Page 35 - Drumul_socialismului_1978_06

7 6 SÎMBAT'Ă, 10 IUNIE 1978

împreună cu cetăţenii, RAI DE PUTĂ
i ium s Deşi somaţi in nenumă­
schimbăm înfăţişarea comunei rate rinduri de către aso­
o — ®raus- ciaţia de locatari, un!! ce­
ectft ric 1» ) tăţeni nu-şi achită cu lu­
ipulară or- Pe baza schiţei de siste­ Din 1978 a început mate­
Capitalâ cu Participare largă a se va mări prin construcţia nile taxele de Întreţinere
•b&toiirii a matizare a comunei Teliu- rializarea schiţei de siste­ unei frumoase săli de gim­ datorate. Ne gîndim că o
3o la revo- cu Inferior, încă din anul matizare prin construirea nastică şi a unui atelier- vină pentru aceste lipsuri
liezo-dcmo- 1969 s-a trecut !a mate­ unor obiective de mare im­ şcoală, unităţi necesare pre­
a 1818 şi a organizaţiilor sindicale In o poartă şi organul colec­
c la naţio- rializarea acestei schiţe, e- portanţă, care sînt ampla­ gătirii elevilor noştri. tiv de conducere din uni-
rinei palelor xecutîndu-se lucrări de in­ sate in viitorul centru civic Reţelele căilor de comu­ tea unde lucrează aceşti
producţie, vestiţii de o importanţă al comunei. nicaţie se vor îmbunătăţi
riolicc**, deosebită pentru comuna 'A început construcţia ţi­ în mod simţitor prin as­ „uituci", pentru că nu se
Miorifă : competiţia muncii şi creaţiei face opinie împotriva lor.
Jiscr. Epi - noastră, astfel că pînă în nui bloc ce cuprinde la faltarea drumului judeţean Mai mult, adresele de po­
prezent s-au dat în folo­ parter magazine : o libră­ Hunedoara — Teliue, iar
Jicstrc : sinţă importante obiective rie, o patiserie-cofetărie, pentru crearea unor condi­ prire ale asociaţiei de lo­
e la naţio- in acest an, prin acţiunile bleme pe care le ridică pro­ catari sînt restituite neo- ‘
organizate in cadrul, fazei de cesul de producţie. Acestea ca : un complex comercial ţii tot mai bune de petre­ noraie şi asta credem că'
nvasă a Festivalului naţional au contribuit, de pildă, ca în în suprafaţă de peste 340 cere a timpului liber al oa­ numai din comoditatea u-
ceporter ; mineritul Văii Jiului să se in­ în spiritul Legii menilor din împrejurimi,
retului ; „Cîntarea României", orga­ m.p, un complex de deser­ nor funcţionari. Dăln ci­
< elnlccc ; nele şi organizaţiile sindica­ troducă noi instalaţii pentru vire al cooperaţiei meşte­ pe marginea lacului de a- teţ/c exemple de rău plat­
■ui româ- le au acţionat cu mai multă complexele de susţinere me­ şugăreşti cu peste 250 mp sistematizării cumulare Cinciş-Cerna se nici : Ursa Ies loan, bloc
insistenţă şi eficienţă în di­ canizată tip i.U.M. Petroşani şi care cuprinde întreaga vor executa lucrări de a
Hural-artis- T 12, ap. 13, Ciurcium Con­
recţia educării diferenţiate a şi să se experimenteze cu gamă de prestări de servi­ un centru de carne, un menajare a unor spaţii de stantin, bloc 16, sc. III, ap,
politici ui- oamenilor muncii din între­ bune rezultate săparea sui­ cii către populaţie, o şcoa­ parcare, grupuri sociale şi
f rnaţionalft; torilor de diametru mare cu centru de pîine, un centru alte .obiective pentru agre­ 41, Popescu Monica, bf.
tuiului peiu prinderi şi instituţii, formării lă generală cu 8 săli de de legume şi fructe, iar 10, sc. IV, ap. 49, Covaci
i iincrct : unei atitudini înaintate faţă foreza electrohidroulică ; la clasă şi laboratoare cu o la etaj un număr de 24 de ment. loan, bl. 16, ap. 39, A-
iplfai ; de muncă, creşterii responsa­ Exploatarea minieră Deva să suprafaţă de 288 mp, un Aş vrea să menţionez că vram loan, bl. 14, sc. fJ„
n c-popcea bilităţii şi a spiritului de or­ se generalizeze metoda de bloc cu 16 apartamente iar apartamente ce vor fi puse populaţia comunei noastre ap. 6, Stane Romulus, bl.
