Page 60 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6414 © DUMINICĂ, 18 IUNIE 1978
O nouă expresie a înaltei aprecieri de X-
care se bucură politica externă
Lucrările sesiunii speciale a a României socialiste
Adunării Generale a 0.13.0. Timp de aproape o săip- dintre România şi Marea ţa Naţională ale partidu perioară a conlucrării pe
tămînă atenţia naţiunii Britanie — s-a constituit lui, de însuşi stilul de- multiple planuri. De aici
consacrate dezarmării noastre, a opiniei publice înţr-o autentică dovadă-a muncă al tovarăşului ' au rzvorît documente sem
viabilităţii politicii realis
internaţionale a fost reţi
nută de vizita de stat a te, deschise şi sincere pro Nicolae Ceauşescu în ar nate în comun pentru mul
NAŢIUNILE UNITE 17 (A- ale sesiunii, reprezentantul preşedintelui Republicii So movată de secretarul ge bordarea tuturor proble tiplicarea colaborării în
gerpres). — Procesul de re României a subliniat că do cialiste România, tovarăşul neral al partidului, pre melor care privesc destinul domenii de stringentă în
dactare în formă definitivă cumentul final trebuie con Nicolae Ceauşescu, efec şedintele republicii noas naţiunii noastre socialiste, semnătate pentru ambele
a părţii din documentul fi ceput şi definitivat ca un tuată, împreună cu tovară tre, tovarăşul Nicolae marile probleme ale ome părţi, vi'ZÎnd mai ales ra
nal al sesiunii speciale a A- tot unitar, cele 4 secţii ale şa Elena Ceauşescu, în Ceauşescu. nirii. Aşa cum era firesc, muri moderne cum sînt
dunării Generale a O.N.U. sale fiind în strînsă interde Marea Britanie, la invita Vizita, marcată de mo vizita preşedintelui ţării
consacrată dezarmării referi pendenţă. El a declarat că ţia Maiestăţii Sale regina chimia, siderurgia, electro
toare la mecanismele de ne- România îşi va aduce întrea Elisabeta a Il-a şi a du nica, construcţia de maşini,
Ţgocieri în materie, care se ga contribuţie la activităţile celui de Edinburgh. energetica, precum şi în
[desfăşoară’ în cadrul orga- desfăşurate în cadrul sesiu In ţprodigioasa sa activi - aeronautică, reprezentînd
I inului subsidiar creat în a- nii, în vederea creării unui tate orientată spre dezvol Cronica evenimentelor săptâmînîi
fundamente solide pentru
J
v
Cest sens de Comitetul ple- cadru organizatoric democra tarea relaţiilor de priete $ iH S , sS ;' v-X' mm WMMk H o largă perspectivă.
inar, evidenţiază importanţa tic şi eficient care să asi nie şi largă colaborare pe Urmărind pas cu pas în
deosebită pe care statele gure şi după încheierea lu multiple planuri cu toate IN AJUTORUL LECTORILOR, treaga vizită, oamenii
l pârtiei pante o acordă asi crărilor actualei sesiuni spe statele lumii, aceasta este
gurării cadrului corespunză ciale a O.N.U. continuarea cea de a treia vizită între PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE muncii din judeţul nostru
tor in vederea deliberării şi eforturilor menite să ducă la prinsă de tovarăşul Nicolae au trăit permanent cu a-
negocierii problemelor dezar măsuri efective şi substan Ceauşescu în Marea Bri PREZINTĂ INFORMAREA POLITICĂ ceeaşi intensitate senti
mării. ţiale de dezarmare, in pri tanie. mentul, sedimentat deja
In cadrul dezbaterilor şi mul rînd de dezarmare nu întreaga vizită — cu- în conştiinţa naţiunii ro
