Page 56 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6413 « SÎMBĂTĂ, 17 IUNIE 1978
Pag. 4
Încheierea vizitei PREŞEDINTELUI
NICOLAE CEAUSESCU I A TOVARĂŞEI Naţiunile Unite: Lucrările sesiunii Misiunea spaţială
sovietică
ELENA CEAUSESCU ‘ MAREA BRITANIE speciale consacrate dezarmării „Soiuz-29“
se concentrează asupra
MOSCOVA
16
înapoierea in Capitală pres). — Agenţia (Ager
TASS
elaborării Documentului final anunţă că, în conformita
(Urmare din pag. 1) Cu inimile pline de bu poporul", exprîmindu-şisa te cu programul sovietk»
curie, în întâmpinarea tova tisfacţia faţă de rezultate NAŢIUNILE UNITE 16 se fac simţite, în conti de cercetare a spaţiidui
ili.neţ, Ion Ursu, Richard răşului Nicolae Ceauşescu, le atît de bogate ale vizi (Agerpres). — Lucrările se nuare, o serie de tendin cosmic, la 15 iunie; ora
'.Winter, Vasile Marin, Va- a tovarăşei Elena Ceauşescu tei în Marea Britanie şi siunii speciale a Adunării ţe neconstructive, de tără 23,17, ora Moscovei, în
;sile Muşat. Tovarăşii din au venit pe aeroport mii convingerea că aceasta va Generale a O.N.U. consa gănare a lucrărilor, pre Uniunea Sovietică a fost
[•conducerea partidului şi şi mii de bucureşteni. Ei contribui la extinderea şi crate dezarmării se con cum şi încercări de „dilua lansată nava cosmică „So^
(Statului au venit împreu- au făcut conducătorului a'dîncîrea colaborării ro- centrează, în aoeste zile, re" a conţinutului textului iuz-29“, pilotată de un e-
!nă cu soţiile. partidului şi statului nos mâno-foribanice, în diferite asupra elaborării Docu ce urmează a fi prezentat cliipaj format din cosmo
‘Erau, de asemenea, pre- tru o primire deosebit de sfere de activitate, în in mentului final. In faţa spre adoptare în Aduna nauţii Vladimir Kovalio-
lEenţi membri ai C.C. al călduroasă, reafirmindu-şi teresul celor două ţări şi participanţilor se află sar rea Generală. nok, comandantul navei;
i'P.C.R., ai Consiliului de sentimentele de dragoste, popoare, al cauzei genera cina de realizare a unui Luînd cuvântul în Corni-, şi Aleksandr Tvancenkov,
IStat şi ai guvernului, con- stimă şi recunoştinţă faţă le a apropierii şi înţelege acord cît mai cuprinzător tetul plenar, şeful delega inginer de bord.
,'ducător! de instituţii cen de t o v a r ă ş u l Nicolae rii între naţiuni, al destin între poziţiile şi punctele ţiei ţării noastre la sesiu Programul de zbor pre
trale şi organizaţii obşteşti, Ceauşescu pentru activita de vedere exprimate de nea specială a prezentat vede cuplarea navei eu
tal te persoane oficiale. tea neobosită pe care o derii şi securităţii pe con statele participante şi oare ansamblul de propuneri ala staţia orbitală ştiinţifică
Aeroportul Otopeni, un- tinentul nostru şi în în — aşa cum o reflectă pro României în domeniul de „SaTiut-G" şi continuarea
t3e a avut loc ceremonia consacră bunăstării poporu-' treaga lume. iectul de text realizat de zarmării, propuneri inspi experienţelor şi cercetări
1
isosirii, era împodobit cu lui român, creşterii pres Secretarul general al Comitetul pregătitor — se rate din gîndirea politică lor începute în timpul ac
('drapelele partidului şi sta tigiului şi rolului Româ partidului, preşedintele menţin încă îndepărtate şi preocuparea constantă tivităţii la bordul comple
tului. Pe frontispiciul ae- niei socialiste în viaţa 'inter Republicii, a răspuns cu sau diver-ente într-o se ale preşedintelui Nicolae xului „Saliut-Soiuz" de e-
n'Ogăriî se afla portre- naţională. Mulţimea scan prietenie manifestărilor rie de domenii ale tema Ceauşescu pentru făurirea chipajele navelor cosmice
i'tul tovarăşului Nicolae dează îndelung „Ceauşescu călduroase adresate de ce ticii aflate în atenţia se unei lumi fără arme şi fă „Soiuz-26“, „Soiuz-27“ şi
Ceauşescu. — P.C.R.", „Ceauşescu şi tăţenii Capitalei. siunii. ră războaie. „Soiuz-®8“.