la dispoziţia muncitorilor
dine şi disciplină, mobilizării exploatare cu subetaje care la parter oficiul P.T.T.R. cu mineri din comuna noas­ îşi aduce întreg aportul la
colectivelor de muncă la rea­ face să crească productivita­ centrală telefonică, un bice executarea lucrărilor pre­
ssSiv dedi- lizarea exemplară a sarcinilor cu 104 garsoniere pentru tră. ■
11 a 130 de tea muncii cu aproape 70 la Tot pentru crearea unor văzute în schiţa de siste­ s e m n a l
evoluţia din economice şi angajamentelor sută şi să se- reducă consu­ nefamilişti, două cămine condiţii de viaţă din ce in matizare, manifestînd mul­
i; de ani tle asumate în întrecerea socia­ mul de lemn de mină cu 10 culturale, la Cinciş-Cerna tă .dragoste pentru gospo­
•/.a rea prin- listă. Au fost folosite in acest mc la 1 000 tone minereu cu 400 locuri şi ia Teliucu ce mai bune oamenilor dărirea şi înfi jmuselarea 16, sc. 1, hlaţegan loan,
ij toace de scop (şi cu eficienţă sporită) extras. De asemenea, în side­ Superior cu 300 de locuri, muncii din comună, a în­ comunei în care muncesc bl. 16, sc. I, ap. 75, Grad
iedia ; brigăzile artistice, staţiile de rurgia hunedo-reană s-a îm­ precum şi alte unităţi so- ceput şi construcţia cămi­ şi trăiesc. Simion, bl. 18, sc. II, ap,
nului cultural de 400 de
radioamplificare, gazetele de bunătăţit tehnologia de insu- cial-culturale. ION VASILE 21, Stoica SamoiJă, bl. 18,
satira ţii locuri, cu o sală de spec­
perete, cinecluburile, cercu­ fiare a oxigenului in cuptoa­ întrucât schiţa de siste­ tacole, bibliotecă, săli pen­ primarul comunei sc. II, ap. 23, Codrea Va­
rile foto ş.a., intensifieîndu-se rele de 400 tone şi se optică matizare elaborată încă în tru activităţi cui tur al-spor­ Teiiucu Inferior sile, bl. 80, ap. 75 şi alţii.
1 Mondial unele acţiuni cum ar fi „ziua" cu eficienţă noua tehnologie (Asociaţia de locatari nr.
■ Tunisia — 1968 nu mai corespundea, tive etc.
•iz» a 2-a. brigadierului, furnalistului, de turnare sub presiune a o- a fost necesar ca în 1977, în etapa care urmează, 20 Dacia — Deva).
nregistratc ; constructorului, „căminul nos­ ţeluiui beton. Perfecţionări în pe baza' dezvoltării econo- se mai prevede construirea „Omul e măsura
3 Mondial tru, casa noastră", „astăzi ca­ procesul de producţie au fost mico-sociale a" comunei, să unei grădiniţe cu 120 de S-A RĂCORIT,
Italia — sa de cultură este a noas­ aduse şi în cadrul I.C.S. Hu­ se elaboreze o nouă schiţă. locuri, a unui local de res­
rransmixiu- tră". Ediţia a doua a festi­ nedoara, I.M.C. Deva, I.V. în noua schiţă de siste­ taurant şi a unui ma­ tuturor DAR... A PLĂTIT
valului a debutat cu acţiuni Căian, I.U.M. Petroşani, I.M. matizare au fost îmbinate gazin ferometaT, iar pen­ Lui Paraschiv Şutea, de
politico-educalive de am­ Barza, U.U.M.R. Crişcior, I.E.C. în mod armonios construc­ tru o servire eît mai civi­ lucrurilor..." la o unitate de croitorie
ploare — festivaluri, treceri în Deva, T.C.H. Deva. Totuşi, ţiile viitoare ce se vor exe­ lizată a muncitorilor mi­ a Cooperativei „Drum
revistă, spectacole tematice, mai există unităţi economice cuta în centrul comunei, neri se va construi o can­ (Urmare din pag. !) nou" din Hunedoara, i s-a
expoziţii, mişcarea turistică unde se acţionează încă in­ dînd astfel o nuanţă de tină modernă cu o capaci­
: C,00 Ra- de amatori a dobîndit în ca­ modern înfăţişării comunei, tate de 400 locuri în 3 Răspundem de abataj, de făcut intr-o bună zi cald.
nincţii; 7,00 drul întreprinderilor şi insti­ suficient pentru stimularea oameni", argumentau. „Si­ Ce e senzaţional în asta ?
