Page 50 - Drumul_socialismului_1978_06

Pn . 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
R

La încheierea anului de studiu Cum se acţionează pentru redresare ? |
i tTm
în învăţărnîntul poBîtiGQ-5deo3og§c (Urmare din pag. 1) se a rămas restanţieră, de tăţim activitatea sub toate produse de calitate — con­ %
ia începutul anului, cu o aspectele, să eliminăm în sidera muncitoarea Letiţia
9,00Telcşco
şi al consiliului oame­ valoare cam mare. ţ cea mai mare parte, da,că David. i 10,00 .Film i
nilor muncii am stabilit o — Cauzele sînt mai mul­ se poate în întregime, ne­ — Incepînd de luna vii­ meu 1
serie de măsuri lehnico-e- te — ne spunea tovarăşul ajunsurile şi greutăţile cu toare, colectivul atelieru­ ducţie
Dezbateri vis, conomice şi organizatorice Cornel Bobeş, inginerul şef care ne mai confruntăm. să reducă total absenţele ! 1 11,50
america
lui de finisaj şi-a propus
Corcsp<
prin care să asigurăm re­
al întreprinderii. Una, prin­
Vorbind mai la concret,
ţeni tr<
alizarea integrală a pro­ cipală, şi care nu depinde trebuie spus că în fiecare nemotivate, ne preocupăm 12,05 Telex ;
16,00 Telex ;
ducţiei fizice şi să reducem de colectivul nostru, o con­ secţie şi atelier se depun fiecare să ne ridicăm ni­ IC,OS Telcşco
antrenante cit mai mult cheltuielile stituie ne corelare a" planu­ eforturi. susţinute pentru velul de conştiinţă la ac­ 10,30Curs d
reducerea
consumurilor,
lui de cheltuieli materiale
materiale, să ridicăm cali­
tualele exigenţe politieo-e-
ceză ;
tatea produselor, eficienţa repartizat de centrala de prin introducerea unor fi- conomice, să reducem cea | 17,00 Emisiui
german
întregii noastre activităţi. resort cu posibilităţile re­ şe-limită pentru materiale­ mai mică risipă de mate­ 19,00 Rezult»
Cadrele didactice de la atoare a materialismului în principal, trei sînt di­ ale ale întreprinderii şi ne- le şi accesoriile cu ponde­ rie primă — şi-a exprimat loto ;
Şcoala generală din Certe- dialectic şi istoric la con­ recţiile în care îşi orien­ asigurarea contractelor de re în costul de producţie, hotărîrea finisoarea, tână­ 19,05 film s<
pil: >,<
ju de Sus au participat la diţiile şi particularităţile tează activitatea producti­ desfacere la nivelul pro­ pentru finalizarea procesu­ ra Doiniţa Iftene. Telejur
dezbaterea recapitulativă, naţionale ale României. vă personalul muncitor de ducţiei întreprinderii. De lui de automatizare a ma­ Toate aceste preocupări, 19,30 I>a ord
20,10
cu care au încheiat anul Vorbitorii s-au referit a- la Ţesătoria de mătase De­ bună seamă însă că mai şinilor de ţesut şi îndeo­ precum şi măsurile între­ 20,20 Reporta
de studiu în învăţământul poi la un însemnat număr va : valorificarea deplină, sînt şi probleme ale sebi îmbunătăţirea calită­ prinse la nivelul întreprin­ 20,45 Telecin
politico-ideologic. Dezbate­ de teze elaborate de parti­ superioară a materiilor pri­ noastre, pe care le putem ţii produselor. derii, hărnicia şi dăruirea patru <
calipsu
rea a avut ca temă „Apor­ dul nostru în vasta operă me; utilizarea la capacita­ rezolva singuri, 6ens în ca­ — Ne vom strădui să în muncă a colectivului de ţie S.U
tul P.C.R. la dezvoltarea de construcţie socialistă şi te optimă, raţională, a ma­ re trebuie să acţionăm mai gospodărim mai atent ma­ la Ţesătoria de mătase De­ Suedia
creatoare a marxism-leni- comunistă, precum şi cu şinilor şi utilajelor din energic, mai exigent, mai teriile prime, să reducem va, coroborate ou o mai 22,00 Meridia
22,20 Telejur.
