Page 64 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 64
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6415 ® MARŢI, 20 IUNIE 1978
Omagiu fierbinte şi recunoştinţă profundă pentru prodigioasa Curier —social—cetăţenesc
v
»r - : ’ i§§ i 1 *
V. .
activitate desfăşurată de tovarăşul Nieolae Ceauşescu, Să apărăm Straiul de poluare cu toată
puterea legii şî a spiritului
împreună cu tovarăşa [lena Ceauşescu, in Marea Britanie nostru civic!
Şedinţa lărgită a Consiliului de Miniştri Sînt un sincer şi entu- _ bere Haţeg nu e lipsită de
ziast iubitor al naturii şi vină.
(Urmare din pag. 1) naţională, de largă' perspectivă, ale sele remarcabile pe care ţara noastră mărturisesc că nu de puţi Trebuie să admitem po
ne ori m-am mîndrit cu
partidului şi statului nostru, puternic le-a obţinut pe calea progresului şi civi frumuseţile rar întâlnite luarea apelor Strein lui, noi,
externe de pace şi colaborare a ţârii dinamizate prin gîndirea şi acţiunea lizaţiei, ale prestigiului mereu mai mare ale judeţului' Hunedoara. miile de iubitori ai jude
ţului, care vara ne odih
al României socialiste pe arena inter
noastre a reconfirmat în mod viguros dumneavoastră creatoare, cutezătoare, Mi-a făcut întotdeauna ma nim, cum bine este ştiut,
principialitatea consecventă cu care au conferit României un prestigiu deo naţională. re plăcere să aud, din gu pe malurile sale ? Nu cred
Nouă şi strălucită ilustrare a devota
'România acţionează pentru statornici- sebit în lumea contemporană, consti mentului nemărginit cu care slujiţi ţa ra unor prieteni care mă şi nici nu vreau să cred
■ţpa unor relaţii de largă colaborare, tuind pentru noi toţi un izvor de adincă vizitau, cuvinte de admira aişa ceva.
'Reciproc avantajoasă între state, pe şi legitimă mîndrie patriotică. ra, partidul şî poporul, vizita dumnea ţie faţă de frumuseţile cu Ştiu bine că există legi
ibaza respectării suveranităţii şi inde Numeroasele întîlnîri şi convorbiripe voastră a dat expresie voinţei şi ho- care natura a împodobit clare Şi precise privind
pendenţei naţionale, egalităţii depline care le-aţi avut cu factorii politici tărîrii ferme a poporului român de a judeţul nostru. protecţia mediului înconju
drepturi, neamestecului în treburile britanici, cu reprezentanţii cercurilor e- acţiona statornic pentru realizarea u- Iată însă ce mi-a fost rător din ţara noastră şi
interne, demonstrînd în mod concret e- conomîce, ştiinţifice şi culturale, cu nei lumi fără arme şi fără războaie, dat să văd într-o zi cînd, mă întreb: cine şi cu ce
tfectele pozitive ale coexistenţei paşni noaşterea nemijlocită a unor obiective pentru edificarea unei păci şi a unei rrofilind de soare, m-am drept îşi permite să le ne
ce, ale înţelegerii şi colaborării între industriale au imprimat întregii desfă- securităţi reale, trainice, pe planeta dus la pescuit, la Petreni. socotească ?
toate naţiunile lumii. şurări a vizitei un caracter concret, de noastră, care să ofere tuturor naţiuni Streiul şi malul său — pli Aş mai adăuga că la po
lor garanţia unei dezvoltări libere, in
Moment de remarcabilă însemnătate, lucru, care şi-a găsit consacrarea în dependente şi suverane. ne de păcură, poluate în- luarea Streiului îşi aduc
fârâ precedent în întreaga istorie a re documentul de amplă semnificaţie in tr-un mod îngrijorător. contribuţia — deloc negli
laţiilor dintre România şi Marea Bri ternaţională, care este Declaraţia co Exprimînd deplina adeziune faţă de Avem trista experienţă a jabilă—şi cei care-şi spală
tanie, vizita pe care aţi întreprins-o mună, în celelalte acorduri şi înţelegeri rezultatele deosebit de fructuoase ale Mureşului — în care peştii maşinile în el, în special
de colaborare, în domeniile politic, e- vizitei efectuate în Marea Britanie,
tnaugurează o etapă nouă în dezvol conomic, cultural — care creează Guvernul Republicii Socialiste Româ au miros de păcură, a Cri- lîngă podul de la Simeria
tarea legăturilor dintre cele două ţări, condiţii noi, deosebit de favorabile, nia se angajează în mod solemn, mult şului şi Căianului. Iată, a- Veche. Nu se pot lua mă
deschide noi şi ample perspective co pentru extinderea şi diversificarea re stimate şi iubite tovarăşe Nicolae cum a venit riadul Streiu- surile care se cuvin ?