activităţilor pe această temă cleară. prinzînd o primire., fastu menţe solemne, pline de s--a soldat cu rezultate mâne, de deplină adeziune
oasă, plină de măreţie, curtoazie, înaltă reverenţă strălucite. faţă de politica internă' şi
cum rar se poate vedea la şi somptuozitate, ca expre în afara Declaraţiei co externă a României socia
Semnarea documentelor americano- Londra —, întâlnirile la cel sie a înaltului prestigiu de mune, în care sînt reafir liste, faţă de iniţiativele
care se bucură politica ex
mai înalt nivel, precum şi
general
al
secretarului
mate dorinţa şi voinţa de
ternă a României, a fost
panameze privind Canalul Panama cu personalităţi marcante străbătută de la un capăt acţiune ale României şi partidului, preşedintele re
afacerilor
industriale
ale
şi comerciale, cu reprezen la altul de realism, ponde Marii Britanii de a cola publicii, care reprezintă în
CIUDAD DE PANAMA 17 Tratatul asupra Canalului tanţi ai vieţii parlamenta re şi un riguros spirit de bora în soluţionarea unor cel mai înalt grad inte
(Agerpres). — Şeful guver Panama şi Tratatul privind re, cu oameni ai ştiinţei şi lucru. Faptul în sine con probleme majore cu care resele României socialiste,
nului panamez, Omar Torri- neutralitatea şi funcţionarea tehnicii, semnarea unor ţine o nouă confirmare a " se confruntă omenirea con ale colaborării largi între
jos, şi preşedintele S.U.A., acestei căi interoceanice — documente de primă în justeţei orientărilor fun temporană, între cele două naţiuni şi popoare.
Jimmy Carter, au semnat, vi constituie rezultatul a peste semnătate pentru dezvol damentale da'te de Congre ţâri au fost puse bazele
neri, la Ciudad de Panama, 13 ani de negocieri. Ele în tarea viitoare a relaţiilor sul al Xl-lea Şi Conferin- ridicării pe o trea.ptă su CORNEL ARMEANU
protocoalele de ratificare a locuiesc tratatul încheiat în
tre S.U.A. şi Panama în a-
noilor tratate încheiate anul nul 1903, în baza căruia Sta
trecut de cele două ţări cu telor Unite li se acordau un
privire la Canalul Panama şi control permanent asupra mozaic duminical ® -mozaic duminical:
la zona adiacentă. canalului şi zonei adiacente,
Cele două documente — de 1 680 kmp.
VACANŢA 12G9 — Afluent al Dunării în te de Deva. 3. Municipiu cu rei litoral e des vizitat de noi
aval dc Sviştov. 7. Urbe (dini) un renumit muzeu de artă, a- (2 cuv.). 9. Ne serveşte apa
— Avint. 8. Gin sec ! — Us dăpostit în palatul iui Dinu cu sacaua — Tulcca pc roţi !
o Pe fundalul climatului ORIZONTAL : 1. Mult aştep cată. 9. Limbajul brotacului pe Mihail — Hipismul la elemen — Posezi. 10. Apă curgătoare
do tensiune ce caracterizează tată de elevi (2 cuv.). 2. Tra Iac — Totdeauna primul — In tul său de bază, 4. Oază in — Oraş hunedorcan cu un
situaţia internă din Nicara tament cu aer de munte (pl.). Saliara — Haină de postâv vestit muzeu al aurului —
gua, vineri au avut loc la 3. Afluent al Dunării in aval trăm în Galaţi ! 10. Limanul (ungă şi largă, neindieată vara Poarta Eforiei ! 11. Pronume
Managua noi manifestaţii de de Gyor — Masiv muntos re Amara la începuturile sale ! — — începe ascensiunea pe Mol- — Cetate medievală în. apro
protest ale populaţiei civile, numit prut „Pietrele D'oamnei“. Ne însoţeşte la vinătoare. 11. doveanu ! 5. Riul Neamţ la pierea Braşovului — Bronzat,
care se pronunţă pentru în Renumită peşteră în Munţii maluri — Bază de formare a după o lungă vacantă.