00 Kevisia participării oamenilor muncii fost sat urban, într-un fru­ schimburi. — ve-ţi zice. Bei ceva ră­
ierul melo- tuţiilor un larg caracter de ia creaţia ştiinţifică şi tehni­ mos centru rural muncito­ începînd din cincinalul gur că răspundeţi. Dar coritor şi-ţi trece. Aşa er
tin ele ţtiri; masă. în acest sens sînt de că, la mişcarea de invenţii şi resc. următor, zestrea comunei măcar ‘încercaţi", „N-are
rara radio ; consemnat „Dialogurile pe a- rost. Şi nici oameni pentru făcut şi el. Numai că, dis­ !
ţi împlini­ inovaţii, moi ales în sprijini­ trat, a aruncat sticla goa­
ţi de ştiri ; ceeaşi scenă", iniţiată de rea acţiunii de organizare asta n-avem. Noi trebuie să lă pe geamul unităţii şi '
t/Hxl ; 11,05 C.S. Hunedoara şi generaliza­ superioară a producţiei şi a dăm’ cărbune...".
li,'.15 Avan- te în întreg judeţul, festivalul ■— Ştiţi ce mă'durea mai era cit pe-aci să lovească
Tv. ; 12,00 muncii, unde nu s-a reuşit a- mult în această îndărătni­ un copil ce se juca în a- i
; 12,15 Trep- „Cîntecul adîncului" desfăşu­ tragerea în această acţiune propiere. P.Ş. a avut noroc
noaslrc ; rat în Valea Jiului, spectaco­ a majorităţii muncitorilor cu cie î ne întreabă Gheorghe
t:; 15,00 Mc- lele tematice „Ce-ţi doresc eu Scorpie. că n-a lovit copilul, dar
fi.on Kadio- înaltă calificare, a maiştrilor, .— Raptul că nu le ,,că­ n-a scăpat de amendă
Radiorccor- ţie, dulce Românie", organizat tehnicienilor şi inginerilor. Se pentru gestul său. Ca să
irclc scrii ; la DeVa şi „Omagiu muncii", impune, de asemenea, in dea" bine schimbarea ?...
ufinia ; 20,40 organizat la Hunedoara, Pe­ — Exact. Cum poţi să nu mai Iacă şi altă dată !
; 22,00 Ră­ cadrul acţiunilor desfăşurate zici nu, Înainte de a le con­
ii Maratonul troşani, Brad şi Căian, con­ de sindicate o îmbunătăţire HOŢII AU FOST PRINŞI
Buletin de certele corale „Partidul, permanentă a conţinutului şi vinge ? Era un veto in alb,
Nou stop ca să spun aşa, din prin­
u Ceauşescu, România", orga­ a calităţii actului de cultură, cipiu. Care principiu, însă ? Pensionara M.H.N., din
it : 18,00 Ac- nizate în Valea Jiului, „Sar- o diversificare mai bogată, Haţeg, plecase pentru cî-
; 18,10 „In­ mizegetusa, vatră strămoşeas­ Că aici nu-i nici un prin­
şi joc" — lărgindu-se in acest fel sfera cipiu. Se agaţă omul de o teva zile din localitate.
n româneşti că" la Deva, Căian, Orăştie de cuprindere a diferitelor ca­ încâpâţinare absurdă şi Doi hoţi de meserie, reci-
iţilor conlo- ş.a. In cadrul întreprinderilor tegorii socio-prof.esionate, Mai diviştii Francisc Munteanu,
Uii fiu pen- şl instituţiilor fiinţează astăzi uită să-şi mai descleşteze
„Bălccscu" există sectoare (întreprinderi miinile. Trebuia să-i ajut să din Silvaşu de Sus, şi Li-
•suri şi cin- peste 120 de brigăzi artisti­ forestiere, de construcţii din înţeleagă absurdul acesta, viu Harja, din Vulcan,
iluri pe sce- ce cu peste 1 000 de inter­ Petroşani, Brad, Căian, Oră.ş- care „operau" împreună,
igmerUe din preţi, 29 de formaţii corale — Ce cale aţi ales ?