laborării româno-britanice. laţiilor bilaterale, în concordanţă cu Ceauşescu, să acţioneze şi în viitor, cu lui. Am auzit că poluarea MATEI CICERONE
Vasta şi neobosita dumneavoastră interesele celor două ţări, ale popoa toată fermitatea şi consecvenţa, pentru s-ar datora uzinei din Că-' medic Io Spitalul C.F.R.
lan, dar că nici Fabrica de
iactîvitate desfăşurată în spiritul celei relor român şi britanic, ale cooperării îndeplinirea întocmai a tuturor acor Simeria
mai înalte responsabilităţi faţă de des şi păcii în lume. durilor şi înţelegerilor stabilite cu oca
tinele poporului român, faţă de viitorul Primirea extrem de călduroasă ce zia vizitei, pentru transpunerea în via Vă răspundem la întrebare
de pace al umanităţii, iniţiativele stră v-a fost rezervată pe întregul parcurs al ţă a politicii generale a partidului şi
lucite şi acţiunile curajoase, novatoare, vizitei, manifestările de aleasă stimă statului nostru, pentru înfăptuirea nea N. D. — Brad : La în din Certej al şantierului
pe care le întreprindeţi pe plan inter cu care aţi fost întîmpinaţi, valoroa bătută a măreţelor obiective stabilite trebarea dumneavoastră T.C.M.M. Deva.
naţional, se bucură de înalta apre sele distincţii ce v-au fost conferite, de Congresul al Xl-lea şi Conferinţa Privind tarifele transportu Am verificat cu toată a-
ciere a întregului nostru popor, de dumneavoastră tovarăşe N i c o I a e Naţională ale partidului, pentru edifi lui în comun vă facem cu tenţia pontajul lotului pe
înalta consideraţie şi stimă a cercuri Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, carea societăţii socialiste multilateral noscut că, în conformitate întreaga perioadă ce s-a
lor politice şi opiniei publice mondiale. reprezintă elocvente mărturii ale pre dezvoltate pe pămîntul scumpei noastre cu Hotărîrea Comitetului scurs din acest an, tovară
Politica externă şi activitatea inter ţuirii deosebite de care se bucură succe patrii, Republica Socialistă România. Politic Executiv al C.C. al şă Elena Larion. In luna
P.C.R. din 9 mai a.c., tari martie a.c. aţi avut re
fele transportului în comun gim de lucru de 9 ore, nu
interurban au rămas ne de 10. Cu excepţia zilelor
schimbate, în vreme ce,
cele ale transportului în de 3 martie, cînd sînteti
comun urban s-au modifi pontată 8 ore, şi 14 martie
cat, începînd cu 1 iunie cînd toţi lucrătorii lotului
Potrivit agenţiilor Re- o wu - Lucrările sesiunii speciale a.c. în urma dezbaterilor aveţi clte 7 ore, în rest
pontajul este corect. In lu
uter, Associated Press şi cu colective de oameni .ai na aprilie, cînd s-a trecut
Fronce Presse, liderul Parti muncii a noilor tarife, s-a la regimul de 10 ore, sîn-
dului Socialist Revoluţionar a Adunării Generale consacrate hotărît ca pentru trans teţi de asemenea corect
din Peru, generalul Leoni- portul în comun urban în
das Rodriguez Figueroa, a oraşul Brad să se practice pontată. Adică, atît cit aţi
HI Intre 12 şi 19 iunie, o fost expulzat din ţară. dezarmării tariful unic de 1 leu/călă- lucrat, cu excepţia zilelor
delegaţie de activişti ai după ce autorităţile l-au a- torie. de sîmbătă cînd programul
Partidului Comunist Român, restat, duminică, la Lima. NAŢIUNILE UNITE 19 făşurat o bogată activita ■& este mai scurt. Dacă aveţi
condusă de tovarăşul Lu (Agerpres). — Lucrările alte dovezi concrete despre
Arestarea a fost operată în te, atît ca membră în „Pe luna martie am lu
cian Drăguţ, prim-vicepre- momentul cînd liderul P.S.R. sesiunii speciale a Adună Comitetul pregătitor, cit şi inexactitatea pontajului din
şedinte al Consiliului Cen s-a prezentat în faţa urnei, rii Generale a O.N.U. con pe parcursul lucrărilor ac crat zi de zi cile 10 ore 3 şi 14 martie a.c., vă ru
tral de Control Muncitoresc pentru a vota în cadrul a- tualei sesiuni consacrate şi la sfîrşitul lunii ne-am găm să ne scrieţi. Noi vă
trezit că am fost pontate
al Activităţii Economice şi sacrate dezarmării au con aşteptăm scrisorile pe ur
legerilor pentru Adunarea dezarmării, aducîndu-şi o cîte 8-9-10 ore“ — ne-a mele cărora vom merge cu
Sociale, a făcut o vizită Constituantă, prima consul semnat încheierea procesu scris tovarăşa Elena Lari- aceeaşi operativitate şi
oentru schimb de experien- tare electorală organizată lui de redactare a pream valoroasă contribuţie la on, muncitoare la lotul solicitudine.
