Page 47 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 47
. 6411 • JOI, 15 IUNIE 1978
Pag. 3
LICEUL SflCLA Dc BERE...
nmjA DE vm '78 DE TOPLIţM
/IZIUNE La redacţie am primit
Cel de-al patrulea tri pornit spre taberele de pe Pentru obsolvenţii clase viaţă, îi potenţează valenţe lor, tehnologia meseriei şi un mic colet poştal Înso
mestru şcolar — vacanţa litoral primii 240 de şco lor a VHI-a şi a X-a, licee le educative. Relaţia profe- tehnologia materialelor. ţit de un text scurt. Ex
de vară — îşi va deschide lari), de excursii şi drume
u ; le de specialitate, pe diver sor-elev se realizează în — Ce promiteţi elevilor peditor : un grup de lo
limbă irusă ; larg porţile şi în judeţul ţii vor beneficia aproape se prafile, precum şi şcoli contextul lecţiei firesc, prin oare vor bate la poarta li cuitori din comuna To-
: socialiste ; nostru de îndată ce serbă 25 000 de elevi. Fără îndo le profesionale îi aşteaptă,
yatorească ; rile. şcolare ale elevilor din însuşi modul de organizare ceului pe care îl conduceţi, pliţa. In colet... o sticlă
Campionatul ială, cei mai buni la în le oferă numeroase posibi şi funcţionare a cabinetelor pentru noul an şcolar ? de bere „Specială" de
Polonia — ciclurile primar şi gimna văţătură şi cu aptitudini lităţi. lată ■ câteva din de. şi laboratoarelor. Prevăzute — La cele 12 clase pen Haţeg, primită ia buietul
zial se vor încheia. Aşadar, Vă invităm, dragi elevi, la
0 ; după spectacolele de skn- în domeniul creaţiei teh- cu instalaţii automate, diri tru treapta I şi 4 pentru „Valea Ce mei" din locali
ieri ; nico-ştiinţifice vor. avea Liceul industrial din Vul jate de Io pupitru de co treapta a doua, se adaugă tate, in săptămina 29 mai—
1 ; bătă şi duminică, prileju bucuria de a petrece o can. Deocamdată, prin mij mandă, ou aparatură mo o clasă de şcoală profesio 3 iunie a.c. Despre ceea
;a zilei In e- ite de încheierea anului locirea acestui reportaj, ca dernă, cu televiziune inte nală pentru lăcătuşi meca- ce conţine această sticlă,
şcolar şi „Ziua pionieri parte din vacanţă în ta re, credem, vă va îndemna
mi de la re- bere pe profite de specia grată sau complementară nici, iar la secţia serală, în servită drept bere, can
burghezo-de- lor", zecile de mii de elevi treapta I. — două clase cu delul refuză să scrie. Păs
dln 1818 ; din ciclurile primar şi litate. profil minier, în treapta a trăm la redacţie „obiec
ettilul ; Cum este şi firesc, din
. : „Brigada gimnazial din judeţ îşi vor acţiunile educative ale va ll-a — două clase cu pro tul incriminat" şi invităm
or“, de Pe- lua startul spre bucuriile Judeful Hunedoara oferă fil minier şi una pentru ma conducerea Fabricii de
Premleră pe vacanţei de vară. O re canţei de viară nu va lip şini şi utilaje. Spaţiul şco- bere Haţeg să trimită un
creaţie mare, care se anun si munca. Acea muncă en largi posibilifăfî de calificare. Ce 'ar se va extinde, investiţii- reprezentant să-l ridice,
Campionatul ţă generoasă în manifestări tuziastă prin care elevii j alocate depăşesc 12 mi să cerceteze drumul a-'
Austria — vor grăbi pregătirea loca lioane lei. Vom construi a-
recrea'tiv-educative, cu im meserie îfi alegi, tinere absolvent ? cestei sticle /dacă va fi
plicaţii reale în nobila lurilor de şcoală, în vede teliere şcoală pentru 300 de fost singura) şi să ne co
muncă de creştere şi for rea deschiderii noului an elevi (lăcătuş erie, prelucrări munice măsurile luate,
mare a tinerei generaţii. de învăţămînt, vor pune mecanice ; maşini şi utila
sS-l cunoaşteţi. Dacă paşii
Vacanţa şcolară a. verii umăr de nădejde la termi voştri se vor îndrepta spre — în funcţie de discipline je ; sudură, forje, tratamen
te termice; electrotehnică şi
’78 îşi va desfăşura frumu narea construcţiilor şcola — laboratoarele şi cabine
, I: 6,oo Ra- această prestigioasă şcoală, tele de chimie, fizică, ma automatizări), cabinete de
imineţli; 7,00 seţile sub genericul mari re, la întreţinerea culturi nu veţi regreta. Aici, ca în profil (pentru rezistenţa ma
,00 Revista lor sărbători pe oare le în lor din unităţile agricole, tematică, lingvistic (cu un
ricrul melo- multe unităţi de învăţămînt complex audiţii-înregistrări, terialelor si organe de ma OBICEIURI VECHI
Buletin de tâmpină - prin muncă eroi pe şantierele noilor obiec din judeţ, procesul instruc- conversaţii, toate în ideea şini ; exploatări miniere,
pundem as- că şi manifestări cultural- tive social-eulturale. tiv-educativ se desfăşoară în protecţia muncii, geologie şi Şantierul 1 al T.C.H.
