţia din 1848 a constituit u- Comunist Român — organi 15,5 la sută, superioară cu a- 50 de ani de activitate a colectivului
nuil din momentele culminan zatorul luptei maselor munci proape 5 procente mediei pe
te, hotărîtoare ale procesului toare pentru cucerirea puterii ţară. De la naţionalizare şi
de constituire a României mo economice", tovarăşul Gheor- pînă la finele anului 1977, de la seefia turnătorii a C. S. Hunedoara
derne. ghe Matei, şef de secţie la industria hunedoreană şi-a
Comitetul judeţean de partid, sporit activitatea de 13 ori, în sala întîlnirilor de lucru Unii mai răsăriţi îşi mărturi meroşi alţi membri ai colec
Vorbitorul a subliniat uni dezvoitîndu-se intr-un ritm
tatea de vederi şi convingeri a relevat că încă de la con de la secţia turnătorii a Com seau chiar opţiunea pentru tivului semicentenar — cu o
politice ale tuturor românilor, stituirea sa, din 8 mai 1921, mediu anual de 10 la sută, binatului siderurgic Hunedoa una din meseriile practicate vechime de două şi chiar trei
maghiarilor, germanilor din partidul comuniştilor a militat deci şi-a dublat producţia, în ra, faţă în faţă, două gene pici. Bineînţeles, cu menţiu decenii in turnătorii — au
Transilvania, în lupta comu cu toată forţa sa revoluţio medie, la fiecare 7 ani. S-au raţii : deoparte „veteranii" — nea „...atunci cînd voi fi ma cu adevărat ce transmite ce
nă pentru eliberare naţională nară pentru progres şi liber dezvoltat şi modernizat uni modelatori, formatori, turnă re !“. lor mai tineri : bogatul lor
şi socială, apoi a continuat : tate, pentru echitate socială tăţile economice existente, tori — cu o vastă experien O' imagine din amplul me mesaj de eforturi şi împliniri
După un secol de la revolu. şi naţională, pentru construi s-au construit noi întreprin ţă de muncă şi de viaţă, iar canism de transmitere, in pc calea construcţiei socia
ţi-a burghezo-democratică de rea socialismului pe pămîntul deri şi capacităţi de produc de cealaltă un grup de pio flux continuu, a ştafetei „bră liste, deschisă de partidul
la 1848, după un veac de în- românesc. Impulsul hotăritor ţie, a crescut numărul mun nieri şi şoimi ai patriei. Pri ţării de aur", imagine cu nostru. Pentru că aceşti oa
dîrjită şi eroică luptă de cla al vremurilor noi ce aveau să citorilor şi s-a diversificat do mii — sfătoşi, cu vorbă dulce vechi tradiţii în rîndul colec meni minunaţi au fost mar
să, proletariatul, în alianţă cu vină l-a dat istoricul act de tarea tehnică, au intrat în şi domoală — lămureau cu-' tivului de aici care, în aceste torii, mai precis animatorii
ţărănimea, unind în jurul său Io 23 August 1944. Anii care fabricaţie produse noi. de riozitatea micilor lor prieteni zile, aniversează muncitoreş- progresului neîntrerupt pe ca
7 forţele largi populare, toţi oa au urmat eliberării ţării înalt nivel tehnic. despre rostul şi importanţa te împlinirea a 50 de ani de re l-a cunoscut munca din a-
menii muncii, fără deosebire In comunicarea „De la ve activităţii din secţie, insuflîn- la turnarea primelor piese ce cest sector, în anii noştri, ai
au fost ani de cuceriri revo chea uzină la moderna între
de naţionalitate, a reuşit să luţionare, sistematice ale po du-le cultul muncii, dragos purtau emblema Hunedoarei. socialismului victorios.
