Page 59 - Drumul_socialismului_1978_06

14 $ DUMINICĂ, 18 IUNIE 1978 Pag. 3

ZIUA AVIAŢIEI T
* *
Sărbătoarea purtătorilor Sărbătorim azi, ca în fie­ Prin Vlaicu, Vuia şi Coan- „OBRAZ" PĂTAT
nziuaie CURĂŢĂTORIE CU
care an, în această dumini­ dă, aviaţia românească şi-a
18 IUNIE că de iunie, ZIUA AVIAŢIEI. deschis larg aripile în timp, Cine citeşte condica de
tentru tofi ! ; cravatelor roşii Omagiem azi „aripile româ­ avind destinaţii precise : de sugestii şi reclamaţii a
rii ; neşti", ne îndreptăm cu ve­ transport, utilitară, sportivă, curăţătoriei chimice din
larg deschişi neraţie gindurile către acei militară, aliată in plină dez­ Petroşani, condusă de
iino — poem
(Urmare din pag. 1) împletită cu cea cultural- culturale — evenimentele bărbaţi îndrăzneţi care poar­ voltare. Cornelia Slabu, are pri­
1 alo patriei spartivă, consiliile şi co­ de seamă din istoria pa­ tă între pămint şi cer tradi­ Prin grija nemărginită a lejul unei lecturi foarte
cntar ; 0 Festivalului naţional „Cin- mandamentele pioniereşti triei, poporului şi partidu­ ţia românească a constructo­ partidului, a secretarului său interesante. Ce poate alia
.muzicii ; cititorul ? Că termenul de
'aminul dunt- taiea României“ să cunoas­ ac ţicnind cu responsabili­ lui nostru, slăvind bucuria rilor de avioane, ca şi tra­ general, tovarăşul Nicolae
1 ; că volori deosebite, peste tate pentru asigurarea unui vieţii noi pe plaiurile româ­ diţia de luptă pentru liber­ Ceauşescu, aviaţia, alături de „urgenţă" nu se foloseşte
ului ; 5 000 de pionieri parlicipind larg caracter de masă şi a neşti. tate şi neatirnare a aviato­ celelalte domenii ale muncii de multă vreme decit la
a pentru co-
t Quijotc". cu lucrări proprii in cadrul unui profund conţinut poli- Toate aceste împlinii! lac rilor români. lntorcîndu-ne şi vieţii noastre atit de rod­ modul teoretic. Practic el
* ; acestei competiţii a talen­ tica-educativ acţiunilor din dovada responsabilităţii cu gîndul la începuturile avia­ nice Jn împliniri, parcurge o nu se aplică, deşi la pla­
.daţii cu (ara; tului şi ingeniozităţii. cadrai celei de a ll-o ediţii care consiliile şi comanda­ ţiei de la noi, mindria ne es­ etapă deosebit de dinamică tă există, oamenii fiind
paulei ;
Integrindu-se in viaţa so­ a Festivalului naţional al mentele pioniereşti din ju­ te amplificată de un nume şi de fructuoasă, adăugind purtaţi pe drumuri deoa­
um ini cal ; cială a judeţului, pionierii educaţiei politice şi cultu­ deţul nostru au acţionat drag — Aurel Vlaicu, care noi străluciri luminilor căpă­ rece termenele stabilite
— reporta,) şi şcolarii îşi aduc contri­ rii socialiste „Cintarea Ro­ pentru înfăptuirea sarcinilor şi-a luat zborul temerar de tate de-a lungul timpului, în-
a competiţie pentru livrarea comenzi­
buţia la amenajarea şi în­ mâniei" şl a amplei compe­ puse în faţa şcolii şi orga­ pe pămîntul Binţinţilcr O/ăş- cepînd de la Vlaicu şi Vuia lor sînt foarte rar respec­
lin grădină ; frumuseţarea sălilor de cla­ tiţii naţionale „Daciada". nizaţiei de-către partidaI şi fiei, de pe această vatră, ro­ pînă în zilele noaştre. tate. Şi încă un fapt con­
clal : „Linia să, a cabinetelor, iabora-- statul nostru. mânească îmbibată de iste­
Oncdin". Sub generice semnificati­ Ii cinstim azi deci pe avia­ cret, consemnat tot in
43 ; taarelor şi bazelor sportive, ve, ca : „Ziditori de ţară", Consiliul judeţean al Or­ rie milenară şi de împliniri torii ţării, pe oamenii in u- condică : C, Avrâmiuc a
t din Inimii la întreţinerea spaţiilor şi „Atit de vii îmi par aici ganizaţiei pionierilor, biroul socialiste. Cel mai cald e- nilorme albastre, care, Indi­
•— spectacol zonelor verzi, la acţiunile străbunii", „Maica mea cea său, apreciind rezultatele iogiu al acestui pionier al dat la curăţat un balan-
Ulei pii»t je­ ferent de postul in care se zaid, iar cind s-a dus să-l
de colectare de deşeuri. Ei bună, patrie de veac", obţinute în acest an şcolar, aviaţiei româneşti i l-au a- află, veghează cu neostenite ridice l-a găsit -necălcat.
