Page 34 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 34
Pag. § DRUMUL SOCIALISMULUI N8.
£==
Sesiune ştiinţifică Munca oamenilor do la „lotul castel" -
tSrELi
de comunicări o pilda do hărnicie şi perseverenţă pentru toţi
In jurul ort
misiuni
adunar
bricate din beton, masă lem constructorii de pe amenajarea Rîu Mare-Reîezat!
f ÎUimore din pag. 1) cupru, zinc şi plumb, prefa ganizat
prilejul
130 de
bamenilor din oraşul Cătai, noasă, produse ale industriei lupa
paşii vig uraşi pe oare i-a fă uşoare, alte importante bu lor, asigură atacarea cu na sînt statornicite de mul erai ic it
3 decci
cut .uzina in cei 30 de ani nuri materiale. mult înaintea termenelor tă vreme la noi. în afara na li zar.
de cind a devenit proprieta Vorbitorul a relevat, în con. «> Lucrările de befonare a radierului şi montarea li stabiltie a noi fronturi de mecanicului de locomotivă mijloae
tea statului, a celor ce mun llnuore, succesele deosebite niei de cale ferată la galeria de acces la casa vanelor- lucru, care să accelereze Ionel Movileanu, care a 12,Oi) 'Cimec.f
32.15
Pe pU
cesc. Vorbitorul a punctat e- obţinute de colectivele de fluiure au fost terminate cu două luni şi jumătate înainte ritmurile muncii pe întrea lipsit nemotivat de la lu 13,10- Familii
veni mentale principale din is muncă hunedorene în primii de termen ® Avansul cîştigat permite atacarea a noi fron ga amenajare hidroenerge cru, nu am mai avut nici nodul 3
toria. uzinei, aaoentuînd asu doi ani ai cincinalului şi pe turi de lucru, devansarea unor termene de execuţie * Lu tică din Retezat, ceea ce va o absenţă nemotivată în ul 14,05 Voci k
14.30
30 de .
pra dezvoltării sale fără pre cele 5 luni din 1978, eloc crări de cea mai bună calitate săpate în granitul mun însemna săparea a cîteva tima vreme. Dimpotrivă, nalizar
cedent din ultimii 15 ani, cind ventă dovadă a hărniciei şi telui « Productivitatea muncii — mult depăşită • Acordul sute de metri de galerie în întregul lot, asemenea unui 14.50 Publici
Carnet
15.00
IV. Colan s-a extins şi mo dăruirii ior în producţie, a global — generalizat, de la şeful lotului, la ultimul lucră plus, recuperarea unei bu singur om, este ferm hotă- 15.25 Clubul
dernizat !a nivelul tehnicii hotărîrti ferme de a materia tor • Ordinea şi disciplina — caracteristici statornicite ne părţi din rămânerile în rît să folosească succesul 16,23 Progra
mondiale. In aceiaşi timp, au liza neabătut prevederile in munca de zi cu zi a constructorilor de la „lotul cas urmă cauzate de revărsarea dobîndit pentru a realiza 10.40 Docum
Cirescui oamenii,. colectivul u- Congresului al Xl-iea şi ale tel" • O hotărîre unanimă : devansarea tuturor termene apelor Rîului Mare din di altele şi mai însemnate. 17.00 ncse ; Agenţii
Sinei s-a consolidat, o urcat Conferinţei Naţionale ale lor de execuţie ! * 1 mineaţa zilei de 23 mai a.c. — Pentru colectivul de licit ;
noi trepte spre perfecţionare partidului, indicaţiile date de Controlorul de calitate al muncă de pe amenajarea 17.30 Săptăn
profesională şi împliniri spi secretarul generai al parti lucrărilor de la acest punct hidroenergetică Rîu Mare- 17.40 ternă i
AMolo
rituale, aici s-a format o pu dului, tovarăşul Nicolae de lucru a fost în perma Retezat, realizarea „lotului tru co
ternică organizaţie de partid, Ceauşescu, în timpul vizitei e- Necazul care a lovit şan 21 aprilie a.c., iar în ziua nenţă inginera Mariana castel" este un exemplu de Cbarle
Secvcx