pună pentru totdeauna capăt porului, ale creatorilor de prindere de astăzi", tovarăşul tea pentru frumuseţile profe Şi, în cadrul unor asemenea — Ca şi multe alte sectoa
dominaţiei exploatatorilor, să valori. Ca un corolar al luptei inginer Dumitru Bucur, direc siunii lor care, pe lingă stă- întâlniri dintre generaţii, re, la începuturile sale, gene
cucerească puterea politică şi torul I.V. Călan, a consemnat pinirea deplină a meseriei, le Gheorghe Simeria, Titu Ho- raţia noastră a trebuit să
economică de stat. Succesele drepte a poporului, ca o vic semnificaţia actului naţiona cere şi migală de artizan şi beanu, Matei Udrea, Dumi
istorice obţinute de poporuk torie îndreptăţită şi irevoca lizării pentru munca şi viaţa un dram de talent ce ţine tru Văcaru, losif Aruncutea- SABIN IONESCU
român în cei 30 de ani care bilă a clasei noastre munci de arta sculpturală. Oaspe nu, Alexandru Tripa, losif
s-au scurs de la naţionali toare, s-a săvîrşit Ia 11 iunie (Continuare in pag. a 2-a) ţii ? Numai „ochi şi urechi". Şoş, Alexandru Cazan şi nu (Continuare în pag. a 2-a)
zarea principalelor mijloace 1948 actul istoric al naţiona
de producţie,’ adîncile trans lizării principalelor mijloace
formări petrecute în economia de producţie, ceea ce a făcut <6 j
Omul e măsura tuturor lucrurilor...
O măsură insă in ne frontalul său din sectorul de stiipi cu armături cu
contenită evoluţie, in epo III al minei Uricani. tot".
ca noastră de mari înno — Despre unul dintre Cinci sute de metri, a-
bilări nu numai materiale cele mai noi şi mai eficace vind in vedere lungimea
dar şi umane, epocă de metode de susţinere in transportoarelor T.R.3, plus
necontenită perfecţionare frontal am aliat la o con galeria cu benzile. Minerii
sfătuire — ne spune briga se obişnuiseră cu rearma-
morală, pe măsura tuturor dierul. Să fiu cinstit, nu rea, prăbuşirea tavanului,
lucrurilor pe care le edi
ficăm in mersul nostru spre
comunism. Procesul devine BLOC-NOTESUL SCRIITORULUI
tot mai perceptibil şi, une
ori, un simplu fapt de via
ţă iradiază către episodul pricepeam cam cum vine ba, intr-un anume iei, se
exemplar, face trimiteri ge treaba. Am discutat cu di poate spune că aproape
Aspect din timpul desfăşurării sesiunii. rectorul, apoi cu inginerul nici nu se gindeau la În
neroase către fenomenul
amplu, emoţionant, privind Doru Mihăilâ, şeful nostru locuirea lemnului atit de
de sector, povestea cu greu de transportat şi uşoi
efortul statornic al con de „pierdut" in abataj.
„Ne-at
metalică.
Astăzi, în jurul orei 10,00, posturile noastre de radio şi strucţiei nu numai a unei susţinerea susţinerea metali — Aşadar, sosesc stilpii susţinerea cu lemn, şi pen
interesa
care
dusesem
stiipi
tru
televiziune vor transmite direct marea adunare populară ţări noi, dar şl a unui om că i zic inginerului. „Vă şi grinzile „contractaţi" in foarte aproape, cereau tot
organizată în Capitală cu prilejul sărbătoririi a 130 de ani nou. Stăruim asupra unul putem asigura vreo sută de tr-o simplă discuţie cu di lemn. „Aici nu ne iucâm.
asemenea fapt, cu radiaţii 1 rectorul şl şeful de sector
de Ia revoluţia burghezo-democratică din 1848 şi a trei stiipi pentru încercare' . „Ce
etice, aflat de curind de la să fdcem cu o sută ? Fron şi... DUMITRU DEM IONAŞCU
decenii de la naţionalizarea principalelor mijloace de pro minerul şei de brigadă talul nostru are peste 500 — Şi, ciţiva ortaci, care
ducţie.
I Gheorghe Scorpie, chiar la de metri, deci cam 4—500 „moşteniseră" armarea şi :a şi (Continuare in oaq a 3-a)