golana de tie, autobazele de transport — Ca să tiu sincer, tot.,, au pîndit momentul, ■au
18,30—20,00 (faţă de 15 cîte au existat în Hunedoara şi Orăştie, unităţi absurdă. Dar cred, necesa­ spart casa lemeii şi au
ir. prima ediţie a festivalului) aparţinînd Grupului de între­ lurat ; două butelii de a-
ş.a. O menţiune specială se prinderi de gospodărie comu­ ră. Din... intiriplare apă­ ragaz, un aparat de ra­
poate acorda activităţii din nală şi locativă) ,unde mun­ ream in 'staţia de autobuz dio, bani. Apoi au dispă­
Valea Jiului privind lărgirea ca politică şi culturală în'ca­ (la noi, la Uricani autobu­
ariei de cuprindere şi ridica­ drul etapei de masă nu se zele pleacă- spre mină din rut. Nu pentru multă tre­
rea conţinutului manifestări­ jumătate în jumătate de me, însă. Porniţi pe ur­
de-aproape desfăşoară conform cerinţe­ oră), ia ora cînd ştiam că mele lor, lucrătorii de la
I ; Maleaş lor . lor actuale, fiind necesare ortacii mei pleacă la şut.
kl liniştit — Realizări meritorii" au 'fost substanţiale îmbunătăţiri. miliţia oraşului Haţeg i-au
f>) ; IIUNE- obţinute şi -în domeniul crea­ „Dimineaţă am mai ridicat iuat ca din oală. Lucrurile
ilia (Flacă- Prin întreaga lor activitate 25 de stîlpi", ziceam eu. au fost restituite păguba­
l — tigru' ţiei tehnico-ştiinţifice. Dezba­ in faza de masă a celei de Se mirau, dar nu ziceau
mirgistuJf ; terile, schimburile de expe­ a doua ediţii a Festivalului şei, iar hoţii işi aşteaptă
că muntele rienţă, consfătuirile de lucru, nimic. Cînd mergeam în pedeapsa aspră. Pe măsu­
PETRO- expoziţiile, concursurile pro­ naţional „Cîntarea României", şut allam că au montat cu ra faptei lor.
fără vină organele şi organizaţiile sin­ 5-6 mai mult ca mine. In-
iul, aurul şi fesionale etc., organizate de dicale trebuie să-şi aducă în
loiembric) ; către sindicate, comisiile de cet-încet, lucrul a mers fă­ ŢÎNŢARII Şl
ndafirul — creaţie ştiinţifică şi tehnică, mod sporit . contribuţia ia ră cusur şi ne-am trezit cu AUTOBUZUL NR. 5
Republica) ; realizarea marilor obiective întregul frontal armat me­
ie specială ou contribuit la stimularea ale acestei adevărate com­
ire in ure- creativităţii şi inventivităţii, talic.. Ei ? Ce aveţi de Dacă susţineţi cumva
c) ; VUL- pentru găsirea de noi soluţii petiţii ale muncii şi creaţiei. spus ?“ ii întreb pe cei
,Autobuzul" Un fragment din aria constructorilor din Retroţani. ciţiva aşezaţi de-a curme­ că nu există nici o legă­
Foto : VIRG1L ONOllJ
LONEA : în rezolvarea multiplelor pro­ C. DROZD tură intre primii şi ultimul,
(Minerul); zişul dorinţei de a ne u- vă înşelaţi. Asemănări:
f i p i o a r ă şura munca. Acum, sută la sursă permanentă de ş/co-
meitorese) ; sută din cele 1 200 tone de
înt fierbin- n°, pentru locuitorii car­
) ; BRAD : cărbune scoase pe zi le tierului Gojdu ; au lăcut
eaua roşie); Adevăraţii gospodari strîng realjzăm cu susţinere meta­ adesea obiectul criticii în
sui aurul şi lică, iar 62,5 la sută cu tă­
) ; Corsa- iere mecanică. Deci se coloanele ziarului local,
eriile 1-11 fără să se sinchisească.
