Page 54 - Drumul_socialismului_1978_06

Pag. r DRUMUL SOCIALISMULUI!

VIAŢA DE PARTID
0 cerinţa imperioasă, o sarcină a fiecăruia foire noi
Adunarea generală—moment isJL
ECONOMISIREA ENERGIEI ELECTRICE! 12.00 Tel
de importanţă majoră In ■ 12,05 Roi Cu
„Fi
13.00
După moi bine de cinci I.F.A. „Vîscoza" SE AFLĂ LA PUNCTUL in luna mai, organele de nio
zso „
Lupenl
luni scurse d:in o cest an, ta­ „Avicola* Mintia 175 „ DE DEPĂŞIRE A specialitate ale I.R.E. Deva 13.35 Coi
activitatea organizaţiei bloul consumului de energie întreprinderea chimică a-u continuat seria controa­ 14,10 Cai Rit
14.35
electrică în judeţul nostru Orâştie i«5 „ COTELOR REPARTIZATE : lelor la consumatori. Din 715 Eu;,
ne -arată că marea majorita­ controlaţi, la 53 s-au consta­ Mii
xas
Experienţa a dovedit cu brilor de partid la viaţa te a consumatorilor se stră­ DE SUBLINIAT INSA CA Fabrica de conserve Haţeg zile
Industria cărnii Deva
prisosinţă că adunarea ge­ de organizaţie şi alte pro­ duiesc să prevină risi­ ÎN LUNA MAI A.C. „Marmura" Simcria tat nereguli, iar din cei Mii
nerală constituie .cadrul bleme. pa de energie electrică, SE PREZINTĂ CU MARI C.M. Deva (pentru unităţile 1 122 abonaţi casnici contro­ Stc
deosebit de propice pentru Cu prilejul acesta au ie­ dar ni-i prezintă şi pe acei DEPĂŞIRI LA CONSUMUL interne) laţi, unui n-umor de 16 ii 14,55 B»
col
o temeinică analiză a tutu­ şit la iveală o seamă de oare nu acordă atenţia cu­ D£ ENERGIE ELECTRICA: „Vidra" Orăştie s-au întocmit procese ver­ 15.20 Ou
ror problemelor ce se ivesc neajunsuri. De pildă, fap­ venită economisirii acestei întreprinderea de 2 CS7 MWh cin
lianţi Deva
în viaţa unei organizaţii tul că în organizaţia noas­ însemnate forţe a economiei Combinatul minier Din cauza risipito-rljor de bale de contravenţie. Con­ Hi,05 Cin
Foi
de partid. Ne-a demonstra­ tră de bază există unii naţionale. Valea Jiului 11G0 „ energie electrică, judeţul troalele continuă. 17,15 Ag
C.S. Hunedoara (!)
t-o investigaţia de la coo-. membri de partid — e I.M. Hunedoara • 555 „ nostru şi-a depăşit cotele * CETĂŢENI Al JUDEŢU­ tic;
521 „
perativa agricolă de pro­ drept, doar cîţiva — care I.M. Barza 165 „ de consum planificate, atît LUI HUNEDOARA I AVEŢI 17,45 Să’
teş­
ducţie din Hărău, unde e- vin la adunările de partid UN „CLASAMENT" AL pe luna mai oit şi cumulat it,00 An
Xistă o organizaţie de ba­ de „dragul" de a fi pre­ CELOR CARE AU REALIZAT AU DEPĂŞIT CONSUMUL pe 5 luni, deşi pînă nu de­ MEREU fN VEDERE CA FIE­ !>(’]
ză cu un număr relativ zenţi — Lobonţ Paulina, ECONOMII PE 5 LUNI PE 5 LUNI: mult judeţul Hunedoara" se CARE KILOWAT/ORĂ IROSIT Cb
mic de membri, dar care Zenoviu Popa, Kdrosi Ag- înscria printre cele oare în­ REPREZINTĂ O PIERDERE 15.00 Sir
aJU
manifestă multă iniţiativă neta, Alexandru Şebelean, C. S. Hunedoara 4 183 MWh întreprinderea de registrau economii ia c-qp.su- PENTRU ECONOMIA NAŢIO- res
şi simţ de răspundere în alţii care au lipsit sau ca­ L V. Călan 655 „ lianţi Deva 1 892 MWh mul de energie electrică. 15,30 Tc
539
Ipsos CăLan
20,60 Te
tot' ceea ce înfăptuiesc. re lipsesc de la adunările I.U.M. Petroşani 465 st I.M. Hunedoara 751 Este un puternic semnal de NALĂ Şl IMPLICIT PENTRU 20,65 Fi?
