Page 66 - Drumul_socialismului_1978_06

DRUMUL SOCIALISMULUI N
*ag. 2

cadran economic
i 12'

9.00 Te:
9,20 Te
Oameni ai cum se Înfăptuiesc hqtărîrile diCK
G.
10,50 MC
zilelor noastre CONSILIULUI OAMENILOR MUNCI in. juri
mi
Za
liur
[Programul de acţiune în­ înaintare va spori cu cca. ţe şi retribuirea oamenilor pri
Conştiinţă tocmit la nivelul KM. Ghe­ 10 la sută. Pentru valori­ în acoi-d global — după / cri
Nii
lari — pe baza largii con­ ficarea mai eficientă a cum sublinia inginerul şef cr<
sultări a minerilor, a ca­ timpului destinat producţi­ al minei, tovarăşul Ale­ Pa
muncitorească — în scopul punerii de a- ei s-a trecut — începînd xandru Oai'gă — montarea Ho
drelor
tehnico-inginereşti
RC
schiipului de la puţul nr.
cu lucrările de înaintări de
sa
cord, în cel mai scurt timp, la aceste orizonturi şi de 3 va fi încheiată cu o lu­ Ho
lt),0O Te
Benzile transportoare a- a activităţii colectivului cu la 'puţul de extracţie nr. 4 nă înaintea termenului ini­ 10,05 Te
ţial, iar prin punerea sa
lergau cu iuţeală, ducind actualele cerinţe ale per­ — la organizarea activită- în funoţiune- capacitatea de 16,35 Ml
toi
cărbunele proaspăt din fecţionării conducerii şi . ţii pe baza graficului ci­ transport pe puţ va creşte 17.10 Ca
subpămînturile Lonei, Pe- planificării economico-fi- clic, ceea -ce se reflectă în cu 500 000 tone pe an. 17,25 Ml
trilei, Dîljei spre staţia de nanciare, vizează totodată mobilizarea mai acţivă a Modul responsabil în In juru
concasare — prima etapă asigurarea condiţiilor opti­ care se acţionează la E.M. mi
Sa
în procesul său complex me în cadrul minei pentru în lumina Hotărîrii nit
trecerea, începînd cu a- C. C. al P.C.R. cu privire Ghelari pentru transpune­
de înnobilare. Deodată ceastă lună, la săptămâna rea în practică a hotărâri­ ni:
tei
însă operaţia de sfărîma- de lucru redusă. Înfăptui­ la perfecţionarea lor luate de organul, co­ şui
^ a pietrelor din cărbu­ rea în termen a numeroa­ conducerii şi planificării lectiv de conducere dă si­ . se<
ne s-a oprit brusc. Circu­ se măsuri din cele stabilite economico-financiare guranţa că aici este pregă­ Pa
lti
itul de preparare a căr­ a contribuit direct la re­ tit cu toată grija terenul Re
bunelui de la preparaţia alizările meritorii obţinute oamenilor la realizarea trecerii la aplicarea în via­ K<
Sa
Petrila s-a întrerupt. Uri­ în acest an de minerii de ritmică a sarcinilor zilni­ ţă a măsurilor stabilite de 18.10 Cî
aşul eoncasor suferise un la Ghelari. Analiza atentă ce de plan şi a angajamen­ conducerea partidului în de
accident. Trebuia demon­ a acestor rezultate eviden­ telor. Totodată, a fost ex­ domeniul perfecţionării sis­ Xts
ru
tat în grabă şi înlocuiţi ţiază însă şi unele neajun­ tinsă susţinerea metalică temului de organizare şi ta
rulmenţii gripaţi. Oamenii suri, apărute îndeosebi în la încă două abataje din conducere a activităţii e- E.M. Deva, Uzina de preparare a minereului : Electricia­ 20.30 Ti
n-au stat pe gînduri. Bri­ luna aprilie: costuri de orizontul XII, i'ar pe baza conomice şi trecerea la.săp- nul Ioan Stoia, execută reglarea noii instalaţii de automa­ 21.30 Tc
tizare a proceselor de măcinare la una din liniile tehnolo­
tămîna de lucru redusă.