1AG1U-BAI: şi depozitează toate resursele de furaje poate. Stilpii şi grinzile Deosebiri : Irecvenţă ne­
aşa tic eul- „trase" după noi la fieca­
Impuşcă- re fişie scoasă, sînt la ma­ dorită şi riejustificată a
de lună rativele agricole din Consi­ ţinţarilor. Absenţă nepre­
U.1 : J - Cinci înfăptuirea obiectivelor muş şi Bîi-cea, la fiecare furajelor necesare în peri­ re- cinste, au trecut cu brio
iul nopţii ; cuprinse în programul ju­ dintre aceste cooperative oada de stabulaţie. liul intercooperatist Haţeg toate examenele de pro­ văzută şi nejustificată de
îoucbe (Ca- deţean de dezvoltare a fiind însilozate cîte 300— Pe lingă cele trei forma­ există însemnate resurse de ducţie. pe traseu a autobuzului
SIMERIA : nutreţuri care aşteaptă să nr. 5. (Ing. luliu Buţiu,
1); ILIA : zootehniei este decisiv con­ 400 tone nutreţuri. Pentru ţii de mecanizatori care — Numai de producţie
tuuina) TE- diţionată de preocuparea pe a asigura obţinerea unor acţionează . la însilozarea fie strînse şi depozitate. La au fost aceste examene ? cartier Gojdu, bl. AB 1,
in centrul care o dovedesc în aceste furaje de calitate, însiloza- trifolienelor Ia C.A.P. Săl- cooperativele agricole din — Nu numai de produc­ ap. 7).
•nil). civa, Sîrbi şi Boz, în con­ Unirea, Haţeg şi Băieşti,
zile conducerile unităţilor rea şe face în amestec eu ţie, se-nţelege. Şi înţeleg
agricole pentru strîngerea paie şi se acordă grijă ta- siliul intercooperatist Ilia mecanizatorii Anton Cioa- asta, în primul tind, oame­ S-AU FĂCUT
fără pierderi a tuturor re­ sării cât mai bune a silozu­ au fost introduse în lucru nă, Ştefan Sora, Petru Mi- nii... DE RISUL SATULUI
surselor de furaje. Pentru lui. La CAP. Crişţur re­ şi cositorite mecanice la huţ, Ştefan Merişorean şi - Ori cit de spectaculoase
realizarea în bune condiţii sursele existente permit re­ C.A.P. Brănişca, Brîznic şi alţii, lucrează cu răspunde­ vor ii salturile tehnicii, o- loan Haicu şi loan Şer-
U pentru *1- a acestei importante lucrări alizarea a peşte 900 tone Ilia, unde trifolienele vor re la însiţOzări. Pentru a mul îşi~'pr6pune să 'nu ră.- bescu, din salul Grid,
Vreme in de sezon au fost constitui­ siloz. Cantităţi de cîte 380 fi conservate sub formă de evita neajunsurile semnala­ ' mină de căruţă; Avansarea n-ou găsit altceva mai
itiţire, cu te formaţii de mecanizatori şi, respectiv, 490 tone fu­ fin. Gheorghe Suba, Ştefan te în iarna «trecută privind bun de 'făcut decît un
ar. Sc vor tehnicii“ nu inseamnă
averse de în fiecare consiliu inter- raje.au fost însilozate la Zlăgn-eanu, Francisc Goro ■furajarea animalelor, este- schimbarea meseriei ; omul scandal cum iar s-a mai
de deseăr- eooperatist, care acţionea­ C.A.P. Hărău şi Deva. Me­ şi Pascu Cărmăzan se nu­ necesar ca în toate coope­ conştiincios avansează' de-a văzut in Grid. In urma
Vlntul va ză pe bază de grafic în mără printre mecanizatorii
su intensifi- canizatorii Trandafir Buru­ rativele agricole să-fie: în­ ' lungul înjregii -vieţi prin o- .Li,. cei doi . scandalagii
dl n sectorul cooperativele agricole. iană, Pavel Popa, Horia cu o contribuţie decisivă la treprinse măsuri energice, şi- praiundarea profesiei sale, s au ales .c i cîte un „pre­
turile vor ti succesul lucrărilor de re­ hotărîte pentru, ca .■ niciun- prin uşurarea şi perfecţio­ miu" . de ci te . 500 lei a-
sa, între 10 st în unităţile din consiliul Cuteanu, Vasile Dumitraş coltare şi depozitare a nu­ narea muncii lui. A sta tot mendă fiecare. Şi, mai
iun intre 23 Intercooperatist Deva lu­ — să-i numim doar pe kg din recolta bogată de
al mai ridi- treţurilor rezultate la pri­ furaje a aiesţui an să nu timpul atent, lucid şi re­ rău, s-au lăcut de risul
aţă, itlmi- crează trei formaţii la în-' câţiva dintre ei — îşi aduc ma coasă a trifolienelor. se risipească. ceptiv la nou, este, dinco­ satului...
silozarea trifolienelor în o contribuţie însemnată la Deşi au însilozat peste lo de meserie, o treabă de
cadrul C.A.P. Cristur, Şoi- strîngerea şi conservarea 3 200 tone furaje, în coope­ W. TÎRCOB conştiinţă muncitorească.