Page 36 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 36
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6407 # SÎMBĂT’Â, 10 IUNIE 1978
Intilnm tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu preşedintele DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE POŞTĂ
Partidului Social Democrat din Republica Federală Şl TELECOMUNICAŢII
HUNEDOARA DEVA
Germania, WilEy Brandt A N U N T Ă
(Urmare din pag._ 1) noi, democratice, întemeia rînd al acelora rămase în tori au exprimat dorinţa ca Abonaţii la serviciul telefonic conectaţi
te pe egalitate în drepturi, urmă, să creeze condiţii relaţiile dintre cele două în centrala telefonică din cartierul Dacia
cesitatea intensificării e- pe respectul independenţei pentru o dezvoltare mai e- state să se dezvolte şi ex
forturilor tuturor statelor şi suveranităţii naţionale, chilibrată şi stabilă a în tindă în viitor, în- interesul din Deva, al căror număr de apel începe cu
pentru înlăturarea focare pe nerecurgerea la forţă şi tregii economii mondiale, celor două popoare, al co
lor de încordare care ame la ameninţarea cu folosirea să înlesnească accesul larg cifra 2, obţin legătura cu pompierii formînd
ninţă pacea în diverse re forţei, pe neamestecul în al tuturor popoarelor la laborării paşnice dintre po la disc numărul de apel 11212, cu salvarea
giuni ale lumii. treburile interne. cuceririle civilizaţiei mo poarele europene şi din
Ei au reafirmat sprijinul P r e ş e d i n t e l e Nicolae derne, ştiinţei şi tehnicii întreaga lume. în acest ca 11313, iar cu serviciile din cadrul direcţiei
pentru dreptul popoarelor Ceauşescu şi Willy Brandt avansate. dru, ei au evidenţiat
din Africa şi din alte regi au evidenţiat că eforturile Ambele părţi au expri însemnătatea continuării judeţene de poştă şi telecomunicaţii — 12612.
uni ale lumii pentru auto mat satisfacţia pentru sta schimbului de păreri, in
determinare, pentru liber pentru pace şi stabilitate formaţii şi experienţă în
diul şi evoluţia pozitivă a
tate şi independenţă naţio internaţională reclamă de relaţiilor dintre Republica tre partidele politice din
nală. păşirea subdezvoltării, in cele două ţări, independent
T o v a r ă ş u l Nicolae staurarea unei noi ordini Socialistă România şi Re de deosebirile ideologice.
Ueauşescu şi Willy Brandt economice internaţionale, publica Federală Germania
■au evidenţiat importanţa care să favorizeze progre în domeniul politic, eco Vizita şi convorbirile U.J.C.C. Deva
instaurării în viaţa inter sul mai rapid al tuturor nomic, tehnico-ştiinţific şi s-au desfăşurat în.tr-o at
naţională a unor relaţii popoarelor şi în primul cultural. Cei doi conducă mosferă de prietenie.
str. Dr. P. Groza, nr. 18
Î N C A D R E A Z Ă
pentru Complexul Geoagiu-Băi :
Dezbaterile Adunării Generale K3 Majestatea Sa regina 9 Potrivit unor statistici ® 4 vînzâtori
Margareta a H-a a Dane estimative, Republica Zair ® 2 ospătari
O.N.U. consacrate dezarmării marcei a primit vineri pe ar putea deveni, Ia mijlocul
nou!
ambasador
extraordi
anilor 1980, unul dintre cei
nar şi plenipotenţiar al Re mai importanţi producători © 3 muncitori necalificaţi.
NAŢIUNILE UNITE 9 Reprezentantul perma publicii Socialiste .România, de ulei de palmier. In anul
(Agerpres). — Dezbaterile nent al Quatarului s-a pro Stana Drăgoi, care şî-a 1977, în această ţară s-ou
generale ale sesiunii speci nunţat printi-e altele pen prezentat scrisorile de acre realizat peste 100 000 tone
ale a Adunării Generale a tru crearea de zone de pa ditare.