tâ in U.R.S.S., la invitaţia în Peru după 15 ani. bulului' — prima dintre ce elaborarea preambulului,
C.C. al P.C.U.S. le patru secţiuni ale do cât şi a celorlalte secţiuni
La 19 iunie, delegaţia a 82 La încheierea lucrări- cumentului final. ale documentului final. încredere şi preţuire
fost primită de V.l. Dolghih, lor Conferinţei Internaţiona- Textul preambulului la Concepţia şi propunerile
secretar al C.C. al P.C.U.S. le a Muncii, desfăşurată la concrete ale ţării noastre
documentul final, elaborat Pînă în urmă cu un an, oră, ziua sau noaptea, • a-
Geneva, participanţii s-au în organul de resort al se în legătură cu abordările în cadrul Policlinicii din
■ Preşedintele Republi- pronunţat în favoarea in- şi principiile care trebuie Petrila a funcţionat un colo unde sînt copii bol
cii Unite Tanzania, Julius tensificării luptei împotriva siunii urmează să fie exa singur cabinet pentru con navi, aplicîndu-ie îngrijiri
Pentru
munca
medicale.
K. Nyerere, a primit pe A- politicii de apartheid şi au minat ăcum la nivelul gru să stea la baza viitoarelor sultarea copiilor şi elevi lor neobosită, locuitorii
lexandru Calomfirescu, noul cerut Consiliului de admi- pului de redactare, după eforturi şi negocieri în sfe lor. In prezent, ca urmare Petrilei au căpătat încre
ambasador •extraordinar şi nistraţie al 0.1.M. să con care va fi prezentat îm ra dezarmării şi-au găsit a preocupărilor . organelor
stituie o Comisie specială reflectarea sau au fost în locale, copiii nu mai aş dere şi îi preţuiesc ca pe
plenipotenţiar al Republicii preună cu celelalte părţi adevăraţi oameni ai socie
Socialiste România, care de luptă împotriva regimu componente ale documen corporate în preambulul teaptă la rînd la consulta tăţii noastre de azi. (PE
rilor apartheidului din Afri
şi-a prezentat scrisorile de ca australă. tului Adunării Generale documentului final, înscri- ţii, deoarece s-a creat al TRE TARASILA — lăcă
acreditare. spre adoptare. indu-se ca un aport sub doilea cabinet medical de tuş la I.M. Petrila).
Numeroşi participanţi Ia pediatrie. Ambele cabi
dezbateri — reprezentanţi In conformitate cu pozi stanţial, unanim apreciat, nete sînt dotate cu apara
■ La Madrid a avut loc al României la elaborarea „Un grup de cetăţeni"
plenara C.C. al P.C. din ai sindicatelor, guvernelor ţia eî principială, construc tură modernă şi sînt de
şi organizaţiilor patronale tivă, în problemele dezar unor documente clare, an- servite de medicii specia şi anonima lor...