gada de intervenţii con­ producţie depăşite pe tona analizării temeinice, a gice. Această instalaţie, fiind una din eele mai complexe, ni
dusă de comunistul Gheor- de minereu brut extras — structurii efectivelor din asigură urmărirea întregului proces tehnologic. 23,15 Tc
influenţate mai ales de de­ sferă serviciilor auxiliare SABIN IONESCU Foto : VIRGIE ONOIU 21.00 Ci
ghe Istrate a sosit urgent. păşirea cheltuielilor de s-au întocmit normative de
Le-au venit în ajutor şeful transport —, necorelările optime de personal, în ur­ P<
de schimb Mihai Lisoc şi dintre unii indicatori de ma cărora la secţiile I şi
Vasile Paul, Visalon Haţe- plan care afectează efi­ a Il-a au fost trecuţi la Măsuri energice pentru
gan, cu ciţiva ortaci, Is­ cienţa muncii. Cum era şi lucrări direct productive |K
trate Popescu şi Kufilă firesc, aceste probleme au 30 de oameni.
Andrei, tinerii Florin Blag fost dezbătute în şedinţa — In ansamblul lor, a- recuperarea restanţelor BUCI
şi Grigore Găină. Cu to­ de lucru a consiliului oa­ ceste măsuri cu caracter tliaprog
Radio ji
ţii au muncit cu sîrg, fără menilor muncii, din luna tehnic şi organizatoric au presei ;
contenire, pînă cînd lu­ trecută, cu accent pe creş­ fost înfăptuite pe fondul (Urmare din pag. 1) ficienţe în organizarea eurent. In altă ordine de diilor ;
crarea a fost gata, iar terea productivităţii mun­ unei ample activităţi poli­ muncii pe unele şantiere priorităţi am situat inter­ eultătoa
concosorul şi-a reînceput cii, a capacităţii de trans­ tice desfăşurată de orga­ trebuiau începute sau care şi la unele puncte de lu­ venţia mai energică la ztcal /«
sur şi
cru, la aprovizionarea de­
se continuă din anul tre­
zgomotul surd de sfărîma- port a minereurilor. Cum nele şi organizaţiile de cut. fectuoasă cu anumite ma­ furnizorii de materiale de Din ţă
construcţii pentru a-şi ono­
re o sterilului. Totul s-a se înfăptuiesc aceste mă­ partid, de sindicat şi de • Cauzele nerealizărilor teriale existente în depo­ ra contra oţele, precum şi Răsună
piese
terminat repede. Procesul suri luate de organul co­ U.T.C., ne informa tovară­ sînt atît de natură obiecti­ zitele trustului, la unele la furnizorii de utilaje în Neaga
înnobilării cărbunelui din lectiv de conducere ? şul Carol Alic, secretarul vă, cît şi. subiectivă. Prin­ aspecte de indisciplină, de scopul expedierii în avans | pionier:
fluxul preparaţiei n-a a- Conform celor stabilite, comitetului de partid pe cipala este Reasigurarea nefolosire raţională a uti­ a unor macarale şi excava­ ‘ mieră 1
I letki di
în scopul creşterii randa­ mină. '
vut de suferit. Şi asta da­ condiţiilor optime de ata­ lajelor şi instalaţiilor din toare de care avem mare I moara
torită unor oameni har­ mentelor Ia lucrările de [Faptele demonstrează că, care a lucrărilor: proiecte, dotare, .precum şi a timpu­ trebuinţă. Volumul mare | 12,35 I
î — Ang
nici, Inimoşi,a înaltei tor deschideri şi pregătiri, al înfăptuindu-se întocmai ho- amplasamente, finanţări. lui efectiv de lucru, la ca­ de lucrări ne-a determinat ■ Magom
conştiinţe. muncitoreşti. punerii mai rapide în pro­ tărîrile consiliului oameni­ Iată şi un argument: Ia litatea uneori necorespun­ să organizăm lucrul pe 2 ; u.m d