tul mondial au realizat, în primul■ se­ „Prin noi, istoria ţării de adresează, cu ocazia „Zilei dus in acest an cineaştii noş­ şi cutezanţă la cuceririle re­
1 : Peru — mestru ol acestui an, suma viitor se leagă", „Ştafeta Bineînţeles că omul nu
•tu; pauză : pionierilor" cele mai calde tri, prin filmul „Vlaicu", pe voluţionare ale poporului, la şi-a ridicat haina şl a
seri ; de 500 000 lei, ceea ce re­ cravatelor roşii cu tricolor" felicitări tuturor purtătorilor care sătenii din Binţinţi l-au viaţa liberă şi la prosperita­
ij • prezintă peste 65 la sută ş.-a. pionierii şi şoimii patri­ cravatelor roşii cu tricolor, tea continuă a patriei, du- scris in condică nemulţu­
iv. î .,Cei ce din valoarea angajamentu­ ei au cinstit, prin vers şi comandanţilor instructori, şi vizionat la ei acasă, in pre­ clnd peste vreme frumoasa mirea sa. Ar fi bine să
luminile"; lui anual de muncă patrio­ se intervină pentru ca a-
1 aparţine, cintec, prin spectacole-evo- îi îndeamnă să răspundă mieră pe ţară, la sfirşiiul şi bogata tradiţie a „aripilor semerrea aspecte să dis­
prezentat ilc tică. cări — pe stadioane, în ca­ devizei organizaţiei prin lunii aprilie. româneşti".
•U ; Activitatea de muncă şi sele de cultură, cluburile fapte demne de făuritorii pară de pe „obrazul" cu­
*•* răţătoriei chimice şl în
melodiilor ; învăţătură este armonios muncitoreşti şi căminele societăţii noastre socialiste. condică să fie scrie şi cu­
tul uimi (Mal Staţiunea în haine noi
: Olanda — vinte de laudă.
Cine n-a văzut de câte­ lor săi. în fruntea acţiii/-
i IUNIE va luni staţiunea balneo­ nii permanente de a mul­ s e m n a l
climaterică de la Vaţa de ţumi pe toţi cei care vin
in limba ma. ţ
Jos cu greu o va recu­ la staţiune se află tova­
vţ. al viorii ' noaşte. Peste tot arci s-au răşii Aron Boloţ, de mulţi
ca ; făcut însemnate înnoiri: ani şeful acesteia, Ii ie Mî- ţ CINE SĂ FACĂ ORDINE ?