nismului. Contribuţii teo­ privire la problemele fun­ dotare; perfecţionarea pre­ responsabil. Mă refer la pe cît vom putea accesorii­ temeinică şi susţinută în­
retice în documentele Con­ damentale ale omenirii gătirii profesionale şi ridi­ insuficienta utilizare a ma­ le textile şi piesele de drumare din partea cen­
gresului al Xl-lea şi în lu­ carea -nivelului de conşti­ şinilor şi a timpului efec­ schimb, să întreţinem şi să tralei şi a ministerului de KAC
contemporane. Astfel au inţă din partea fiecărui om tiv de lucru, la valorifica­ exploatăm mai raţional resort vor trebui să se
crările tovarăşului Nicolae fost făcute referiri la con­
Ceauşescu la dezvoltarea al muncii. Preocupările de rea necorespunzătoare a maşinile şi instalaţiile — concretizeze în rezultate PROGRAM
gîndirii soc-ial-politice con­ ceptul de societate socia­ pînă acum, hărnicia şi materiilor pri-me şi mate­ spunea ing. Aurel Bălan, bune în producţie, în apli­ dioprogiramti
temporane". listă multilateral dezvol­ conştiinciozitatea acestui rialelor şi la calitatea une­ şeful atelierului preparare- carea noilor măsuri econo- Radiojurnal
tată, la concepţia P.C.R., colectiv i-au permis obţi­ ori îndoielnică a produse­ ţesătorie. mico-financiare aşa cum a presei ;■ 8,10
Prin caracterul ei larg, nerea unor rezultate bune lor, la unele consumuri e- — în atenţia noastră, a preconizat partidul — co­ diilor ; 9,<
prin multitudinea ideilor şi a tovarăşului N i c o l a e la majoritatea indicatori­ xagerate de gaz metan, e- ţesătoarelor, va sta perma­ rect şi eficient atît pentru ştiri ; 9,05
conceptelor ce le cuprinde, Ceauşescu, cu privire la cuititorlior j
creşterea rolului partidului lor de plan. La principalul nergie electrică, fire de vîs- nent folosirea integrală a producţia materială, cit şi do ştiri ; 10
tema a solicitat cursanţilor indicator însă — producţia coză ebc. Sigur că noi ne urzelii şi a firului de pe pentru toţi cei oare o re­ rlc ; 10,30 i
un efort considerabil pen­ în procesul făuririi socie­ netă — Ţesătoria de măta­ preocupăm să ne îmbună­ canete, să realizăm numai alizează. Buletin do
tru a înţelege şi explica o tăţii socialiste multilateral vanpremiexă
dezvoltate, la locul şi rolul 11,35 Discot
largă gamă de fenomene şi Buletin de
ştiinţei şi tehnicii, al statu­
conexiuni, pentru a pune lui şi naţiunii socialiste, Pentru a înfăptui exem­ dicat de natalitate îa spe­ s-au aflat în stabulaţie. Pri­ carea unei asemenea meto­ comoara fol
13.00 De la
în evidenţă natura vie, me­ plar sarcinile cuprinse în cia bovine. Suprafaţa de marul comunei, Iosif Nis- de este la îndemîna tutu-'
la necesitatea unei noi or­ programul judeţean de pajişti pe care s-a organi­ torescu, a ţinut să aprecie­ ror cooperativelor agricole, Studeait-ciub
reu în devenire a marxis­ dini economice mondiale, Jurnal ; 16,:
mului. Mai mulţi tovarăşi la rolul maselor şi al per­ dezvoltare a zootehniei şi zat păşunaţul animalelor în ze că acest rezultat este ur­ pe această cale putîndu-se economice ;
de ştiri ; 11
tabere de vară însumează
a asigura punerea deplină
care au luat cuvîntul, prin­ sonalităţii în istorie ş.a. în valoare a potenţialului peste 15 000 hectare, unde marea firească a preocu­ realiza însemnate sporuri trie ; 17,50
pării cetăţenilor pentru cu­
ia producţia de lapte mar­
tre care Elena Răcăţean, în acest fel dezbaterea productiv al pajiştilor îm­ au fost efectuate lucrări de răţarea, fertilizarea şi creş­ fă şi la veniturile băneşti 18.00 Orele s
Sabina Lazăr, Rodica Grii- recapitulativă s-a dovedit bunătăţite, în acest an în igienă de primăvară, pre- terea producţiei de iarbă obţinute din sectorul zoo­ do doinii, rii
Semnale cu
ner, I/uminiţa Nicoară, au vie, antrenantă şi - convin­ judeţul nostru au fost or­ tehnic. Cadenţe bou
subliniat că partidul nos­ gătoare, participanţii ma- ganizate 190 de tabere în Buna desfăşurare a între­ intr-o oră ;
muzicale ; ;
tru, analizînd în perma­ care sînt întreţinute peste gii activităţi de producţie stop muzici
nifestînd un interes deo­
nenţă evoluţia romene- sebit faţă. de activitatea 11 600 vaci cu lapte, mai Păşunaţul animalelor in tabere în taberele de vară este
TIMIŞ O AH
lor din viaţa economico- teoretică a partidului nos­ mult de 8 200 viţele şi 1 400 nemijlocit condiţionată de tualitatca r.