ducţie a abatajelor plani­ lor muncii, în ultima vre­ începutul anului nu aveam zătoare a unor lucrări, ca­ schimburi la toate obiecti­ : Clubul
1 RlMiSojl
EMILIAN DOBOŞ, ficate la orizonturile XIII me a fost pus un accent asigurate asemenea condi­ re au necesitat timpi su­ vele pe care le realizăm 2 note e<
şi XVI, au fost introduse deosebit pe rezolvarea pro­
Preparaţia cărbunelui ia fronturile de lucru două blemelor esenţiale din ţii pentru 60 la sută din plimentari pentru remedie­ în soluţii industrializate şi J tru tiu
1 eă uşoi
Petrila cărucioare de perforat, prin domeniul transporturilor. planul anual, iar la sfîrşi- rea unor asemenea caren­ pe trei schimburi în poli­ * ştiri; :
a căror utilizare viteza de Prin concentrarea de for- tul lunii mai nu aveam a- ţe calitative. De asemenea, goanele de prefabricate. In 2 mane;
sigurate condiţii pentru 28 schimbarea structurii în vederea acoperirii în mai I moaşă
J conteni
la sută din plan. Unele construcţia de locuinţe a mare măsură a necesarului I serii ; :
Pe cine aşteptaţi să vă dinti'e aceste obiective au făcut ca să nu putem asi­ de prefabricate, am luat 1 terpreţi
gura necesar»! de panouri
măsura organizării pe toa­
termen de predare în acest
S tar : A
an. Altă cauză principală mari, trecînd o parte din te şantierele a unor piste 5 Marja
o constituie lipsa de forţă blocuri pe soluţii cu pro­ pentru turnarea de betoa­ 1 Litera
J Cadenţi
scoată buruienile din culturi? de muncă la nivelul sarci­ ductivitate mai redusă şi plasei de sîrmă ne vom I fănescu
ne, iar cu privire la lipsa 2 de raiis
consum mare de manope­
nilor de plan. Numai în
Valea Jiului ne-au lipsit în ră, iar la structura din dia­ reorienta activitatea spre 1 iluc ; ,
In legătură cu stadiul de indisciplină. Deşi au 65 planificate (?). Despre această perioadă un număr fragme n-au putut fi asi­ soluţiile clasice de execu­ 2 O Bl î
I j uter ii
lucrărilor de întreţine­ semnate angajamente pen­ cauzele unei asemenea si­ de 300 de muncitori. In gurate cofrajele metalice tare a armăturilor din o- J Noai si
re a culturilor, preşedinte­ tru lucru în acord global tuaţii interlocutorul nu unele intervale de timp plane. ţel-beton. In aceste zile, la
le C.A.P. Mărtineşti, tova­ şi beneficiază de lot în fo­ ne-a putut spune decât că: ne-au lipsit o serie de ma­ • Sigur că acumularea Petroşani se lucrează la
răşul ' Romulus Costescu, losinţă personală, Octavian „probabil conducerea uni­ teriale de construcţii, între lună de lună a unor res­ montarea unei noi staţii * IE
ne spunea că : „Unitatea Popa şi Lazăr Angelescu tăţii nu se ocupă de mo­ care: vată minerală, gea­ tanţe nu ne-a lăsat pasivi. semiautomate de preparare
noastră nu este nici prin­ nu şi-au prăşit culturile bilizarea cooperatorilor la muri, pol işti ren expandat, In luna mai am analizat a betoanelor, oare va aco­
DEVZ
tre primele, dar nici prin­ pe suprafeţele repartizate, prăsit". Nici despre măsu­ plase sudate pentru prefa­ în profunzime situaţia ne­ peri în mai mare măsură (Patria
tre ultimele”. Adevărul ceea ce evident diminuea­ rile luate de consiliul popu­ bricate, bitum, nisip, par­ plăcută în care am ajuns, cerinţele şantierelor din pei, se
este că situaţia existentă ză producţia, putînd chiar lar pentru urgentarea lu­ chet şi mai ales prefabri­ cu accent principal pe ne- Valea Jiului. O altă măsu­ şi bot.