lăturarea de la putere a re 4. Timp de vacanţă organizat Bucegi — Masivul Făgăraş la complexului glaciar Lala ! —
• La 17 iunie a sosit in gimului dictatorial al lui după bunul plac. 5. Port la poale şi pe culme 1 Dicţionar : Roab; Aea;
tr-o vizitii oficială la Sofia Anastasio Somoza şi pentru Dunăre — Intrare în Braşov ! VERTICAL : 1. Anotimpul Perioadă de timp. G. „Extra Aob.
ordinari" şi la munte şi la
şeful statului Jamahiria A- instituirea unui guvern de G. Municipiu cunoscut prin vacanţelor — A înfierbînta. 2. mare. 7. 6 marc din bazinul H. HĂNŢESCU
rabă Libiană Populară So mocratic. Mii de persoane cetatea sa menţionată docu Insula nimfei Circe — Rîu, a- Oceanului Indian — ...si in
cialistă, Moammer El Gcd- au demonstrat pe străzile mentar pentru prima dală în fluent al Mureşului în amon sfirşit, Făget ! 8. Mare al că- Deva
tlafi. După cum transmite a- capitalei nicaraguane, în
genţia BTA, el va avea con semn de protest faţă de u- REZOLVAREA CAREULUI
vorbiri cu Todor Jivkov, ciderea linei fetiţe, victimă DIN NUMĂRUL G40S :
prim-secretar al C. C. al a acţiunilor represive între 4 2 3 4 5 6 7 8 9 4 0 U *7777}
P. C. Bulgar, preşedintele prinse dc efective ale Gărzii m n L. Calina, Marş. 2. Otomana,
Consiliului dc Stat al R.P. Naţionale. m H Rat. 3. Nava, Gemina. 4. Sna,
Bulgaria, în legătură cu po A//// Almaş, P. 5. Tarani, Itai. G.
sibilităţile de dezvoltare a o Vineri, a fost lansat la Isac, As. Irn. 7. Tis. 1, Arami.
colaborării economice bilate Capo Cănaveral satelitul a- n m » 8. Uu, Acs, A. Et. 9. T. Am,
rale, anunţă agenţia BTA. merican pentru studierea me YW Cuza, O. 10. Islaz, Sever. 11.
Vor fi abordate, de aseme diului înconjurător „GOES-C", m 7777/ 777zj Adunare, Eni.
nea, probleme internaţionale care s-a plasat pe o orbită I w yy//.
dc interes comun. geostaţionaru, deasupra O- y/A
ceanului Pacific şi va furni y//y MAT ÎN r PATRU
O Alegerile prezidenţiale za date meteorologice, ocea-
pentru desemnarea succeso nografice şi hidrologice. Wsz yyyA, MUTĂRI
rului lui Giovauni Lcone, y//y Wa y///.
care a' demisionat joi seara, • La 17 iunie a fost rea V///\ CONTROLUL POZIŢIEI
vor începe la 29 iunie a.c. — lizată cuplarea navei cos ALB : RcG, Cc2, Nf3, p.b3.
a anunţat, vineri, preşedin mice pilotate „Soiuz-29“, cu NEGRU : Ra5, p.aG, bG.
tele Camerei Deputaţilor a staţia orbitală ,.Saliut-G“, a- v/s/,
Parlamentului italian, Pietro • nunţâ agenţia TASS. După & 4f REZOLVAREA PROBLEMEI
Ingrao (comunist). Cele trecerea cosmonauţilor Vla- m wk Wa,
două camere — numărînd în dimir KovaLionok şi Alelc- DIN NUMĂRUL G408 :
total 1010 deputaţi şi sena sandr Ivancenkov la bordul &
tori — se vor reuni la acea staţiei, pe orbită a început m ^tl yy//, 1. CbG — a l Rb5 : a4
dată în şedinţă comună pen să funcţioneze complexul pi >///// 2. Rdli — c4 bl — b3
tru a proceda la primul tur lotat de cercetări ştiinţifice 3. a2 : b3 + mat
de scrutin al alegerilor. „Saliut-G" — „Soiuz-29“. 41 1. CbG — a4 b4 — b3
frru 2. Ca4 — c3 Hb3 — bl
3. a2 — a3 -j- mal
ani treapta a Il-a) şl de 1 an în anul şcolar 1978—1979, li-
V ă prezentăm: Liceul industrial nr. 1 Deva — 1 an şi jumătate pentru ceul va avea ca secţii şi plan
şcoala profesională.