Activităţile Comitetului
Plecarea din Londra plenar şi ale organelor sa 4V
le subsidiare reflectă pre
ocuparea unui mare număr In vederea soluţionării crizei de guvern
(Urmare din pag. 1) După încheierea ceremo Il-a, şambelanul Curţii
niei de rămas bun, coloa Regale, lordul Mac Lean, de state, între care şi din Belgia
■Elisabeta a H-a şi-a expri- na oficială de maşini se transmite preşedintelui România, pentru aocelerâ-
•mat deosebita satisfacţie îndreaptă spre aeroportul Nicolae Ceauşescu, tovară rea ritmului de definitiva BRUXELLES 16 (Ager pă ce într-o reuniune a
>de a-î fi avut ca oaspeţi Heathrow. Aici, membrii şei Elena Ceauşescu salu re a Documentului final, pres). — După consultările Consiliului de Miniştri,
ţîn această importantă vizi suitei de onoare, alte ofi tul cordial de rămas bun oare trebuie să conţină avute vineri cu liderii par desfăşurată miercuri, s-a
tă de stat pe preşedintele cialităţi britanice salută al suveranei britanice. prevederi clare şi anga- tidelor politice componen constatat că neînţelegerile
(României şi tovarăşa Elena jante în toate paragrafele te ale coaliţiei guverna între partidele coaliţiei au
'Ceauşescu, cărora le-a a- încă o dată pe înalţii oas La ora 10,50, ora locală, sale, de natură să deschidă mentale, regele belgienilor, privire la modalitatea de
■ dresat calde urări de drum peţi. aeronava prezidenţială de o perspectivă nouă în a- Baudouin, i-a cerut primu soluţionare a dificultăţilor
Ibun la întoarcerea în pa La scara avionului, în colează, îndreptîndu-se spre bordarea problematicii de lui ministru Leo Tinde- economice ale ţării sînt in
trie. numele reginei Elisabeta a Bucureşti. zarmării.
Totodată, în procesul de mans să depună „un nou surmontabile.
efort" în vederea soluţio
în faţa răspunsului pri
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a î cu secretarul redactare a documentului nării crizei de guvern —■ mit tineri din partea şe
se anunţă intr-un comuni fului statului, Leo Tinde-
general al P.C. din Marea Britanie, Gordon McLennan PREZENŢE ROMÂNEŞTI cat al Palatului regal. mans urmează să încerce
După cum s-a mai in
să găsească o nouă moda
format, primul ministru al litate pentru apropierea
T o v a r ă ş u l Nicolae prin rezultatele ei, aceas vlnd activitatea şi preocu PESTE HOTARE Belgiei şi-a prezentat de celor patru partide compo
| Ceauşescu, secretar gene- tă vizită se înscrie ca o pările actuale ale celor misia şefului statului, du nente ale guvernului.
jral al Partidului Comunist contribuţie deosebit de în două partide, precum şi în MOSCOVA — Ansam
[Român, preşedintele Repu- semnată la amplificarea legătură cu unele proble blul artistic „Doina" ai
Iblicii Socialiste România, relaţiilor pe plan politic, me ale vieţii internaţiona armatei, care se află in
i s-a —îtîlnit, vineri diminea economic, tehnico-ştiinţi- le actuale. S-a relevat că tr-un turneu in Uniunea
ţa, cu Gordon McLennan, fic, cultural şi în alte do lărgirea continuă a rapor Sovietică, a prezentat mmm °
secretar general al Parti menii de activitate dintre turilor dintre cele două cinci spectacole in oraşul
dului Comunist din Marea cele două state.