HUNEI
la efectuarea lucrărilor de crărilor nu ne-a relatat cate din beton de la secţia realizările Grupului de ră a fost repartizarea unui lUl Ro
întreţinere nu poate fi con­ IN COOPERATIVE vreo intervenţie deosebită, din Hunedoara a I.M.C. şantiere Valea Jiului şi ale număr de 28 de cadre teh- uastelu
siderată nici pe departe ca AGRICOLE DIN COMUNA aşa cum o cere situaţia. Deva. Ne-am mai confrun­ Şantierului nr. 2 Deva, şi nico-inginereşti la compar­ gistul)
satisfăcătoare, dacă avem MĂRTINEŞTI Răspunsul că: „nu ştiu tat cu greutăţi privind do­ am stabilit programe con­ timentele funcţionale ale (Arta)
I-H (C
în vedere faptul că nu s-a dacă este vreun caz să se tarea insuficientă cu unele crete de acţiune pentru re­ trustului pe principalele TROŞA
terminat nici prima praşi- să fie compromisă. Inter­ fi aplicat amenzi", este utilaje grele (excavatoare, dresarea situaţiei şi îmbu­ obiective care au termen rea) ; !
lă manuală la porumb, venţia neîntârziată a consi­ cel mai edificator. Rău buldozere, încărcătoare nătăţirea activităţii de vii­ de predare în acest an. In iembrii
publici
prăşii a a doua mecanică liului popular .comunal este că faţă de tărăgănarea frontale), iar în lunile ia­ tor. Astfel, am procedat atenţia organizaţiilor noas­ pioară
s-a făcut pe 70 de hecta­ pentru curmarea unor ast­ întreţinerii culturilor nu nuarie—februarie, condiţii­ la completarea efectivelor tre de partid, a consiliului ral) ; :
re din 180, în timp ce nici fel de aspecte se impune intervine energic şi cu ho- le atmosferice vitrege ne-au de muncitori, mai ales în oamenilor muncii pe trust torcsc)
un hectar nu a fost pră­ cu deosebită acuitate. tărîre nici comandamentul pus destule probleme. Vor­ Valea Jiului, am trecut la şi a conducerilor şantiere­ (Munci
Jonny
şit manual a doua oară ho Secretarul biroului exe­ comunal pentru agricultu­ bind despre problemele atacarea tuturor lucrărilor lor stau şi alte preocupări PETRI
Dialogul purtat cu pre­ cutiv al consiliului popu­ ră, care lasă la voia întâm­ care au influenţat negativ care au termen de finali­ şi măsuri, toate vizând re­ cowbo;
şedintele C.A.P. a eviden­ lar comunal, tovarăşul Au­ plării desfăşurarea lucrări­ realizarea planului, trebuie zare în acest an, am luat cuperarea restanţelor, în­ NINOZ
Saraje
ţiat însemnate rezerve şi rel Filipescu, ne spunea că lor agricole. Nici aportul spus că mai avem şi noi din nou legătura cu bene­ cadrarea tuturor lucrărilor RTCATi
necesitatea de a impulsio­ întreţinerea culturilor nu cadrelor tehnice din C.A.P. o serie de lipsuri şi nea­ ficiarii pentru a ne asigu­ în graficele de execuţie, nă (7
na ritmul praşilei pentru ridică probleme la C.A.P. nu se face din plin simţit junsuri proprii, care per­ ra cît mai urgent condiţii­ îmbunătăţirea activităţii de Preţul
GURA
a crea condiţii bune de Jeledinţi şi Dineu Mare. în privinţa aplicării la sistă de mai multă vreme. le de începere a lucrărilor construcţii sub toate as­ * bat £
dezvoltare culturilor şi a In schimb, la C.A.P. Din­ timp şi la un nivel agro­ Mă refer îndeosebi la de­ prevăzute în planul anului pectele. 1 ORAŞ'