promotoarea noului şi progre fectuate în toamna anului tierul 3-baraj în dimineaţa de 31 mai, orele 10,05, au Dănilă, şefa C.T.C. de pe abnegaţie şi devotament 10.00 lusitan
sului. trecut în judeţul Hunedoara. zilei de 23 mai a.c., a ân- raportat terminarea ei. Un amenajare. Dînsa a fost muncitoresc. Două luni şi 19,20 1001 d<
Di-rectorul l.V. Calam a vor- Organizaţiile de partid şi con dîrjit voinţa constructorilor succes de mare prestigiu prezentă ori de cîte ori a jumătate avans înseamnă 10.30 Tclcju
Specia
î>t în continuare despre per siliile oamenilor muncii din de la viitoarea hidrocentra muncitoresc, la a cărui în fost nevoie aici, indiferent un mare cîştig. Este meri 20.30 cat îir
spectivele întreprinderii, ca- unităţile economice ale ju lă din Retezat. în vreme ce tul comuniştilor lotului, a ani dc
je-şi va măiri considerabil ca deţului acţionează cu con oamenii de la baraj revin tuturor lucrătorilor săi, 1843 şi
pacitatea de producţie în a- secvenţă şi răspundere revo la ritmul normal de muncă I N V B S T I Ţ I I L B . : precum şi a tovarăşului la naţ
cipalel
cest cincinal, prin rea!lza<rea luţionară pentru îndeplinirea de dinaintea revărsării ape î n termen, economice, de calitate Traian Dobra, secretar ad prodm
umor noi şi importante obiec şi depăşirea sarcinilor de lor, la celelalte puncte de junct cu probleme econo 21, 40 Tel cer.
tive siderurgice. plan şi a angajamentelor a- lucru se dă o bătălie ne mice al comitetului de 22.15 TelCjlS
22.50
Intilni
A luat apoi cuvin tui iova- sumate în întrecerea socialis- contenită pentru recupera făptuire şi-au adus o con că a fost ceas de zi şi noap partid de pe amenajare, usaora
rea grabnică a rămînerilor
îoşul loan Dua'aş, preşedin t . în urmă, pentru devansarea tribuţie deosebită şeful lo te. care răspunde din partea 23.25 Public
tele sindicatului uzinei „Vic Intr-o atmosferă de puter unor termene stabilite în tului, inginerul loan Dăni Străbătînd galeria cu pa biroului comitetului de 23,35 Cnmpi
de foi
toria" de aoum 30 de ani, nic entuziasm, participanţii graficele iniţiale. Pilda de lă, prin buna coordonare sul, chiar nespecialist fiind, partid de acest punct de lu R.F.G.
azi pensionar în oraşul Calam. ia sesiune au adresat o te hărnicie a oamenilor „lotu şi organizare a lucrului în îţi dai seama că aici s-a cru deosebit de însemnat. Selecţi
Vorbitorul a evocat cu e- legramă Comitetului Central lui castel", lot condus de fiecare schimb, la fiecare făcu-t o lucrare de bună ca Dînsul ' a sprijinit zi şi 0,15 Campi
de fo
rnoţie momentele fierbinţi ale al Partidului Comunist Ro inginerul loan Dănilă, este punct de lucru cît şi mine litate, o bijuterie săpată în noapte activitatea destoini Argen
actului naţionalizării, pe care mân, tovarăşului NICOLAE mai mult decît grăitoare. rii şefi de brigadă Gergely granitul muntelui şi injec cului colectiv de aici — »c dii
muncitorii din fabrică l-au CEAUŞE5CU, în oare se spu Zsigmond şi Gheorghe Io- tată cu beton fin. sublinia tovarăşul Loghin
primit cu un neţărmurit entu ne între altele : Una dintre cele mai însem nescu, mecanicii loan Moa- — în medie, lucrătorii Popa, instructorul Comite
nate lucrări date în seama
ziasm şi cu recunoştinţa una. „întruniţi pentru a da înal lor — galeria de acces la leş, Teodor Averiţei şi Ni lotului pe care-1 conduc, au tului judeţean de partid pe !f A
nlm mărturisită faţă de parti tă cinstire glorioaselor tra casa vanelor — era stabilit colae Giurcanu, sudorul realizat o productivitate a amenajare.