5; cantină-restaurant, casa ţu, administrator vile, A-
eri ;
de odihnă „Ponorul", cu lexandru Slugan, respon­ | Mai mulţi cetăţeni din
105 locuri, bar de zi, club sabilul cantinei, Octavian j satul Chimlndia ne-au se-
Pieton : ,,Fa-
(îser K . Episo- şi altele. Se află în curs Braica, muncitor carman- i sizat faptul că păşunea
de finalizare noua bază ger, bucătăreasa şefă Ma­ J din apropierea acestei la-
i o intre bă­ de tratament balnear cu o na Corbei, Constanţa Dă- ţ calităţi se păşunează de-a
ii dorului ; capacitate de 600 proce­ răştean, ospătar cantină, i valma. Ca urmare este
mndial ; duri pe zi. Aşa se face Aurel Sendre, instalator, pusă sub semnul întrebă­
■ > că în luni-le scurse din a- Viorel Farcaş, electrician, rii soarta producţiei de
.ui mondial
: Argentina eest an, staţiunea de la mulţi alţii, care asigură lapte şi livrarea cantităţi­
Vaţa de Jos a realizat un zilnic buna cazare, masa, lor contractate de cetă­
volum de beneficii care ţeni cu statul. Deşi a fost
Moment emoţionant. Ultima oră de curs Ia clasa a IV-a C de la Liceul pedagogic se apropie de 1 000 000 odihna şi tratamentul, re- sesizat de această situa­
Deva. Ultima orâ de curs in care elevii işi iau rămas bun de la tovarăşa lor învăţătoare oonfortarea oamenilor oe
— Niua Fioea — care i-a îndrumat cu dragoste pe drumul cunoaşterii. lei, satisfăcând gusturile ţie, Consiliul popular co­
Foto: VIRGIL ONOIU 1 . şi preferinţele vizitatori­ vin aici. munal Hărău nu a luat
, X: fi,00 Bu­ nici o măsură. Atunci cine
fi, 05 Concer- trebuie să facă ordine ia
7,00 Radio - acest sat, dacă nu locui­
1 presei. Bu-
ier. Sport ; torii săi şi consiliul popu­
icră llatlio- Parada şcolarilor lar ?
ratc muzica-
liopro gramul
intologie Liri- UN GEST IRESPONSABIL
' inima şi Oraşul Deva, a fost, ieri, prietenilor pompierilor, pă­
?e apăr şi te martorul unei manifes­ şesc alături de colegii lor,
a — cmisiu- tări cuitural-artistice, pri­ Cel care conducea in
• litru ostaşi ; a căror ţinută vestimenta­ ziua de 16 iunie a.c. auto-
e ; 11,30 Noi lejuite de încheierea a- ră sugerează, prin colorit ] turismul „Dacia 1300", cu
^îuzică popu- nului şcolar, a anului şi măiestrie, zonele folclo­
toate pentru sportiv şi de pregătire pen­ rice ale judeţului nostru ca ţ numărul 1-TM-9648, iără
iojurnal. Bu- Trecerea în revistă a fanfarelor i a semnala nici cea mai
ier. Sport ; tru apărarea patriei şi a şi disciplinele sportive. J mică intenţie de a vira la
infiniţii — Zilei pionierului. De la Piaţa Victoriei
13,30 Unda \ dreapta cu scopul final
Portret pc Piaţa Viate.! iei. Sunet de şi pînă la stadionul „Ceta­ Faza de masă a celei derurgiştilor de la C.S. Hu­ mente nu mă lasă sâ mă ( de a staţiona pe trotuar,
mistoclc Po- trompete, ropot de tobe. te", miile de elevi de la de-a doua ediţii a Festiva­ nedoara (I. Gostian) şi Co­ despart de lanfara noastră" . fără a micşora viteza, s-a
interpreţă, Fanfarele reunite deschid şcolile generale nr. 1, 2, 3,
orice : Mar ia marea paradă şcolară. Pes­ 4 şi 5, de la liceele indus­ lului naţional „Cintarea lan (C, Munteanu), a ceferiş­ — mărturiseşte, cu emoţie, \ oprit brusc, in dreptul
rea Cioacă ; României" a reunit, ieri, la tilor de la Simeria (I. Pleicn), minerul pensionar Pavel Po­ ţ imobilului cu nr. 44-46 din
:Iub ; J5,50 te 6 0C0 de elevi, într-o u- triale nr. 1, 2, 3, 4, 5, pe­ Deva, formaţiile fanfarelor a chimiştilor de la Orăştie pa, care de peste o jumă­
visii directe riaşă coloană vie. străbat dagogic şi „Decebal" au o- i strada Eminescu — Deva,
xlctc „Cupei muncitoreşti şi pioniereşti din (I. Pârău), au adus la între­ tate de veac onorează activ la numai cîţiva centimetri
,00 Reuniune artera principală a oraşu­ ferit locuitorilor Devei o judeţul Hunedoara. Specta­ cerea muzicală de la Deva fanfara minerilor din Aninoa- distanţă de două femei ce
9,40 Album lui, în ritm de marş, în amplă demonstraţie a pro­ colul din laţa Casei de cul­ un repertoriu bogat, intr-o sa Dar ceea ce a impresio­
■0,00 Radio- cînt, într-o nestăvilită ma­ veneau liniştite, din sens
>ans pe me- cesului instruetiv-educativ, tură din Deva — organizat interpretare aleasă, care a nat profund publicul spec­ opus, provocîndu-le un
temnări (ora nifestare a tinereţii. Sub sugerînd prin mişcare şi de Comitetul judeţean de încărcat de vibraţie patrioti­ tator a fost prezenţa la con­ şoc puternic.