evita suprapunerea lucră­ eu Mic (preşedintă Safta tehnic superior a tehnolo­ 1 tranda
(Patri;
rilor de întreţinere cu se­ Iancu), prima praşilă ma­ giilor specifice culturilor 1 căra) :
cerişul. Exemplul oferit nuală la porumb nu s-a prăsitoare. 1 mendt
de cooperatorii Ilie Căda- aplicat decât pe 35 ha din N. TfRCOB De ce mai rămîn suprafeţe neculfivafe V ranţei
I-H ((
ru, Chent Colcer, Aurel 1 1 ŢEG :
Visărescu şi alţii, care In cuvîntarea la Consfă­ în atenţie şi unele aspecte rată că dacă terenul în * (Popu
şi-au prăşit printre primii tuirea de lucru consacrată inadmisibile privind gos­ cauză ar fi fost cultivat 1 crezi
suprafeţele repartizate, de­ problemelor agriculturii din podărirea pământului. Pe cu legume sau cereale s-ar * 1 de cui
rea vi
notă că printr-o organizare 1—2 februarie a.c., secre­ strada împăratul Traian fi putut obţine o recoltă a 1 Zmeu
judicioasă a muncii şi mo­ tarul general al partidu­ din Deva, spre exemplu, cărei valoare s-ar ridica I r-II
bilizarea întregului poten­ lui, tovarăşul Nicolae există unele suprafeţe pe « Aripic
ţial de forţe era posibil ca Ceauşescu, a subliniat cu care buruienile sînt în... la cel puţin zece mii de 1
la această dată unitatea tărie necesitatea ca fiecare împărăţia lor. Da consiliul lei. >» ff
să se prezinte cu realizări metru pătrat de teren, in­ popular _muni^tpai care 'Inventarierea grabnică a 1 l '
J
mult mai bune. Rău este clusiv a suprafeţelor din trebuia sg dea plan de cul­ tuturor suprafeţelor răma­ V 1 '1*
însă că atît conducerea curţile ^ Întrer^i^ieriîăf şî tură pentru acest teren nu se necultivate în fiecare
fin
\
£.A.P. cit şi consiliul ide Cetăţenilor, să fie gos­ se ştie cine este deţinăto­ localitate şi însămînţarea 1 21 iu
s
opular comunal manifes­ podărit cu maximă eficien­ rul suprafeţelor respecti­ lor grabnică cu culturi de w nioas:
tă o inexplicabilă îngă­ ţă. Faptul că întîlnim nu­ ve ? Aceeaşi întrebare o a- | mal î
duinţă faţă de cazurile de meroase exemple de preo­ dresăm şi primăriei din legume sau porumb' consti­ * dimin
aerat
tărăgănare a lucrărilor a- cupare deosebită pentru ca Simeria în. legătură cu „fo­ tuie o cerinţă de acută ac­ 1 ra m
gricole, neaplicînd în prac­ pămîntul să dea roade tot losirea" terenului situat tualitate, putîndu-se astfel s între
tică prevederile deciziei mai bogate atestă că cetă­ Sîltre şoseaua naţională şi obţine suplimentar însem­ ximel
grade
Comitetului executiv al ţenii înţeleg înalta oalea ferată (lingă Strei), nate cantităţi de produse, \ cală i
Consiliului popular jude­ Enormii cu o combină CAF la recoltatul şi insiiozatul dere patriotică C£ le revine unde creşte în voie o ve­ care să asigure îmbunătă­ * Pen
ţean, care prevede sancţio­ furajelor, mecanizatorul Nicolae Gligor îşi aduce o contri­ ritabilă cultură de... bu­ ţirea continuă a aprovizio­ 1 Vrem
1
buţie însemnată la slrîngcrea trifolienelor de pe 50 de ha Ia în. acest sens. moasi
narea unor asemenea acte C.A.P. Simeria. - " 'Dorim să aducem însă ruieni. Un calcul simplu a- nării populaţiei. _________ J M mmm m ,
r