dul comuniştilor, care l-a în diţii de luptă revoluţionară muncii în fiecare lună de Exemplul muncii abne- BUCURE
făptuit, văzînd în aceasta o ale poporului, ale clasei să se- deruleze în perioada Bacsik Mihai, inginerul Eu 120 la sută — ne spune şe dioprogran
importantă victorie a clasei noastre muncitoare, partici 1 mai — 15 august a.c. gen Dărăban, inginerul to- gante, devotate a oameni Itadiojurii;;
muncitoare asupra stăpînilor, panţii la sesiunea ştiinţifică Muncind bine, ■ organizat, pograf Horaţiu Borca, mun ful „lotului castel". Acor lor de la „lotul castel" se presei ; 8,1
diilor ; 9,01
ceea ce avea să anunţe vre din oraşul Călan, consacrată disciplinat, cu o dăruire de citorii Iosif Marian, Radu dul global a fost generali cere popularizat, lăudat, 9,03 Revist
muri noi în România. I nu aniversării a trei decenii de Ciobăniţa, Gheorghe Lazăr, zat, de la 1 ianuarie a.c., generalizat pe întregul 9,40 1848 —
n
mele muncitorilor cu care a la naţionalizarea principa care doar spărgătorii de mulţi alţii. de la mine, şeful iotului, la re ; 10,00
11.00 Bubet
lucrat la !.V. Călan şi a ce lelor mijloace de produc munţi şi ziditorii de ce Avansul de două luni şi cel din urmă lucrător — mare şantier hidroenerge Atlas cult]
lor care au ieşit la pensie ţie, îşi îndreaptă şi de a- tăţi de lumină sînt în sta jumătate, cîştigat la gale ne-a spus inginerul loan tic din Retezat. premieri :
din această mare uzină hu- ceastă dată gindurile şi sen- re, ei au atacat lucrarea la ria de acces la casa vane- Buletin de
(e ale de’
nedoreană, vorbitorul a adre timentele de deosebită sti Dănilă. Ordinea şi discipli OH. I. NEGREA 13.00 De Ja
sat calde cuvinte de mulţu mă şi recunoştinţă către rididan-cli
mire, dragoste şi recunoştinţă conducerea partidului, către jurnal ;
(Ung ; i
faţă de partid pentru condi dumneavoastră, mult iubite 20,30 Azi, i
ţia nouă a muncitorului ro tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Cadenţe s
mân — de producător, pro exprimîijdu-şi cele mai calde diojurnal ;
dansului ;
prietar şi beneficiar — faţă mulţumiri pentru grija deose Maximă atenţie aplicării 50 de ani de activitate ştiri ; 0,05
de tot ce s-a făcut şi se face bită şi permanentă ce o a- muzical n
© TIMIŞ
bun, frumos şi durabil in acordaţi muncii şi vieţii oame tualitatea
România socialistă. nilor din acest colţ de pă- (Urmare din pag. 1) fruntaşă în combinatul hune frâţiţi în
in comunicarea „Perspecti mint românesc — Călanul — tratamentelor fitosanitare dorean, titlu cîştigat de incă melodii p.
şi ale naii
va industriei hunedorene în cetate făuritoare de metal. facă faţă muncii grele din cinci ori. Cu asemenea pre cuitoare ;
lumina programului de dez Ca stâpini a iot ce există Evoluţia condiţiilor cli litri pe hectar, în amestec turnătorii, prin excelenţă ma tenţii de intîietate pe frontul tru revolt
voltare economico-socialâ a în oraşul nostru — al flăcă matice favorizează atacul cu Polfosclor 33, în canti nuală, datorită condiţiilor ru muncii se prezintă colectivul — recital
României adoptat de Confe rilor nestinse —, vom pune şi unor boli şi dăunători la tate de 1,5 litri la hectar. dimentare de lucru moşteni şi la jubileul ceior 50 de ani tece ; 19,0(
na lirică :
rinţa Naţională a partidului", în anii ce vin umărul acolo culturile agricole, pentru te de la vechea orînduire — ai săi : angajamentul anual a opereta A
tovarăşul Gheorghe Vasiu, unde se simte mai mult gre combaterea cărora se im De asemenea, se vor mai sublinia inginerul Dumitru fost deja îndeplinit integral, Filaret Bi
Caleidoscc
secretar ai Comitetului jude ul, vom da tot ce avem mai pun măsuri eficiente în pe aplica produsele Birlane 24 Vuipescu, şeful secţiei. Cerin ceea ce înseamnă, printre
ţean Hunedoara al P.C.R., vi bun — talent, pricepere, pu rioada care urmează. La- sau Ofunac 40, în cantitate ţele tot mai pretenţioase ale altele, realizarea suplimenta
de 1 kg la hectar.