10.15 Atlas Se pare că manifestările însuşirii pure a limbii), geo Deva a avut aprobare de
Buletin do educative— poporul nos condiţii moderne, dar liceu) grafie, biologie (un autentic zăcăminte ; desen tehnic) ia Consiliul popular mu
vanpremierâ tru : aniversarea a 2030 de din cadrul etapei de masă are, prin organizare şi a- şi ingenios colţ speologic, precum şi o sală de gim
î Discoteca a Festivalului muncii şi menajare, un plus de atrac- nastică. nicipal să subtraverseze
ftin de ştiri; ani de la crearea primului descindere în mijlocul natu cu nişte conducte strada
ira lolcloru- stat dac centralizat şi in creaţiei „Cântarea Româ tivitate, de inedit, conferite rii), ştiinţe sociale, limbi O şcoală — uzină. O Kogălniceanu. Avea a-
3 De la l la dependent şi a împlinirii a niei" şi a competiţiei „Da- prin ingeniozitatea cu care străine, foto, unde se rea şcoală oare, făcînd pionie probare dar avea şi obli
-club ; 16,00 ou fost concepute labora lizează dispozitive pe care rat în organizarea învăţă
,25 Coordo- şlase decenii de la desăivîr- ciada" vor atrage pe cei gaţia pînă în 10 iunie
; 17,00 Bu- şirea unităţii naţionale a mai mulţi elevi. Chiar de toarele şi cabinetele. Faptul le integrează, dozat, în lec mântului modern este, azi, să facă strada la loc,
17.15 Fotbal e cu atît mai merituos cu ţii) toate răspund cerinţelor model de funcţionalitate, o
; ; 19,30 Ra- României. Amplele festi mîine începe concursul in- cit liceul din Vulcan a fast, de azi şi de mîine ale învă-, şcoală în care modul de cum a fost înainte de e-
Muzică u- valuri şi competiţii naţio terjudeţean de aeromode- pregătire şi formare a ele xecutarea respectivelor
flcxelc tim- listm, dotat cu cupa „Au in judeţul nostru, pionier în ţămîntului liceal specializat. lucrări. După un rău o-
dent.c sono- nale — „Cântarea Români sistemul organizării şi des — In acest a n şcolar. — vilor se reflectă, an de an, bicei mai vechi, •construc
in
intr-o oră ; ei" şi „Daciada" — la ca rel Vlaieu", şi tot în aces făşurării învăţă rniintu) ui ne mărturiseşte prof. Gheor printr-o promovabilitate ri
i ; 21,00 Bu- te zile se inaugurează în dicată şi, ce e mai impor torii au astupat şanţurile,
05—5,00 Non re sînt antrenaţi mii şi mii triada eficientă : laborator- ghe Antoce, directorul lice dar au rămas denivelări
cturn. de tineri şi elevi hunedo- trecerile „Floarea priete cabinet-atelier şcoală. ului — am mai adăugat la tant, prin integrarea şcola de 5-10 cm, pentru um
18,00 Ac- niei" (de ciclo-turism), iar Pentru noul an şcolar, zestrea liceului încă patru ră şi profesională a fiecă
; 18,10 Pot- renj vor cunoaşte, în a- cabinete de profil : desen rui absolvent. plere cu beton şi asfalt,
ică popu- ceastă vacanţă de vară, noi scenele aşezămintelor cul treapta I ya funcţiona cu denivelări pe care con
i fagure de împliniri. turale vor găzdui trecerile trei secţii : mine, petrol, tehnic, rezistenţa materiale LUCIA LlClU structorii n-au binevoit să
c de limbă geologie ; mecanică, elec
: medalion Pregătită cu atenţie de în revistă ale fanfarelor le semnalizeze şi astfel
Gheorghe Inspectoratul şcolar jude şcolare, dansurilor temati trotehnică şi construcţii (cu mai mulţi cetăţeni recla
10 Ritm şi 9 clase a IX-a şi 3 clase a mă deteriorarea din a-
că uşoară ; ţean, Comitetul judeţean al ce şi moderne, spectacole X-a). In treapta a H-a: sec ceasta cauză a unor ele
Loră social- U.T.C. şi Consiliul jude evocatoare. Simpozioane şi ţii mecanică, maşini şi utila
îducerea şi mente la direcţia maşinii.