I.M. Barza
475
Discutăm ou tovarăşa generale — Maria Lugojan, Tracţiunea C.I'.R. 381 SI Combinatul minier alarmă pentru toţi consuma­ FIECARE DINTRE NOI IN ga
îteghina Lăcătuş, secreta­ Balogh Irina şi Maria Trustul judeţean 365 Valea Jiului P-28 tt torii, mai cu seamă pentru PARTE I V
al I.A.S.
ra biroului organizaţiei de Giurcă, invocînd diferite întreprinderea de bere st Fabrica de Încălţă­ 55 j» cei nominalizaţi în r-îndurile 22.20 Te
minte Hunedoara
22,40 In=
bază care, printre niţele, „motive". O să mă între­ Haţeg 357 II I.I.L. Simerta 40 de faţă ca risipitori ! GH. I, NEGREA un
arăta: „Este adevărat că baţi cum a acţionat biro­
organizaţia noastră are un ul organizaţiei de bază,
număr relativ mic de membrii noştri de partid I fit
membri, dar aceştia sini în faţă de aceşti comunişti. CONŞTIINŢA MUNCITOREASCA j
fruntea tuturor acţiunilor, S-a stat pe îndelete de
PRO 6
făcînd ca adunările gene­ vorbă cu eh De sancţionat dioprog
însoţiţi de inginerul Dumi­
rale să constituie momen­ nu i-am sancţionat, consi- tru Vulpescu, şeful secţiei Radio j u
te importante în viaţa or­ derînd că este mai bine să turnătorie a C.S.H., am făcut I » presei ţ
ganizaţiei. Spun acest lu­ le încredinţăm unele sar­ o vizită la atelierul de rno- lodiilor
ştiri ; :
cru pentru că ei, comu­ cini concrete de a căror dclărie. Aici, forfotă şi zum­ 10.00 B:
Atenţia
fierăstraie.
zet
dc
niştii noştri, sînt aceia ca­ îndeplinire să informeze ne-a fost furată de fierăs­ Revista
re creează, în adunările în adunarea generală. trăul Rantzig, la care lucra Buletin
las cub
generale, cadrul adecvat u- O problemă majoră des­ un om intre două vîrsle. Era tnieră
nor dezbateri combative, pre care comuniştii au dis­ atent la realizarea unei piese letin di
cuplaj
laminorul
de
pentru
în spiritul critic şi auto­ cutat permanent în adu­ de 800 mm. 11 cheamă Iosif moara -
13.00 D
critic, al maturităţii poli­ narea generală a organi­ Bekes. Mcridir
tice în gîndire. S-a dovedit zaţiei de partid a constitu­ — La noi în atelier — ne jurnal;
şi se dovedeşte ou tot mai it-o propunerea pentru în­ spune Iosif Bekes — calita­ nient j
tea execuţiei piesei este con­
multă pregnanţă că adu­ tărirea propriilor rinduri diţia fundamentală a ceea ce serii ;
nia ; 2
narea generală a organi­ prin primirea de noi mem­ facem. Ca urmare, munca 22.00 II
zaţiei de bază este locul bri. Am reuşit astfel ca în noastră cere pregătire profe­ raionul
sională, răspundere şi con­
în care se stabilesc cele ultimul timp să primim ştiinţă muncitorească. Se cerc letin di
stop ni
înai eficiente măsuri, locul încă 5 noi membri de deci pasiune, aspiraţie spre o
TIMII
unde se iau hotărîri, urmă- partid, urmînd ca într-o continuă autoperfecţionare. tualifcat
Eu lucrez aici dc 30 de ani
findu-se atent finalizarea apropiată adunare gene­ ca modelor, mai exact de la frăţiti
acestora. Pornind de la te­ rală să punem în discuţie virsta de 14 ani. Am iubit ...Şi aşa, din vorbă în melodii
matica adunărilor, ;vş men­ cererea a încă unui tova­ această meserie de mic. De­ vorbă, am înţeles că biogra­ şi ale
locuito.