Britanie. în aadrul convorbirii au partide este menită să con şi regiunea Lvov. Bogăţia S3 Ziarul argentinian de Muncii, primul ministru al
virtuozitatea
repertoriului,
Gordon McLennan şi-ia fost subliniate bunele ra tribuie la dezvoltarea con largă circulaţie „Clarin* a
^exprimat satisfacţia pentru porturi statornicite de-a lucrării prieteneşti dintre corului, a soliştilor, a or publicat un amplu articol Franţei, Raymond Barre, a
vizita efectuată în Marea lungul anilor între Parti popoarele român şi brita chestrei şi a dansurilor evocat situaţia economică
(Britanie de tovarăşul dul Comunist Român şi nic, dintre cele două ţări, populare au fost deosebit consacrat gîndirii politice şi socială internaţională
' Nicolae Ceauşescu, îm Partidul Comunist din Ma serveşte cauzei păcii, des de apreciate de miile de a preşedintelui României, actuală. în Franţa, a men
spectatori.
preună cu tovarăşa Elena rea Britanie şi s-a realizat tinderii şi cooperării în BONN. — La 16 iunie Nicolae Ceauşescu, poziţiei ţionat vorbitorul, numărul
Ceauşescu, apreciind că, un schimb de opinii pri- Europa şi în lume. ţării noastre faţă de ma şomerilor se ridica la sfîr-
s-a semnat la Bonn inţe- rile probleme crle lumii şitul lunii aprilie la
Banchetul oficia! oferit de tovarăşul Nicolae Geauşescu legerea privind punerea contemporane, în articol, 1 063 000 persoane, din ca
reciprocă la dispoziţie de
care este însoţit de foto
re 35 1a sută sub virsta de
imobile pentru sediile bi grafia tovarăşului Nicolae 25 de ani.
şi tovarăşa Elena Ceauşescu in onoarea reginei bliotecii Republicii Socia Ceauşescu, sînt redate, pe ■ Regele regatului Le-
liste România de la Mun-
larg, fragmente din cuvin -
Elisabeta a l!-a şi a ducelui de Edmburgh chen şi respectiv biblio tarea rostită de preşedin sotho, Moshoewshoe ti, a
Federale
tecii
Republicii
primit în audienţă pe am
tele României la adunarea
Germania de la Bucu populară organizată cu basadorul extraordinar şi
Joi seara tovarăşul lui „Claridge" din capitala beta -a Ii-a au rostit toas reşti. prilejul aniversării a 130 de plenipotenţiar al Republicii
•Nicolae Ceauşescu, pre britanică. turi. COTONOU. — La Sala ani de la revoluţia burghe- Socialiste România, Aurel
şedintele Republicii Socia Au participat persoane Banchetul oficial s-a Congreselor din Cotonou zo-democratică din 1848 şi Ardeleanu, care şi-a pre
liste România, şi tovarăşa oficiale engleze, precum şi desfăşurat într-o atmosferă — capitala Republicii Be a trei decenii de la naţio zentat scrisorile de acredi
■Elena Ceauşescu au oferit persoane care însoţesc pe de caldă cordialitate, sub nin — a avut loc recent nalizarea principalelor mij tare în regatul Lesotbo.
(în onoarea reginei Elisa- preşedintele României. semnul dorinţei de a în vernisajul unei expoziţii loace de producţie.
jbeta a Il-a şi a ducelui de în timpul banchetu tări şi dezvolta prietenia de pictură românească ■ în Cehoslovacia a fost
Edinburgh un banchet o- lui, preşedintele Nicolae şi colaborarea româno- contemporană. B Iugoslavia are la ora adoptat un program pe
ficial în saloanele Hotelu Ceauşescu şi regina El.isa- britanică. actuală 21,767 milioane lo termen lung de dezvoltare
cuitori. între 1947 şi 1977, a economiei apelor. Elabo-
sporul de populaţie a fost rînd un vast program, spe
OPT ANI CU GIOCONDA ani, lost aviator, iar apoi
crescător de... albine, era de 6 milioane locuitori, cialiştii au studiat perspec
Leon Mekusa, cel care unul dintre cei mai buni perioadă în care forţa de tivele dezvoltării industriei,
timp de opt ani a păzit căţărători ai lumii. A por muncă a sporit cu 3,9 mi agriculturii şi gospodăriei
celebru! tablou al lui Leo- nit la cucerirea Everestului I lioane muncitori - relevă comunale pină în anul
nardo da Vinci de la Lu- conda" era tabloul cel mai să o privesc", a spus cele în cadrul expediţiei brita- * agenţia Taniug. 2000.