• rcsponsa- ţean al Organizaţiei pio expoziţii eu tema „Muncă je şi, se preconizează, pre
gidui co nierilor, recreaţia din a- şi creaţie" vor scoate la lucrări prin aşchiere (4 cla MAMĂ CU INIMĂ
la Fabrica ceastă vară va oferi ele iveală noi meşteri în crea se). DE... GHEAŢA
a Arad ;
rchestrale ; vilor şapte tabere în judeţ ţia t eh ni co -şt iinţif i că, iar Vă invităm, aşadar, dragi Koly Maria din Orăştie
magazin. şi 150 de cluburi de vacan concursurile de artă plas elevi la Liceul industrial din e mama unei fetiţe de 2
ţă ce vor fi organizate în tică „România plai de aur" Vulcan, unitate cu cabinete ani şi cîteva luni. La un
funcţionale şi estetice, rea
moment dat i-a venit che
şcoli şi la casele pionieri şi fotografică „Sub fla lizate in concepţia proprie ful să se tot ducă. Şi s-a
lor. In colonii, tabere, ex mura partidului creştem o a cadrelor didactice de dus de acasă fără să fi
cursii judeţene şi interju- dată cu ţara" vor fi pri aici, unde se asigură un în nă seama că lasă în ur
ţi fără vi- lejuri de relevare a noi
iaţă inchi- deţene, în expediţiile „Cu văţămînt activ, intensiv, du ma ei un copil. De atunci
irulud (Ar- tezătorii" şi drumeţii vor talente artistice. pă o metodologie tehnico- e văzută mereu prin res
tA : Aurel Aşadar,' o vacanţă gene didactică octivizatoare, un taurante şi baruri, în tot
i) ; Re- fi cuprinşi aproape 40 000 de şcolarii sînt antrenaţi la
e, seriile de elevi. Peste 300 de roasă în frumuseţi va da felul de companii, fără
ii oară sau posibilitate zecilor de mii lecţii cu interes, participă la să lucreze nicăieri. Cei
irul); PE- preşcolari se vor bucura ele, devin exploratori, in
te pe cer de elevi hunedoreni să-şi ce-i cunosc viaţa deza
:ă înlune- de vacanţă în colonii, a- manifeste, prin joc, mun vestighează, experimentea probă comportarea ma
:); întoar- proape 5 000 de elevi vor ză, demonstrează. Cabine mei fără inimă, mai bine-
(Republi- că, drumeţii şi cînt, recu tele sînt astfel concepute şi
Urmăriti cunoaşte frumuseţile re noştinţa faţă de partid realizate incit solicită ele zis cu inimă de gheaţă,
al) ; VUL- creaţiei în tabere de mun care a uitat, că are ou
dc la Sa- pentru statornica grijă pă vul la o gîndire productivă, copil ce n-are cui să-i
îsc) ; LO- te şi la mare (marţi au rintească oe le-o poartă. vie, de care are nevoie în
jnil şi ar- spună mamă. Se impune
; PETRI- Unitatea pentru desface re şi servire, ca şi în com intervenţia autorităţii tu
;au picior rea legumelor şi fructelor portarea plină de solicitu telare pentru ca minora
UNO AS A: nr. 21 din Hunedoara este dine a vînzătorului Gheor să primească, şi in aceas
eitorcsc) ; mult căutată de cumpără ghe I. Ghiţoaică.
de cînip Comerţul stradal — tori, fapt ce Işi arc expli tă situaţie, îngrijirea ne
BRAD : caţia în buna aproviziona Foto : IOAN VLAD cesară.
tul" (Stea-
1BARZA :
şi cei 7 a cincea roată la căruţă?