Spania, în cadrul căreia a de pe toate continentele —
fost analizată situaţia poli- mării, afirmată cu deosebi gajante ale sesiunii, care lişti Doina Iaeob şi Gheor-
au condamnat, î interven- tă claritate de conducăto ghe Urdea, mereu prezenţi „Un grup de cetăţeni ai
n
tică din ţară, problemele | or> politica rasistă,' să permită inaugurarea u- la datorie atît la cabine satului Vărmaga" „se
strategiei şi tacticii partidu- colonialistă şi neocolonia- rul partidului şi statului nei noi etape în acest do te cît şi pe teren. Este de plîng" redacţiei că nu pri
lui in perioada viitoare. listă. nostru, tovarăşul Nicolae. meniu — era dezarmării menţionat că pe cei doi mesc ziarul „Drumul so
Ceauşescu, România a des reale, concrete. medici îi poţi găsi la orice cialismului", decît la 2—-3
zile. Un delegat al Direc
ţiei judeţene de poştă şi
\ REZE vaţie din ţară este Cean- NIVEL MAXIM DE englezi, in 1903, şi folosite telecomunicaţii s-a depla
REZERVAŢII DE FLORĂ Şl
FAUNĂ baişan, din nord-eslul R.P. POLUARE ca „sanitari" ai oraşelor şi sat la Vărmaga. a discutat
Chineze, care se întinde pe consumatori ai dăunătoriloi cu numeroşi abonaţi şi a
luat de la aceştia declara
Peste 100 de specii de 200 000 hectare. Rezervaţii Toate arterele fluviale ale din plantaţiile de calea şi-
Franţei trec printr-Q serioa ţii scrise privind difuza
păsări şi animale în curs le constituie şi adevărate ceai, ciorile au proliferat
să criză ecologică. Anual, intr-un mod alarmant. Cu rea ziarului în sat. Reali
de dispariţie se ailă sub poligoane de studii pentru întreprinderile industriale tatea este următoarea: zia
protecţia legii în R.P. Chi- cercetătorii şi studenţii fa deversează în rîuri şi fluvii i-Jt mai mult au devenit ele rul „Drumul socialismului"
incomode, cu cît, odată cu
& neză. Printre ele se află cultăţilor de profil din ţară. peste 6 milioane tone rezi ajunge la Vărmaga la ora
a
apariţia
1 ursul de bambus, caii şi bi- Intr-o situaţie critică se duuri. Numai în Sena, a- scăzut şi insecticidelor, pentru 12,30 şi în cursul aceleiaşi
interesul
l volii sălbatici, elefanţii, ti- află palatul „Ananda Tron", nual, se aruncă 2 milioane zile este dus la toţi abo
ţ grii mariciurieni, crocodilii „VENEŢIA ORIENTULUI" fosta reşedinţă a parlamen tone gunoi, iar întreprinde serviciile acestor păsări, ca naţii.
re au devenit tot mai supă
î chinezeşti, renii cu bot alb SE SCUFUNDĂ tului, capodoperă a arhi rile farmaceutice aruncă a- Deci, nici de astă dată,
ţ şi altele, tecturii tailandeze, templul nual in apele din regiunea rătoare pentru comercianţi: anonima „grupului" n->a
Supranumit pentru nume din smarald al lui Budda şi stolurile de ciori puteau go rezistat, adevărul ieşind la
1 In R.P, Chineză au fost capitalei 10 tone substanţe
roasele sale canale şi mo Marele Palat. Multe canale ii in citeva clipe o piaţă iveală. Numai că pentru
’ create numeroase rezervaţii chimice otrăvitoare. aceasta, nişte oameni aii
numente arhitecturale „Ve ale capitalei Tailandei sînt întreagă, Din 1971, In sta
de floră şi faună unice In foşţ puşi pe drumuri şi au
neţia Orientului", Bangkok poluate cu ape reziduale. tul Selangor s-a creat un
lume. Numai rezervaţia RĂZBOI CIORILOR pierdut tintp preţios.
împărtăşeşte, din păcate, şi Unele clădiri ale capitalei comitet special pentru îm
din Slnciuan, unde trăieşte Poate ai reţinut ceva
soarta oraşului italian. Ci- se află intr-un grad atit de De cîfiva ani, statul ma- puşcarea ciorilor. De a-
ursul de bambus, ocupă o avansat de scufundare in din aceste rînd uri, stima
teva cartiere ale capitalei layesian Selangor duce o tunel,
suprafaţă de 30 000 hecla- tailandeze coboară sub ni cit apare tardivă orice ten luptă aprigă cu... ciorile. continuă, te „grup de cetăţeni dini
|^re. Cea mai mare rezer- velul riului Chao Phraya. tativă de salvare. Aduse din Malayesia de tot Vărmaga" ! Aviz şi altor
amatori de... anonime ten
denţios ticluite !...
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA t Deva, îtr. Or. Petru Grota, ar. 35. telefoane t 11275, 11585, 20708. TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257 44 065 1