cepreşedinte al Comitetului tere şi energie —, pentru a cultura cartofului, mana sporirii producţiei de metal ră a peste 200 tone tuburi, Jj
executiv al Consiliului popu ne spori, ca un colectiv de în culturile de sfeclă de hunedorean impunea dotări piese din fontă şi oţel, redu Î ^
lar judeţean, s-a referit la mare nădejde o! metalurgi are condiţii deosebite de zahăr se semnalează atacul adecvate, corespunzătoare cerea pierderilor de metal cu
aridelor. La apariţia prime
sarcinile mobilizatoare puse ei româneşti, întreaga contri dezvoltare. în următoarele turnării unor piese de perfor 3 la sută faţă de cifra de i DEVA :
de partid î faţa economiei buţie la înflorirea şi prospe zile, se va aplica un trata lor colonii se efectuează un manţă — oaie, traci, posta- control şi economisirea, prin tj fericirea
8 Gîscarul ,
n
hunedorene in actualul cin ritatea scumpei noastre pa ment cu Turdacupral 50, în tratament cu Carbetox, in menţi pentru oţelării, guri de efort propriu, a peste 200 mii seriile l-l
DOARA :
cinal, care continuă să păs trii, Republica Socialistă Ro concentraţie 0,4 la sută, ca vint şi rame răcitoare pentru lei la preţul de cost al pro Î * ra) ; Sa
treze o pondere pronunţată mânia. cantitate de 5 kg pe ha, în re se va repeta la 10—12 furnale, ghidaje şi culise pen duselor. Aceste realizări, dar .'.lialaeziei
în producţia industrială a ţă Participanţii la sesiunea de cel puţin 400.1 soluţie. A- zile. La cultura cepei, exis tru laminoare etc. —, o per mai ales caracteristicile esen Î lîiul ca;
(Construc
rii. Din producţia suplimenta comunicări au vizitat expozi celâşi tratament (concen tă condiţii deosebite pentru manentă activitate de perfec ţiale ale evoluţiei activităţii | SÂNI; u
ră de 100 — 130 miliarde lei ţia deschisă în holul casei de traţie 0,5 la sută), va fi a- atacul manei. Este necesar ţionare a activităţii, sub as colectivului pe treptele .supe I (Unirea) ;
ce trebuie realizată de eco cultură care prezintă suges plicat şi de către gospo să se aplice tratamente cu pect tehnic şi organizatoric. rioare ale conştiinţei munci ti ardelenii
nomia naţională în cincinalul tiv, prin grafice, cifre şi ima zeamă bordeleză 0,75 — 1 In acest cadru, baza tehnico- toreşti şi ale măiestriei pro | Condurul 1
I
seriile
revoluţiei tehnico-ştiinţifice, dăriile populaţiei, folosind la sută, sau Dithane M 45, materială a secţiei a fost dez fesionale au constituit de î LUPENI :
judeţului Hunedoara îi revine gini etapele dezvoltării în aparatura portabilă. in concentraţie de 0,2 la voltată cu maşini de format, fapt subiectele centrale ale | (Cultural)
nice organizată de colectivul I
!
un angajament d e 5,3 miliar- treprinderii în cei 30 de ani Pentru combaterea gîn- sută (2 kg la hectar), care cuptoare electrice de capaci sesiunii de comunicări teh ehe (Mm
CAN: Acţ
de lei, care se va concretiza care au trecut de la naţio dacului din Colorado, pri se va repeta Ia intervale tate sporită, cuptoare pentru * (Muncltot
in importante cantităţi de nalizarea principalelor mij de 5—12 zile, în funcţie de uscat forme şi miezuri, pen semicentenar în aceste zile. FI oare di
loace de producţie şi prefi mul tratament la adulţi se tru tratamentul primar şi al in acelaşi cadru sărbătoresc I ANINOAC
produse fizice date peste pre frecvenţa ploilor. Pentru o pieselor, cu noi macarale şi * sau picio
vederile de plan : 1,5 miliar gurează, în acelaşi timp, vi va realiza cu Lindatox 3, aderenţă mai bună a ze- instalaţii pentru curăţat pie s-au desfăşurat şi schimbu I URICANI
de kWh energie electrică, itorul acestei reprezentative sau PEB + Lindan, în can se. Concomitent au fost me rile de onoare, manifestările « te <7 No
160 000 tone cocs metalurgic, unităţi a ^industriei metalur titate de 25 kg la hectar. "Snurilor pe frunzele ceroa canizate o serie de opera cultural-artistice şi sportive * Searamou
ORĂŞT1E
se de ceapă se va adăuga
500 000 tone fentă, 290 000 gice romaneşti. Pentru tratamentele al aracet 0,15 la sută, sau 6-8 ţiuni grele, iar în sectorul us dedicate aniversării acestui I ardelenii
colectiv fruntaş.