altfel, şi tatăl meu a fost
ţiona că ea nu este stabi­ răş mecanizator care şi-a tîmplar. A lucrat la C.S.H., fia şi faptele modelorului pe sec;
Bekes sînt expresia cea mai
lită la în'tîmplare, ci con­ manifestat dorinţa de a secţia edil, mal bine de 40 vio a gîndurilor pe care le opera
stituie rodul muncii colec­ deveni membru al parti­ de ani. Pot spune că e o exprim ă. nă“ ;
„Hereu
tive a tuturor comunişti­ dului. tradiţie la noi In familie să După cum remarca mais­ pentru
trul Nicolae Sirbu, şeful dc
lor, al întregului birou, Urmărind permanent a- fii modelor. îmi place să atelier, „model orul Bekes speetat
vorbesc ore în şir despre fru­
problemele ce se pun spre plicarea în viaţă a măsu­ museţea meseriei mele. Per­ zie po
dezbatere iriteresînd a’lît rilor stabilite în adunarea sonal, am contribuit )a for­ nu cunoaşte argumentul nu
se poate". Exemplul său de
marea profesională a tineri­
unitatea noastră cît şi pe generală, insis-tînd ca ele' lor Ioan Nelega, Iuliu Lucaci muncă şi de viaţă se dove­
fiecare membru de partid să fie înfăptuite în mod e- şi Ene Braha. Deşi sint ma­ deşte totdeauna la înălţimea I HI
în parte. Au fost discutate xemplar. reuşim să obţi­ ghiar, aici în colectivul nos­ stimei ce şi-a cucerit-o în
bunăoară probleme pri­ nem rezultate bune în ac­ tru lucrez în unitate şi fră­ rîndul colegilor din atelier. DEV;
cu
colegi,
cău-
ceilalţi
ţie
vind modul în care organi­ tivitatea cooperativei. Cu tind să fac faţă cu succes nă (Pa
ca ţia de partid, biroul a- mici excepţii, am depăşit Fa secţia sculărie a I.C. Grăştie lucrează frezorul Szfics sarcinilor, să contribui efi­ ION VLAD, nată f<
ta) ; l
■cesteia se preocupă de în­ şi vom depăşi planul la Ştefan, in imagine. Dinsul execută lucrări de bună calitate cient la realizarea obiective­ ziarist colaborator Vlaicu.
lor atelierului nostru.
făptuirea sarcinilor ce re­ producţia vegetală, am re­ şi îşi depăşeşte ritmic sarcinile de plan. Foto: V1RGIL ONOIU hîrtie,
gistul j
vin C.A.P. Hărău din dat în circuitul agricol noi I clor
Programul judeţean de suprafeţe de teren, efecti­ TROŞ.'
i
(Unire.