de şcolarizare :
Dezvoltarea în ritm susţim&l, nilor şi aspiraţiilor fiecăruia. 280 locuri fiecare, cu camere lare, în condiţiile stabilite de
a industriei judeţului Hune Aflat în al zecelea an al e- de cite patru paturi, o canti lege, încadrarea în producţie Pentru TREAPTA I — LICEU (el. a IX-a)
doara, în conformitate cu pre xistenţei sale, Liceul industrial nă ce poate servi 800—1 000 e- după absolvire ş.a. curs dc zl curs seral
vederile Congresului al Xl-lea nr. l Deva se prezintă cu un levi. Absolvenţii de liceu pot să-şi — secţia mine. petrol şi geologie 144 loc. 36 loc.
şi ale Conferinţei Naţionale bogat bilanţ dc realizări în Procesul de învăţămînt este continue studiile în învăţă- — secţia mecanică 72 loc. 36 loc.
ale partidului atrage după formarea cadrelor necesare asigurat de cadre didactice — mîntul superior în specialita — secţia electrotehnică 72 loc. 36 loc.
sine pregătirea unui mare nu industriei miniere, cu o expe profesori, ingineri, maiştri — tea corespunzătoare celei ur — secţia construcţii 36 loc. —
măr de cadre — muncitori, rienţă şi tradiţie proprie, efort
tehnicieni şi specialişti în di apreciat şi răsplătit şi de o-, cu o îndelungată experienţă, mate în şcoală sau într-o altă PENTRU TREAPTA A II-A (cl. a Xl-a)
ferite ramuri ale producţiei in cuparea în 1977 a locului I în în producţie şi în activitatea specialitate pentru care ab
dustriale. cadrul concursului judeţean didactică. solventul manifestă aptitudini — secţia prelucrător prin aşchiere 36 IOC. 36 IOC.
Industria extractivă are o „Şcoala noastră — casa noas In perioada şcolarizării ele deosebite. De asemenea, pot — secţia minerit 72 loc. 36 loc.
veche tradiţie în judeţul nos tră", iniţiat de Inspectoratul vii beneficiază de burse de fi încadraţi în producţie, prin — secţia mecanic maşini şi utilaje 3G loc. —
tru, cunoscînd în ultimii ani şcolar al judeţului Hunedoara. stat, burse de întreprindere repartizarea efectuată de liceu — secţia electronist 3G loc. —
o lărgire considerabilă şl o Prin grija ce i-a fost acor (pe bază de contract), cazare, şi centrala industrială respec
modernizare accentuată, prin dată de organele de partid şi masă, echipament de protec tivă, pot promova în funcţii PENTRU ŞCOALA PROFESIONALA — curs dc zl
introducerea continuă a pro de stat, de ministerul de re tehnice după un stagiu în pro — meseria miner 144 loc.
gresului tehnic în toate dome sort şi de M.E.I., această uni ţie etc.. în conformitate cu le ducţie sau pot lucra în meseria preparator cărbune Şi minereuri 3G loc.
gislaţia în vigoare. De pildă,
niile de activitate. tate şcolară dispune de o ba elevii şcolii profesionale bene cadrul asistenţei tehnice — meseria mecanic maşini şi utilaje 3G loc.
Liceul industrial nr. 1 din ză didactică materială moder ficiază, pe lingă şcolarizare şi pe care o acordă Minis — meseria electrician Sn ind. energetică 36 loc.