soâală şi politică a ţării, a animale la îngrăşat. Locu­ respectarea programului me muzical,
tru, faţă de răspunderea cu de vară asigură însemnate
evenimentelor internaţio­ care partidul conduce des­ rile de organizare a tabe­ stabilit, de asigurarea unui terpretări n
Tribuna
ci
nale desprinde concluzii şi tinele ţării, ale naţiunii relor de vară au fost stabi­ control permanent din par­ tntate : ritm
orientări noi pentru activi­ noastre socialiste. lite pe consilii intercoope- sporuri de producţie tea consiliilor de conducere şantierele
tatea constructivă. Aceste Acum, la încheierea a- ratiste de către cadre de ale C.AJP. asupra modului arădenc ;
cum îngrijitorii de anima­
concluzii şi orientări sînt nului de studiu, cursanţii specialişti de la organele a- frunte ai n
bănăţene ;
cuprinse în documentele au prezentat şi unele pro­ gricole judeţene şi din uni­ cum şi fertilizări pe 12 360 pe păşuni. le se achită de îndatoririle tivalul „Hei
ce le revin, cum sînt res­
Congresului al Xl-lea şi puneri în vederea îmbună­ tăţile de producţie, împre­ ha, ceea ce asigură o can­ De asemenea, o remarcă pectate regulile de zooîgie- izvor, ia izv
susţinut de
ale Conferinţei Naţionale tăţirii activităţii viitoare a ună cu conducerile C.A.P., titate sporită de masă ver­ aparte se poate face în le­ nă, cum sînt îndeplinite «doric al C
ale partidului, în operele cursului. S-a propus, de ţinînd seama de necesitatea de pe întreg ciclul de folo­ gătură cu metoda de păşu- prevederile graficelor de din Buziaş.
asigurării unor condiţii co­
secretarului general al par­ pildă, să se folosească mai respunzătoare de furajare, sinţă. Pe lingă adăpos­ nat practicată la C.A.P. preluare a laptelui şi cum
tidului, tovarăşul Nicolae des materialele ilustrative adăpat, muls şi preluare a turi şi padocuri, în nu­ Silvaş, care în anii prece­ se desfăşoară procesul de filNj
taberele t £
în
reproducţie
denţi a dat rezultate deose­
meroase tabere s-au a-
«Ceauşescu, ele reprezentînd în dezbaterea unor teme laptelui, de buna desfăşu­ menajat locuri pentru le­ bite. Este vorba despre fap­ pentru vaci eu lapte şi pen­
contribuţii inestimabile la cum ar fi planşele, grafi­ rare a procesului de re­ gatul animalelor, lăptării şi tul că în anotimpul căldu­ tru viţele. DEVA : V
cele şi schiţele. producţie prin însămînţări nă (Patria)
îmbogăţirea tezaurului de artificiale şi montă natura­ adăposturi pentru îngriji­ ros păşunaţul vacilor cu Păşunaţul animalelor în nată fericiri
idei, concepte, teorii ale IOSIF POP, lă, astfel incit să se reali­ tori. creării unor lapte se organizează pe taberele de vară constitu­ ta) ; HUNE
ie realmente o perioadă în
timp de noapte, pe grupe
Avantajele
marxismului, aplicarea cre­ ziarist colaborator zeze un procent cit mai ri­ condiţii tot mai bune de de animale, aşa cum sînt care trebuie recuperate toa­ Viaicu (Flai
liîrtie, serii!