O.N.U. consacrate dezar ce şi fără arme nucleare de ulei de palmier. Se pre A N U N Ţ
mării se apropie de sfîrşit. în Orientul Mijlociu, Asia 9 Programul Alimentar conizează oa să sporească 9
de sud, Africa şi alte părţi
Şeful delegaţiei Iordani Mondial (PAM), organism considerabil producţia în
ei a arătat, că succesul sau ale lumii. al O.N.U. (FAO) cu sediul urma folosirii pe scară tot Cooperativele de consum şi agenţii achizi
eşecul în cîmpul dezarmă Ministrul de externe al la Roma, a hotărît acorda mai largă a îngrăşăminte
Guyanei a spus că pacea tori ai acestora, inclusiv pe raza localităţilor din
rii depinde în 'prunul^ rînd ar fi iluzorie prin menţi rea de urgenţă a unui aju- lor chimice şi a cultivării u-
şi în măsura cea mai im nerea în lume a excresce- tor în produse alimentare, nor soiuri mai productive Valea Jiului, Hunedoara, Deva, Călan, Simeria,
portantă de înfăptuirea de în valoare de 1 700 000 do de palmieri, precum şi a Brad, Orăştie, Haţeg,
ţelor coloniale şi a unor
către marile puteri a unor lari, populaţiei din Zimbab- îmbunătăţirii metodelor de
măsuri privind încetarea relaţii de dominaţie şi ex we care a fost nevoită să cultivare. CUMPĂRĂ DE LA GOSPODĂRIILE POPU
ploatare, a rasismului şi a
completă a experienţelor unui sistem economic in LAŢIEI ŞI UNITĂŢI SOCIALISTE CAI RE
cu arme nucleare, reduce
ternaţional bazat pe inega
rea reciprocă anuală a bu litate şi nedreptate. De a- FORMĂ.
getelor militare cu 5-10 la
sută, încetarea cercetărilor ceea, paralel cu eforturile Deţinătorii de asemenea cai pot lua legătura
făcute în cîmpul dezarmă
ştiinţifice în scopuri de se refugieze în Mozambic 9 în anul 1979 va înce cu cooperativele de consum pînă la data de 15
înarmare. Vorbitorul s-a rii, trebuie întreprinşi paşi
spre democratizarea rela datorită terorii Ia care era pe pentru prima oară ex- iunie 1978 în vederea perfectării vînzării lor.
pronunţat pentru declara ţiilor internaţionale politi supusă de reprezentanţii tracţia „aurului negru" din
rea Orientului Mijlociu ca ce şi economice. autorităţilor rasiste. subsolul filipinez. Potrivit Data preluării cailor se va comunica de fie
zonă lipsită de arme nu estimărilor specialiştilor, pe care cooperativă de consum.
cleare. Şeful delegaţiei L.msului 9 La sfîrşitui lunii mai,
a subliniat că prin partici trolul extras din zona pla
Şeful delegaţiei Birmani- parea activă a tuturor sta in Berlinul occidental erau toului continental, în apro SE PREIAU CANTITĂŢI NELIMITATE DE
ei a spus că problema dez înregistraţi oficial peste
armării nucleare continuă telor, comunitatea interna 37 000 de şomeri — a anun pierea insulei Palavan va IEPURI DE CASĂ Şl PENE DE GÎSCĂ ŞI RA
să fie de cea mai înaltă ţională va putea face paşi ţat Oficiul muncii vest-ber- asigura în proporţie de ze ŢĂ FOLOSITE ŞI NEFOLOSITE, la preţuri
prioritate, subliniind res semnificativi pentru a feri- linez — cu 8,5 la sută mai ce la sută necesarul con
ponsabilitatea specială a omenirea de consecinţele mult decît în mai 1977. sumului intern. convenabile, precum şi melci la preţ de 3,50
statelor nucleare de a în îngrozitoare ale unei con Puternic afectaţi de şo lei/kg.
făptui- măsuri de dezarma flagraţii la scară mondia maj sînt tinerii şi muncito 9 In apropiere de Am-
lă. El s-a pronunţat pentru man, capitala Iordaniei, a
re nucleară şi de a se ab rii imigranţi. In rîndui ti fost inaugurată o staţie ex
ţine de la folosirea sau a- măsuri urgente de dezar nerilor şomajul este de 6,4
mare nucleară, pentru cre la sută. perimentală de rafinare a
meninţarea cu folosirea ar area de zone ale păcii, li potasiului extras din Marea
melor nucleare împotriva bere de arme nucleare, in Autobaza transport
statelor neposesoare de a- 9 Compania tanzaniană Moartă. Incepînd din anul
semenea arme. terzicerea totală a armelor „Sunflag" a investit 300 mi 1984, producţia noii unităţi
Reprezentantul perma chimice şi măsuri de limi lioane şilingi pentru con va ajunge la 1,2 milioane auto Hunedoara
nent al Albaniei la O.N.U. tare a comerţului cu arme struirea unei filaturi de fi tone potasiu rafinat pe an,
a spus, printre altele, că clasice. , re sintetice, care va începe oa apoi, în anii 1989—1990,
Şeful delegaţiei Cameru ÎNCADREAZĂ URGENT :
sarcina istorică a popoare nului s-a pronunţat prin să funcţioneze ia începutul să atingă 1,7 milioane tone.