Radiojurnal ; falduri roşii şi tricolore, cultură şi educaţie socialistă, că spectacolul din aer liber. certul fanfarelor muncito­
c. sportiv ; material didactic, prin e- reşti a formaţiilor de gen Dorise probabil să-şi
duminicală ; încadrat de stemele parti­ şarfe şi cerculeţe, flori şi Consiliul judeţean al sindi­ De la „Marşul lui lancu", demonstreze veleităţile de
î ştiri ; 0,05- dului şi ale Republicii So­ catelor şi Consiliul judeţean „E scris pe tricolor unire" ale copiilor — de la casele mare as al volanului, sâ
mudeal noc- steguleţe munca din clase al Organizaţiei pionierilor — sau „Pul de lei", pînă la pionierilor din Orăştie (diri­
cialiste România, portre­ şi laboratoare, din cabine­ a prilejuit pu numai o ma­ „Republică, măreaţă vatră", jor I. Pârău), Ghelar! (I. To- impresioneze. Dar n-a fă­
LUNI, 19 tul tovarăşului N i c o l a e te şi ateliere şcolare. nifestare cu adine mesaj pa­ de la cintecul minerilor „No­ ma) şi Deva (Gh. Boboces- cut decit o dublă demon­
Buletin de Centrul oraşului Deva a triotic, ci şi un schimb de straţie de încălcare a re­
10 Sport şi Ceauşescu, conducătorul iu­ experienţă pentru formaţiile roc bun", pînă la „Românie, cu). Prezenţa lor merituoasă, gulilor de circulaţie şi a
Actualitatea bit al patriei noastre socia­ cunoscut, prin coloana vie ţara mea de dor", sau „O- prin repertoriu şi interpreta­
i cintecul şi de gen din judeţ. magiu partidului“ ■— marele re, aduce şcolilor, dascălilor celor de comportare civi­
Mureşului ; liste, este purtat, cu stimă, a demonstranţilor, o nouă Fanfarele minerilor din lizată. Poate că n-ar ii
e economice de braţe tinere. Mii de co­ tinereţe. Cîntul înălţat din concert aI fanfarelor hune- lor — aşa cum aprecia şi rău să fie „cel puţin° a-
economic Aninoasa (dirijor I. Bara), dorene a prilejuit momente Nicolae Andrei, membru al
. real. Dez- pii şi adolescenţi, pitind mii de piepturi a fost imn Vulcan (Francisc Strama), de adincă trăire emoţională, juriului — laudă şi cinstire, vertizat de către organele
Caransebeş; de recunoştinţă, de dra­ competente. Aşa doar ca
îelodiilor — uniformele şcolare, pionie­ Petrila (Al. Roman), Lonea care, nu de puţine ori, a fă­ incredinţindu-ne că frumoa­ să-şi aducă aminte de re­
y şi Swest; reşti, ale pregătirii pentru, goste închinat ţării şi po­ (C. Kerekeş), Petroşani (I. cut ca publicul spectator sa tradiţie a fanfarelor hu-
l>e columna porului, partidului părinte nedorene va dăinui peste gulamentul in care sînt
revoluţionar apărarea patriei, ale patru­ Metişan), Deva (I. Drimbă- să-şi unească glasurile in a- înscrise regulile circulaţi­
>3 glorioasă lelor de circulaţie, ale sa­ pentru copilăria fericită timp, va fi ridicată la noi ei.
tale ■— adu- creaţă fiilor patriei libere reanu), Gheţari (I. Tema), cordul alămurilor. „Aseme­ valori.