întreţinere şi furajare a a- ele date în primire îngriji­ te restanţele acumulate în gistul) ; Re:
seriile I-n (
nimalelor pe păşuni sînt cît torilor. Astfel creşte răs­ unele unităţi agricole la sau picior
se poate de pregnant puse punderea şi preocuparea fi­ producţia de lapte şi carne, petroşan:
în evidenţă de exemplul ecărui îngrijitor pentru a de asigurare a unor premi­ (Unirea) ; ]
cată (7 Noii
cooperativelor agricole din obţine zilnic producţii de se favorabile realizării în rîs în plină
comuna Bariu, care au reu­ lapte sporite, pentru ridi­ totalitate a efectivelor de ca) ; LUPE
şit să dubleze producţia carea procentului de’ nata­ animale planificate pe sea­ fără vină (
zilnică de lapte marfă faţă litate la lotul de animale ma prăsilei proprii. venit ziua
(Muncitores
de perioada cînd animalele pe care îl îngrijeşte. Apli­ N. TÎRCOB Iţi dăruiesc
(Muncitorcsi
Profetul,
lealii (Min-
ÎNTREPRINDEREA DE
FIBRE AJR.TIFICIALE „VÎS- Onorabilii" LA : Aripic
COZA“ LUPENI. Controlo­ (Muncitorcsi
rul tehnic de calitate Fimia Mica ondină
Băloi discută despre buna Ziarul nostru, ca dealt­ tatea cazurilor, „un grup UR1CANI :
calitate a firului executat bric) ; BRA"
de harnicele răsucitoare. - fel majoritatea publicaţiilor, de cetăţeni onorabili", „un „Autobuzul"
îşi face o datorie din a grup de cetăţeni terorizaţi", şic) ; ORA
Foto: VIKGIL ONOIU milita pentru dreptul fiecă­ „un grup de...", încearcă lea prafulu
(Patria) ; Ba
rui cetăţean de a se adre­ să-şi rezolve litigiile perso­ tă seara (Fi
sa organelor noastre de nale (in care de cele mai GIU BAI :
nopţi (Casi
partid şi de stat, presei multe ori nu au dreptate),
HAŢEG :
noastre centrale şi judeţe­ trebuie să înţeleagă odată (Popular) ;
Sînt deputată în satul nilă, cîte 700 1 lapte, Maria ne, atunci cind consideră că pentru totdeauna că-şi fac an Porumbi
Josani, comuna Peştişu Mandatul de deputat — llea 1 000 1 lapte, Margare­ legile ţării nu au fost res­ iluzii zadarnice. CALAN : I
Mic. Aici, la noi, femeile ta Ciorogaru, 500 1 lapte şi pectate, sau că a fost ne­ clar dc Iun
.reprezintă o puternică for­ exercitat cu inaltă responsabilitate exemplele de acest fel pot dreptăţit. Marea majoritate civica tură) ; Trei
canţă (11 Ii
ţă socială. Aceasta pentru continua. a oamenilor muncii se a- Evadaţi din
că pe lîngă faptul că du­ Avem o participare per­ dresează cu încredere zia­ şui); ILIA :
cem întreaga activitate din manentă la acţiunile de rului, arătînd (pe lingă as­ Am primit la redacţie o cut legenda
LIUC : Och
gospodăriile personale şi Femeile — puternică forţă gospodărire şi înfrumuseţa­ pectele pozitive din viaţa anonimă în care, arătin- riile I-II (I
executăm toate lucrările a- re a satelor, a întregii co­ colectivului în care trăiesc du-se că cetăţeanul I. D. LARI : Ata.