Deva, avînd profil de meca nă, prin care se asigură con terul Minelor, Petrolului şi — meseria prelucrător prin aşchiere 72 loc.
nică, asigură pregătirea cadre diţii optime de studiu, de pre manuale gratuite, burse şi e-
lor ce vor lucra în acest sec gătire practică, de desfăşurare chipament de lucru (gratuit), Geologiei în străinătate, pre
tor al economiei naţionale, în a activităţii cultural-sportive, şi de unele avantaje cum sînt: cum şi specializarea prin di înscrierile — cursuri dc zi la profilele liceului nostru Sn
profilele şi meseriile : electro de viaţă. transport gratuit de la locul verse instituţii de profil. — pentru prima treaptă de urma susţinerii unor examene lj ■J:
tehnică, mecanică, electronist, Plasat în zona pitorească a de cazare pentru cei ce locu Ca şi în anii anteriori, liceul liceu se fae în perioada 1G—25 de diferenţă, in perioada 2—7 ij
prelucrător prin aşchierc, in municipiului Deva, liceul func iesc la cămin şi dc la sediul funcţionează ca grup şcolar, iunie 1978, pentru treapta a iulie 1978. ţi
stalaţii de automatizare, elec ţionează într-o clădire moder şcolii, pentru ceilalţi, de la avînd .următoarele elemente Il-a de liceu, între 1—7 iulie Menţionăm că în timpul con- 4
trician centrale şi reţele elec nă cu 29 săli de clasă, cu la locul de practică şi înapoi, componente: învăţămînt liceal, 1978, iar pentru şcoala profe cursului de admitere şcoala S
trice, electromecanic utilaj boratoare şi cabinete dotate cînd distanţa depăşeşte 3 km; treapta I (cl. a IX-a şi a X-a, sională între 1—10 iulie 1973. asigură candidaţilor proveniţi ii
tehnologic, miner etc. modem cu aparatură de spe Candidaţii la cursurile sera din alte localităţi cazare gra- Ţ
După cum se poate obser cialitate şi mobilier adecvat, 10—15 la sută din plata cuve curs do zi şi seral) şi treapta tuită, în limita posibilităţilor, 4j
va, gama profilelor şl mese bibliotecă cu sală de lectură nită pentru munca efectiv a H-a (cl. a Xl-a şi a XII-a, le, treapta I. se pot înscrie în şi masă contră cost, pentru o /
riilor ce pot fi însuşite. în ca şi H atcliere-şcoală şi de pro prestată pe timpul practicii curs de zi şi seral) ; şcoala perioada 20—27 august 1978, iar sumă convenabilă, la cantină. 41
drul acestei complexe unităţi ducţie. De asemenea. şcoala în întreprindere, asistentă me profesională (curs de zi), pre cei din treapta a Il-a în pe Informaţii suplimentare pot f\
de învăţămînt este diversifi dispune de o sală de sport dicală gratuită, locuri în ta cum şi şcoala de maiştri (curs rioada 20—20 august 1078. fi obţinute zilnic Intre orele V
cată. oferind candidaţilor po si un frumos teren sportiv bere de odihnă în perioada de zi). După cum se ştie, du Elevii proveniţi de la alte 8—15 la sediul Liceului indus- Fi
sibilitatea alegerii acelui pro bituminizat, precum şi de vacanţelor. încadrarea în mun rata studiilor pentru liceu este profile existente în liceu se trial nr. 1, str. Minerului, nr. V
fil care corespunde aptitudi două cămine-internat a cite că pe timpul vacanţelor şco de 4 ani (2 ard treapta I, 2 pot înscrie in treapta a Il-a 24, telefon 21280.
REDACŢIA Şl ADMINISTRA pA ; Deva. sti. Oi. Petru Groia, ai. 35. Telefoane ; 11275, 11585, 20708. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 44 005