dezvoltare a zootehniei vele de animale planifica­ « cată ('
şi de îmbunătăţiri funci­ te au fost realizate, ma­ Consfătuire O.R.L. ou participare naţională in contul i ris în
are ; activitatea desfăşura­ rea majoritate a indicato­ i ^) ;
tă de comunişti pentru e- rilor de plan privind con­ în zilele de 9-10 iunie 1978, indu-se 7 grupe departajate, tinuarea activităţii de educa­ planului economic » fără v
xecutarea la timp şi de ca­ tractările cu statul au fost s-a desfăşurat la Deva Con­ s-au purtat discuţii la fieca­ ţie sanitară a populaţiei, pre­ I venit
(Munc
litate a lucrărilor agricole depăşiţi. S-a întărit disci­ sfătuirea interjudeţeană a re grupă de afecţiuni. Lucră­ zentarea pacienţilor cît mai Activitatea desfăşurată „ îţi rlă
din campania de primăva­ plina în muncă, a crescut specialiştilor de O.R.L., cu rile consfătuirii desfăşorîn- devreme la specialist, cît şi de comisia de femei de la I (Mum;
ră ; cum îşi exercită biro­ considerabil conştiinţa tu­ participarea unor somităţi ale du-se în acest fel, tematica măsuri de prevenire colecti­ I.M. Paroşeni (preşedintă | Profet
« 1 anii (:
ul organizaţiei de partid turor membrilor coopera­ ştiinţei medicale româneşti, abordată a putut să fie a- ve şi individuale a efectelor Ana Nelega) este bine Gloria
dreptul de control asupra tori". avînd ca temă „Laringopatii- naiizo’că unitar, sub diverse unor noxe care acţionează cunoscută în oraş. Hărni­ ) rese);
activităţii consiliului de le neoncologice". aspecte : etiopatogenice, cli­ asupra laringelui, asanarea cia lucrătoarelor de ap k Noleirj
nea „
conducere al C.A.P. ; mo­ Iată, aşadar, cum dezba­ Lo lucrările consfătuirii au nice, terapeutice şi profilac­ tuturor factorilor supra şi s-a remarcat nu numai în Î Roşie)
dul în care s-a desfăşurat terile din adunările gene­ luat parte peste 100 de spe­ tice. Deoarece aceste afecţi­ sublaringieni, diferenţierea activitatea de zi cu zi la t lea
p (Patri.
învăţămîntul .politico-ideo- rale ale organizaţiei de cialişti leprezentind toate uni sînt deosebit de frecven­ judicioasă a tratamentelor întreprinderea minieră, ci 1 tă ser
Sogic, participarea mem- bază au condus în unita­ te, s-ou analizat factorii de­ medicamentoase in raport cu şi în cea obştească. Recent, ; giu i
tea amintită la creşterea centrele universitare clin ţa­ comisia de femei de aici 0 nopţi
prestigiului şi rolului aces­ ră, secţiile O.R.L. judeţene şi clanşatori şi adjuvanţi care natura şi gravitatea afecţiu­ a depus în contul planului I HAŢE
nii, insistîndu-se asupra va­
teia, la sporirea influenţei municipale. există în marile întreprinderi economic, la care s-au an­ m (P«pu
„Cel mai bun comuniştilor în consolida­ Programul consfătuirii a In­ din judeţul Hunedoara, pre- lonii antibioterapiei şi corti- gajat în acest an, suma a an Pc
conizlndu.se îmbunătăţirea
coterapiei, care trebuie apli­
: cala
rea economico-financiară a serat un referat general sus­ de peste 1 400 lei, realiza­ i clar c
fasonafor unităţii, la întărirea între­ ţinut de organizator şi 54 de condiţiilor de muncă. cate raţional. tă prin valorificarea de­ » tură)
In ideea îmbunătăţirii situ­
iţii vieţi de partid. Dr. CORNEL ŢÎNŢĂREANU, şeurilor de hîrtie, ţesături | daţi
8 şui);
mecanic" V. PÂŢAN comunicări, departajate pe aţiei în această grupă de a- medic primar O.R.L. gr. H şi a borcanelor. « cut le
fecţiuni s-a preconizat : con­
grupe de afecţiuni. Constitu-
riile
La S.F.E. Baru, din i LIUC
cadrul U.F.E.T. Petro­ A fost o înlimplare uni­ Atunci nu mai încăpeam
şani, a avut loc faza pe că pentru mine că am avut întrebaţi-! pe preşedinte... cile 140 intr-un adăpost de
I.F.E.T. Deva* a con­ prilejul să iau un interviu 100 capete !
cursului naţiinal al fa- fulger unei Joiene, care — Ai fost o vacă „proble­
sonatorilor mecanici. acum este ştearsă din car­ — Dacă nu sînt prea in­ măsurată cu gramul. Iarna, iama trecută am trăit mari mă" !