gricole în cîmp, participăm mune. Am muncit şi am şi muncesc) unele aspecte din Deva (in virstă de 70 I Rommel (M
în mod activ ia conducerea socială a satului reuşit să vopsim gardurile negative. Ei solicită spriji­ de ani) terorizează locuito­
vieţii economice şi sociale şi să zugrăvim faţadele la nul organului de presă pen­ rii din trei străzi ale mu­
a comunei, a cooperativelor nările săteşti şi pe circum­ xecutarea lucrărilor de în­ case, am plantat flori şi tru curmarea unor aseme­ nicipiului, se solicita nici ! |VRE
agricole de producţie. Băr­ scripţii, acţiuni de mobili­ treţinere şi fertilizare a pomi, am curăţat şanţurile nea stări de lucruri. Este mai mult, nici mai puţin,
baţii noştri lucrează, în zare a femeilor pentru cul­ păşunilor şi fîneţelor. şi am lucrat la întreţinerea logic, este firesc şi mai a- Jecît mutar-'a acestuia din | Timpul pi
marea lor majoritate la tivarea tuturor suprafeţelor Ţin să subliniez şi con­ drumurilor- La noi în sat, fes este in spiritul demo­ zona respectivă „să terori­ I ziua de'16 i
Hunedoara. Ei participă de teren din curţi şi gră­ tribuţia femeilor la reali­ prin contribuţia voluntară craţiei noastre socialiste să zeze şi pe alţi vecini". Se I me in Incăl
alături de noi la munca în dini, pentru plantarea de zarea fondului de stat prin a cetăţenilor, s-a pietruit şi se procedeze aşa. Dealtfel, mai scria în anonima res­ J rul va fl i
I vor cădea s
gospodărie şi pe ogoare pomi. In cadrul C.A.P. ara sistemul de contractări. La bordurat drumul principal legile ţării asigură fiecărui pectivă că I.D. este un pro­ 1 însoţite de
doar după ce vin de la fa­ trecut la amenajarea cen­ noi,-în Josani, s-au contrac­ pe o lungime de 300 ml, cetăţean dreptul la opinie, cesoman incorigibil, care, 2 leetri.ee. 1
brică, în timpul concediu­ trului gospodăresc şi la tat pînă acum 18 000 1 lap­ drum pe care vrem să-l as­ asigură tuturor cele mai numai în ultimii ani a avut I moderat Oii
I vest. Ti-'
lui sau în zilele de repaus. cultivarea suprafeţelor ex­ te, precum şi numeroase faltăm. Peste lot unde tre­ optime condiţii pentru a peste 25 de procese cu ve­ J cuprinşi""
Toate femeile din satul cedentare. O mare atenţie animale. Eu personal am buie făcut ceva, femeile participa cu propuneri la cinii,.. I şi 15 ţfrade
nostru, din întreaga comu­ am acordat şi acordăm în­ contractat 500 1 lapte şi 5 sînt prezente, fapt care a- îmbunătăţirea unor stări de 1 20 şi ?, 5 de
nă — răspunzînd îndem­ treţinerii culturilor prăşi- kg. de lină. Evelina Tăna- testă că ele sînt o forţă so­ lucruri negative. In urma cercetărilor fă- .. 2 locală dimii
nurilor cuprinse în Che- toare. Toate femeile au fost se, membră de partid, pre­ cule, s-a constatat că lap­ | Timpul pi
Dar, din -păcate, mai sînt
1 zilele dc 17
ţnarea Conferinţei naţiona­ mobilizate la muncă şi, şedinta comisiei de femei cială activă şi îşi adue-con­ încă unii care, praiilînd de tele relatate nu stau deloc * Vremea va
le a femeilor — acordă a- dovedind multă hărnicie şi din C.A.P., a contractat tribuţia la COftducerea şi acest lucru, caută să-şi plă­ „in picioare". Dar pentru a | încălzească
soluţionarea tuturor trebu­
tenţia cuvenită folosirii răspundere, am reuşit să 1 000 1 lapte, Maria Pop, rilor de stat şl obşteşti ale tească poliţe, sau să se ră- se afla adevărul, numeroşi | Cerul va fi
S cădea avor;
chibzuite a pămîntului, facem la timp şi de bună membră de partid — 800 1 satelor, njft comunei. tuiascâ intre ei, încercind să oameni au fost puşi pe | ploaie, îm
drumuri, s-au făcut cerce­
sporirii recoltelor şi a con­ calitate prima praşilă îa lapte, Dorica Cursan şi Otţ- folosească in acest scop co­ tări s-o consumat energie I oărcări elec
tribuţiei fiecărei gospodării sfeclă, iar acum, după pri­ lă Mărilă, membre de ELENA ŞERBAN, loanele ziarului. Aceşti „o- şl timp preţios. Cui foky*. ? La munte
da fondul de stat. In acest ma praşilă mecanică, exe­ partid, 600 şi, r^pâctîv, 55(1 deputată, norabili" anonimi, cdre, a- seşte ? | neral instal
J temporar n<
scop am iniţiat, în unma cutăm praşila întîia la cul­ I &I eon ora Ilea, bri­ secretara organizaţiei de chesîndu-se redacţiei cu J averse de
discuţiilor purtate în orga­ tura porumbului. Am par­ gadieră de cîmp, un porc, partid de !a C.A.P. scrisori semnate în majori­ MIRCEA LEPĂDATU I de descărcă
nizaţia de partid, în adu- ticipat, de asemenea, la e- Galenia Pogea şi Ana Dă~ Peştişu Mic _ T