:)HÂ$TIE:
e puşcă Pentru iubitorii celei cinematografică judeţea- te realizări trebuie să «-
le sîmbă- de-a şa'ptea arte din zona nă ne pune la dispoziţie dăugăm şi una mai re
; GEOA- „Comerţul stradal — opinia locul unde se amplasează to plouat puţin, înainte de masă".
ne, comi- tovarăşa Eugenia Burducea, di neta. A noastră e chiar lingă „Astăzi aţi ieşit târziu — pe la Haţegului, Ion Stegăres- filme artistice, dar mai centă : pe primul trimes
Casa de rector adjunct al Direcţiei co cinematografia „Patria" şi sînt zece — în stradă, deşi e soa cu este un nume familiar, ales documentare, în afa tru al acestui an ponde
: Vieţi merciale judeţene — are cel zile cind realizăm vînzări şi re". „Am neglijat problema". iar la întreprinderea ci ra celor din programare, rea spectatorilor la filme
BRAZI : puţin două calităţi care-1 im de 3 000 lei" (Ileana Bănăţean, Astfel de păreri am auzit şi
niilor ne- pun : pe de o parte, vine în responsabila patiseriei „Bule de la alţi conducători de uni nematografică judeţeană ori de cîte ori e nevoie. le româneşti se ridică la
laniole la .întâmpinarea creşterii cererii vard"). tăţi de alimentaţie publică, aşa un nume rostit cu mîn- Şi- asta ne ajută foarte 67,9 la sută, fiind cea mai
cultură) de consum a populaţiei, pe de că se naşte întrebarea: comerţ drie. Şi asta pentru că mult. mare pe judeţ.
tă (11 lu- altă parte e o formă care per PREZENŢE stradal se poate face numai
In sfîrşit mite cumpărătorului să econo CE STRĂLUCESC atunci cind soarele străluceşte Ion Stegărescu, depana •— Oamenii sînt apreciaţi — Realizările vă dau
-Iureşul) ; misească mult din timpul des PRIN... ABSENŢA pe cer ? Nici pomeneală. Norii, tor — montator — reglor după rezultatele muncii lor. dreptul la satisfacţii. Intim-
ă pentru tinat aprovizionării cu unele sau chiar vremea ploioasă, nu de aparataj cinematogra pinaţi şi greutăţi ?
HEI-ARI: dintre mărfurile necesare tra Mulţi dintre cei cu care am împiedică această activitate, Ne împărtăşiţi cîteva din
i Hom- iului cotidian. lată de co' 1 — stat de vorbă au fost de păre mai ales că majoritatea tone- fic este nu numai unul realizările dv. ? — Cînd munceşti cu
în conformitate cu Legea co re că nu e recomandabil ca telor sînt prevăzute cu umbre dintre cei mai vechi plăcere, e normal să ai şi
merţului interior — unităţile le sau sînt plasate sub aco membri ai reţelei cine satisfacţii. Asta nu în
comerciale au obligaţia de a unităţile ce desfac produse in periş. Aici — în atitudini de
extinde tot mai mult această dustriale să iasă cu marfa în genul celei de mai sus — e matografice a judeţului seamnă că eşti scutit de
activitate". Pornind de la spu stradă. Să concretizăm. Dumi mai degrabă vorba de lipsă de (22 de ani în această neplăceri. Datorită condi
sele interlocutoarei noastre am tru Topor, responsabilul unită interes, de comoditate chiar, muncă), dar şi un om de ţiilor în care ne desfăşu
întreprins un raid prin muni ţii „Elegant" din Deva ; „Eu lucruri ce n-au ce căuta în bază al întreprinderii, a- Un optimist, un răm activitatea (liipsa, pe
cipiile Hunedoara şi Deva. cred că întreprinderea trebuie sectorul aprovizionării popu
să organizeze comerţ stradal, laţiei. vînd atribuţii de respon alocuri, a cabinelor de
UNDE EXISTA nu unităţile de desfacere". Ma sabil de punct cinemato proiecţie, acustica neco
rin Nan, şefa unităţii nr. 6
PREOCUPARE — mercerie, tot din Deva : „Ieşi ClTEX'A PROPUNERI grafic. In această calita om de acţiune respunzătoare a sălilor),
NICI EFICIENŢA rea în stradă ar însemna re Ar mai fi multe de spus de te, el controlează activi e firesc să existe şi une
NU E LIPSA LA APEL ducerea activităţii în interior. spre comerţul stradal — prin tatea Cinematografelor să le inconveniente. Dar,
Or, planul de desfacere nd-1
realizăm şi aşa...". Cam astfel tre acestea numărîndu-se lipsa teşti, contribuind la pă toate se pot rezolva; Poţi
Un fapt a ieşit pregnant în judecă şi unii conducători de nemotivată a desfacerii legume trunderea filmului în cele — In cadrul concursu transforma o sală de cla
evidenţă, încă de la începu unităţi din Hunedoara. Iată un lor şi fructelor, calitatea şl să în una de cinema, poţi
tul raidului nostru : acolo unde astfel de raţionament, aparţl- igiena servirii, aprovizionarea mai îndepărtate puncte lui republican iniţiat de
i s-a acordat atenţie, comerţul nind lui Enescu Constantin, şe r etc. —, dar ne oprim aici în ale zonei. Consiliul Naţional de Cul să improvizezi intr-un
stradal este o activitate efi ful unităţii „Lanţul", făcut dorinţa de a cristaliza cîteva — Vi se pare interesantă colţ îngrădit o grădină de
cientă. iată cîteva exemple ; printre picături de alcool, la propuneri menite să îmbunătă tură şi Educaţie Socialis vară, transformând un pe
Unitatea nr. 85 Patiserie (res ţească această activitate — cită munca pe care o faceţi ? tă, pentru difuzarea fil
pentru bufetul din vecini : „Nu ieşim există : rete în ecran. Totul e Să
ăcoroasă ponsabil Petru ţa Mihăilesou), în stradă fiindcă nu ne-a dat • In Deva toncteic ar trebui — Da, pentru că nu mului de producţie naţio
erul no- nr. 66 cafe-bar (condusă de nimeni o asemenea indicaţie. amplasate mai raţional pentru fac numai o muncă de nală artistic şi documen vrei.