vru, a im plinit virsta pen păzit din întregul Luvru. Pe brul pensionar. nice conduse de colonelul j H La Praga a fost dată
SS La sediul UNESCO
sionării. „Dimineaţa, cind lingă paznic şi sisteme e- John Hunt, alpinist specia- > publicităţii Declaraţia pri din Paris s-a desfăşurat
imi luam locul alături de lectronice de alarmă, ta O ANIVERSARE list in escaladarea Hima- I vind vizita in Cehoslovacia
Gioconda, nu era nimeni. bloul este acoperit cu două PENTRU EVEREST laiei. Spre deosebire de ’ a delegaţiei de partid şi timp de trei zile un coloc
viu internaţional pe tema:
Şi vă rog să mă credeţi, straturi de sticlă : primul expediţiile anterioare, echi- |
eu care am văzut-o, zi de contra acţiunii corozive a pa lui Hunt era echipată guvernamentale mongole, „Ce lume vom lăsa copiilor
în frunte cu Jumjaaghiin
zi, pot să vă spun că nu aerului şi umidităţii, şi al La 29 mai 1953, alpinis cu cele mai noi tehnici in J noştri ?“, la care au parti
zimbeşte tot timpul", a doilea pentru a preveni e- tul neozeelandez Edmund materie : un aparat de \ Ţedenbal, prim-secretar al cipat numeroşi savanţi, me
C.C. al P.P.R.M., preşedin
spus Mekusa la ceremonia Hillary şi şerpaşul nepalez respirat, care funcţiona pe | dici, educatori, economişti,
pensionării. „Am devenit ventuale agresiuni din par Tensing Norkay au lost pri principiul unui circuit in- J tele Prezidiului Marelui oameni politici, scriitori din
tea maniacilor.
Hural Popular al R.P. Mon
poliglot alături de tabloul mii care au lăsat urme pe chis, foarte original la vre- j gole. diverse ţări ale lumii. Co
care suscită cele mai multe Chiar şi în familia lui zăpada de pe cel mai înalt mea aceea. * locviul constituie un prelu
întrebări din partea vizita Mekusa, cuilui Giocondei virf al lumii — Everestul Greutatea tuturor mate- j El La Varşovia au luat diu la Anul internaţional al
torilor" - a spus Mekusa. este la mare preţ. Soţia (8 887 m). Istoria escala dalelor necesare ascensiu- ( sfirşit lucrările plenarei C.C. copilului (1979).
„Dar, din tericire, Giocon sa, pictoriţă, a executat o dării Everestului începuse nii totaliza... 3 tone. ' al P.M.U.P. Au fost discu ■ Numărul tinerilor
da răspunde mai repede mulţime de tablouri cu cu 32 de ani in urmă, dar Ultimul asalt a fost făcut | tate probleme ale dezvol mongoli care frecventează
decit mine. Ea surîde chiar Gioconda alături de soţul nici un alpinist, pină. la de Hillary şi Norkay în ,
instituţiile şcolqre cunoaşte
şi in japoneză !". ei. Casa lui Mekusa este Hillary, nu a reuşit să atin condiţiile unor furtuni de | tării ştiinţei poloneze in o creştere continuă. Astfel,
perioada construcţiei socie.
Fără îndoială, dintre toţi plină de tablouri cu Mona gă vidul. Cucerirea Everes zăpadă specifice acestor * taţii socialiste dezvoltate, de exemplu, în viitorul an
paznicii Luvrului, el a auzit Lisa, care, aşa cum afirmă tului, care a avut loc cu locuri. Ajunşi sus, pe „aco- > domeniu în care plenara a universitar, în şcolile supe
şi ‘întrebările cele mai ab el, ii vor ţine companie oi un sfert de secol in urmă, perişul lumii", Hillary şl io- I adoptat o hotărîre. rioare vor fi primite aproa
surde : „Cit costă Nu nă la adinei bătrineţi. „imi constituie o victorie a cu varăşul său s-au fotogra- J
putini erau aceia care se este foarte greu să mă rajului omenesc. Hat şi au înfipt steagurile | E3J Luind cuvintul la cea pe 18 000 de persoane, iar
şcolile tehnice şi profe
arătau gata s-o cumpere, despart de Gioconda. Săp- Edmund Hillary, pe a-■ Marii Britanii, O.N.U., In- * de-a 64-a sesiune a Con
sionale vor fi frecventate de
oricil ar fi costal. Dar „Gio tăminal voi veni la Luvru lunci in virstă de 34 de di ei şi Nenalului. ferinţei Internaţionale a 33 000 de tineri.
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva* str. 23 Auaust. or. 25? 44 065