tone oţel, 180 000 tone lami In încheiere a fost prezen doilea şi următoarele (sta albuşuri de ou la 100 litri cării formelor şi miezurilor s-a * rul negi
nate, 100 000 tone ciment, tat un spectacol festiv care zeamă. trecut la utilizarea unor com Şi nu putem încheia, fără t (Flacăra)
« Aurel Vl.
precum şi minereuri de fier, s-a bucurat de succes. diul larvar) se aplică Lîn- bustibili cu putere calorică a consemna remarca făcută * tură) ; H
datox 20, în cantitate de 3 în pomicultură, în săip- ridicată. Noua zestre tehnică, de secretarul comitetului de I turl suli
tămîna care urmează, se partid din secţie — tovară * (Popular)
vor aplica tratamente pen completată cu gîndirea crea şul loan Topliţa —- cu privire J detectivi
I CĂLAN :
tru combaterea viermelui toare a colectivului nostru, la imaginea de început a a- * sa de cu
materializată în îmbunătăţiri
merelor, a rapănului şi a cestor însemnări : „Pînă cînd * Urgia
făinării. Se va folosi Ditha le tehnologice din domeniul pionierii şi şoimii (care ne I Aurel VI
confecţionării modelelor, pre * IJUC :
ne 0,2 la sută, sulf muiabil, parării amestecului de for vizitează cu tot mai multă in J pămintu'
0,4 la sută şi Carbetox 37, mare, elaborării metalului, în sistenţă) vor ajunge mari şi
în concentraţie de 0,4 ■' la perfecţionarea neîntreruptă a apţi pentru a prelua ştafeta *> ”
muncii, „veteranii" de azi, a-
sută, sau Dithane M 45, 0,2 tehnologiilor de formare şi fîaţi în prag de pensionare,
la sută, sulf muiabil 0,4 la turnare — ne-a ajutat să în au avut grijă să treacă deja
sută, şi Sinaratox 35, în deplinim exigent sarcinile pe mîini de nădejde dezvol Timpul
ua de lt
concentraţie de 0,1 ia sută. sporite ce ne - revin în com tarea pe mai departe a sec curs de
în timpul lucrului cu plexul angrenaj productiv al ţiei noastre : loan Pascu, Eu cerul sc
pesUcide şi pentru păstra combinatului. gen Miron, Nicolae Preda, mal se
rea lor, se vor respecta cu Diagramele producţiei de Dumitru Oprea, Iosif Feher, ploaie, S
căiri clei
stricteţe regulile de protec piese turnate în ultimii ani şi loan Podeleanu, Constantin sufla nu
ţie a oamenilor, animalelor ale gradului de utilizare a Vicol, David Bogdan, Simion căii tem
vestic. T
şi albinelor. metalului ilustrează grafic Gostian sînt doar cîţiva din cuprinse,
cele subliniate de şeful sec reprezentanţii noii generaţii 17 grade
Ing. VIONELA CHIRILĂ ţiei ; ele marchează depăşiri aflată în plin efort creator la şi 23 gri
cate. Izi
inspector şef substanţiale la ambii indica locurile de muncă hotărîtoa- neaţa.
Mecanizatorul Nicii Staneiu a efectuat cu deosebită răspundere tratamentul împotriva al Inspectoratului judeţean tori, ceea ce a făcut ca în re pentru activitatea de pro-
rwnip! la PttlIllP'i eoWnlilA» O A T» _ I_t _ I _ „