oi şi a- Elena Mariş, nr. 44 „Tosca" Aşa ceva numai tovarăşul di că, In momentul de faţă, pe o strictă specialitate — ve Comunistul Ion Stegă-'
"vlc, în- (coordonată de ludith spori), rector al întreprinderii hotă parte a bulevardului Dr. Petru tar, am obţinut, în anul rescu e un optimist, un
d&i'-cărl nr. 79 (îndrumată de Marcel răşte". Asemenea concepţii sînt Groza funcţionează cinci tonete rificarea din punct de ve 1974, locul trei pe ţară cu
i sujia Agrigoroaie), toate din Hune combătute de practica magazi cu dulciuri şi răcoritoare, iar dere tehnic a aparatelor. cinematograful sătesc Ba- om de acţiune. Datorită
aua doara, în ziua raidului nostru nelor conduse de Marna Tudor pe cealaltă parte nici una ; Munca mea presupune o calităţilor sale de bun or
it. Tem- aveau tonete bine aproviziona şi Natalia Raia din Hunedoara, • să iasă în stradă şi unită permanentă colaborare cu ru. Anul trecut, cind am ganizator, îndeplineşte şi
cuprinsă te, deservite de lucrători pri care sînt prezente cu tonete ţile ce desfac produse de pa participat cu acelaşi ci funcţii pe tărîm obştesc.
li grade, cepuţi şl politicoşi. In raidul în afara magazinelor, vlnzînd nificaţie cu articole preamba- organele locale de cultu
şl 23 de prin Deva am stat de vorbă articole cum ar fi cravate, ba late ; ră şi educaţie socialistă, nematograf, am fost dis Este strîns legat de mun
se va despre eficienţa comerţului tiste etc. • comerţul stradal să fie fă cu conducerile unor coo tins cu Diploma de onoa ca pe care o face de atîta
dă. stradal pe care mulţi o con cut de oameni calificaţi, care timp şi nu vrea să se
pentru testă şi iată ce ni s-a spus : TIMPUL — DUŞMAN AL dovedesc comportare corespun perative agricole de pro re şi menţiune. La faza
emen va ^Activitatea e rentabilă, cu COMERŢULUI STRADAL? zătoare faţă de cumpărători, ducţie şi ale altor unităţi. judeţeană a aceluiaşi con despartă de ea. Are doi
general condiţia ca toneta să Ce bine nu de oameni puţin pregătiţi curs, cinematograful să copii şi ar. fi fericit dacă
lempo- aprovizionată. Prin vînzarea pe profesional. Ne sprijinim, reciproc, în măcar unul i-ar urma
ea aver- trotuar încasăm circa 700—800 Discutam cu Elena Sîngior- realizarea unor acţiuni. tesc Sălaşu de Sus s^a cla
•. lnso- zan, responsabila cofetăriei TRAIAN BONDOR Cu acest prilej vreau să sat pe primul loc cinci drumul.
electriee. lei zilnic". (Fara Iuliana, şefa „Arta" din Deva : „ieri n-a ION VLAD ani de-a rîndul. La aces- VIORICA ROMAN
unităţii plăeintărie-gogoşerie de funcţionat toneta din faţa u- arăt că întreprinderea
pe str. Lenin) ; „Esenţial este mtăţii. De ce „Fiindcă a ziarist colaborator