■ugoj ; 19,10 nitarilor pricepuţi sau ale şi independente. Gurabarza (1. Nedeleă), a si- nea cîntece, asemenea mo­ LUCIA LICIU
ipozitori ti-
Panoramie
; 20,00 Fes-
Ucs "78“ _
Irect a con- Drumurile sini ale ve­ cel timp. Dar ce visa ar­ groapă care poate li un vai, cit de întristător e o- mica
iusţhnut dc Consemnări
riţa" al Ca- rii. Chiar dacă vara se hitectul pe atunci ? El atribut al' neglijenţei lo­ mul care nu e in stare să publicitate
a sindicate- anunţă ploioasă, chema­ pornea de la convinge­ cale, dar nu mal este de lase ca semn al trecerii
; 21,00—22,80 rea lor rămine irezistibilă. rea că există o arhitectu­ mult un detaliu caracteri- sale decit gunoi!
sartiertri de „Şoselele — scria arhi­
' radiofonic Dar drumurile mai sînt şi ră a drumurilor şi visa şo­ Drumurile zant. Şi o mai scriu pen­ P I E R D E R I
L. Bern- ale ţârii. Cu alte cuvinte sele fără praf — adică tru că ştiu încă „rutie- tectul nostru, atunci, de­ Pierdut legitimaţie servi­
ale noastre. Străinilor ca­ asfaltate — străjuite de rişti" care, văzîndu-se „a- mult — devin prin turism ciu nr. 2814/2254. pe numele
re le străbat, ele le vor­ plantaţii rutiere, cu po­ se par elementare şi fi­ propitari" cu maşină mi­ (...) marile bulevarde pe Olaru Rodica, emisă tle
reţele
besc despre noi. Cum e duri a căror elegantă ar­ reşti, atunci, in anul dc că, işi închipuie câ dru­ cari circulă şi se schimbă întreprinderea de o declar
Deva.
electrice
drumul — ar putea suna cuire să-i fie ochiului des­ graţie 1932, lipseau • cu mul e dator să-i poarte, valorile morale, stringind nulă.
un proverb - aşa-i şi ţa­ fătare, cu locuri de po­ desăvirşire. „S5 ne închi­ iar ei nu sînt nicidecum într-o continuă mişcare
ra. Din fericire, n-avem pas civilizate şi agreabi­ puim un moment — scria datori să-i poarte de gri­ afinităţile urrui neam".
iil pentru ANUNŢ DE FAMILIE
Vreme în temei să ne ruinăm de le, cu tăbliţe indicatoare G.M. Cantacuzino — câ jă drumului. Pe unde frec, Aşa este, iar azi avem
l, cu ccnil drumurile ţării, mai ales ale numelor localităţilor şi România a devenit o ţară ei lasă în marginile pu­ şoselele visate de vizio­ Colectivul de oameni
por ar no- cu şosele îngrijite". Cită re ale şoselei cutiile lor nari. Ce ne facem insă al muncii din cadrul
mala preci- dacă ne gindim că acum ale nurilor şi — culmea ! tristă ironie I cu aceşti iresponsabili au­ Centrului de librării
ă de ploaie vreo patruzeci şi cinci de — chiar cu semne de cir­ goale de conserve, pungi­ Deva, anunţă cu adîn-
loaie, înso­ ani, un mare gînditor şi culaţie. Dacă un mare ar­ Şoselele noastre de azi le lor de plastic, cojile topropulsaţi care le spur­ că durere încetarea din
ri electrice, arhitect — G.M. Cantacu- sînt una dintre mîndriile scuipate, hîrtiile lor unsu- că, sfidînd bunul simţ şi viaţă a tovarăşului
la slab la hitect şi om de cultură se strădania drumeţilor celor SOPOŢKANU PANICA.
intensificări zi no — scria cu amărăciu­ deda unor asemenea vi­ ţării. O scriu aici tocmai roşate, intr-un cuvini, toa­ înhumarea va avea
eclortil ves- ne că ,,şo.eaua româneas­ fiindcă ştiu că, învăţaţi tă mizeria lor spirituală, mulu ce le străbat cu loc în ziua de 18 iunie
î va fi cu- că este imaginea lenevi­ suri, înseamnă că toate fiind dc acuma cu bine­ desfătare şi cuviinţă ? 4978. orele 15, la cimi­
între io şi a este atribute ale civili­ le, sini destui care cir- tortă penibilo lor penurie tirul din Deva, strada
ua între 21 ei". Aspră judecată si P4” CIOBAMU V. Eminescu,
penibil adevăr pentru a- zaţiei rutiere care azi ni tesc cinci saltă oeste vreo de conştiinţă c'vicâ. Si
u « «w - mmm M wmta * *