Au participat 28 de lu­ tea de imobil a cooperati­ discret, de ce nu ţi-ai pus paie şi fin întruchipat sub emoţii. Preşedintele pleca — Nu sint obişnuită cu
crători forestieri repre­ vei agricole din Sălaşu de în valoare toate calităţile ? formă de beţe selectate din zilnic după fin la Băniţa şi asemenea epitete şi com­
zentând toate cele 11 Jos. Netiind dotată cu cele — In locul meu, de asta toate buruienile pămîntului. prin alte localităţi. Se lau­ plimente. Aş vrea insă să
sectoare ale întreprinde­ necesare pentru a-şi face ar trebui să răspundă alţii, Suculentele erau o raritate, dă că a cheltuit sume mari reţineţi şi ultima mea do­
rii. Concursul a constat cuvenitul testament, Joiana, întrebaţi-I pe preşedintele ca zborurile in cosmos. să ne vadă scăpate de ne­ rinţă.
din 6 probe şi s-a desfă­ deşi aparţinea categoriei Victor tovânescu, că el pri­ caz, dar bunii gospodari — Să te aud.
şurat în condiţii com­ necuvântătoarelor, a ţinut meşte şi indemnizaţie de din satul nostru au vindut — lntrebaţi-1 pe preşe­
plexe de parchet. Pri­ să-şi exprime impresiile cu­ conducere. finul prin alte părţi. Fie-mi dinte dacă unica mea viţi-
mele trei loouri au fo-st lese de-o viaţă, precum şi — Oferă-mi cîteva argu­ FOILETON iertată îndrăzneala, însă câ, supravieţuitoare vitre­
ocupate, în ordine, de ultima dorinţă. mente plauzibile. aşa ajungem la sapă de giilor ta care a fost supusă
către: Ion Vlăiconi — — Pentru început biogra­ — Nu-mi place să pi râse lemn. De îngrijitori, ce să rămasă de acum orfană, va
sectorul Hunedoara, Pe- fia : provin dintr-o familie sau să-mi evidenţiez meri­ meri zic. Dacă nu in fiecare fi tratată ca şi mine. Dacă
trică Peţraş — sectorul onorabilă. Mama dădea dc tele personale, însă cîteva Preşedintele n-a vrui să wă lună, la trimestru tot se do, Interveniţi să fie trans­
Dobra, Dumitru Sava — la 3 000 litri lapte in sus lucruri trebuie consemnate vadă niciodată acuzi nd schimbau. Pe akl nu circu­ ferata spre condiţii cit dc
sectorul Baru. Cel «nai pe an. Lapte marfă. Grăsi­ pentru posteritate. Deşi sint semne vizibile cJe obezitate lă zicala aceea cu „ochiul cit mai confortabile.
bun fasonator mecanic mea, peste 4 procente... lipsită de imaginaţie, am şi ca suratele mele din pro­ stăpinului care îngraşă vi­ Am încredinţat-o pe lo
pe I.F.E.T. Deva — Ion — Lasă detaliile arbore­ eu -cîteva de spus spre lu­ prietatea cooperatorilor, ca­ ta". De aceea, nici pre­ tona că-i voi transmite me
Vlăiconi — va repre­ lui genealogic. Treci con­ are aminte. re au fost privilegiate ser- şedintele, nici inginerul şef saţul spre luare la cuno-ş
zenta întreprinderea Ia cret la subiect. — Ascult şi notez... vindu-li-se meniuri alese, Nicolcse Roman, nici briga­ iinjă conducerii C.A.P. Să
faza pe ţară, ce se va — Aş fi vrut să bat per­ — Timp de 18 ani (o din finuri de calitate şi diera zootehnică Viorica laşu de Jos. Rămîne de vă
desfăşura la sectorul formanţele familiei, deşi vîrstă respectabilă, nu ?) de alte furaje despre care se Păleau, nici contabila şefă iul cum va fl recepţionat.
Mîneciu (I.F.E.T. Plo­ rasa de care aparţin nu-i cind am văzut lumina graj­ scrie prin cărţi. Cu riscul Ana Munteami nu se prea Faptele var vorbi de la
ieşti), î-n data de 24—28 prea ' productivă. N-am re­ dului, am fost ţinută la re­ de a ii sacrificată, vă mai uitau la noi. Le era proba­ sine...
iunie a.c. uşii însă .nare lucru. gim de siluetă. Vara, Iarba destăinuiesc un secret. In bil frică să nu ne obezim. T. DOBR1CEANU