lor este de a persevera în anului viitor. Prin intrarea în In afară de potasiu, rafi
tre altele pentru lărgirea
lupta dreaptă pentru drep- cadrului de lucru al Comi producţie a noului obiectiv năria va fabrica anual « ŞOFERI PENTRU TRANSPORT DE CĂ
iturile lor şi de a-şi spori tetului de dezarmare de la economic vor fi create c- 40 000—50 000 tone magne LĂTORI Şl MARFĂ 1
vigilenţa. Statele iubitoare Gen-.d şi pentru întărirea proximativ 1 000 noi locuri ziu, 6 milioane tone cloru-
'de libertate trebuie să-şi rolului O.N.U. în procesul de muncă, ră de sodiu şi alte produse. Informaţii suplimentare zilnic între orele
întărească solidaritatea. ^ dezarmării.
7—15, îa resortul personal — telefon 13330.
DOCUMENT NUBIAN intermitentă (vintul nu su- '
*
flă in permanenţă, iar vite- I
O echipă de arheologi za sa este variabilă). Din
‘ polonezi, englezi şi ameri- această cauză, toate pro
| câni, care electuează cerce- iectele de centrale electrice (
* ţări în vechea cetate egip- eoliene trebuie să conţină ' Staţiunea balneara
teană, de pe Nil, Kasr-lb- automobile de acest fel vor de ceremonii in formă de şi un grup electrogen sau |
Srim, au descoperit un do- ieşi de pe poarta noii uzi piramidă, înconjurată cu zi baterii de stocare. In State- ,
i cument religios nubian bi- ne din San Jose la mijlo duri de 4 m înălţime. In pi le Unite şi Franţa s-au e- 8
I lingv — în greacă şi nubi- cul anului viilor. La Început, aţă au fost descoperite fectuot citeva Încercări de J Geoagiu-Băi
[ ană. Vechii nubieni practi- conţinutul de alcool în ben schelete de oameni care — aerogeneratori de mari pro- t
i cau o scriere ce folosea al- zină nu va întrece 20 la su se pare — au fost aduşi porţii : 30,2—53 m diametru l
I fabetul grec şi semne copte tă dar, afirmă constructorii, 'iertlă zeilor. şi o putere nominală de J ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ 2 (DOI) IN
! şi meroite. Cele mai vechi cu timpul, pe măsură ce se A fost scos la lumină un 800—1 250 kW. ,
| documente ale scrierii nu- va perfecţiona motorul, se atelier meşteşugăresc împo In Statele Unite funcţia- *
1 biene datează de la slirşi- va urmări ca amestecul să dobit cu luptători şi anima nează un aerogenerator de I STALATORI SANITARI.
| tul secolului al Vlll-lea şi conţină doar 4 la sută ben le. Obiectele de ceramică 100 kW, in Ohio, şi altul, '
, ele s-au păstrat pe pereţii zină. găsite aici fac parte din de 200 kW, în New Mex/co. j
I templelor. aşa-numila fază timpurie a Oricare ar fi limitele ener- \
OBIECTE DIN „culturii apei". giei eoliene, afirmă specia- J
! AUTOMOBILE CU BENZINĂ
Şl ALCOOL „CULTURA APELOR" li ştii americani, vintul poate |
ENERGIA EOLIANĂ LA aduce de acum încolo ser- *
’ După Brazilia, care este In provincia argentiniană LUCRU vicii < amenilor. In Franţa,
j prima ţară din lume ce a Catamarca, situată la 1 200 De cifiva ani, energia e- de pildă, funcţionează 100 '
i început să fabrice pe ban- km de Buenos Aires, arheo oliană — prima sursă de de aerogeneratori de 25 W I
I dă rulantă automobile folo- logii au descoperit ruinele energie folosită de om — — 4,5 kW pentru alimenta
J sind un amestec de benzi- unor aşezări din secolele poate produce electricitate. rea cu energie electrică a .
| nă şi spirt, a început să V-VI. In centrul aşezării, In mod cert, energia eolia farurior, balizelor, releelor |
' producă asemenea automo• care ocupă o suoralaţă de nă este inepuizabilă, dar cu herţiene instalate in regiuni J
| bile şi Costa Rica. Primele 8 400 m.p., se oilă o piaţă o singură „corectură" : este izolate şi greu accesibile. |
