Page 7 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 7
> VINERI, 2 IUNIE 1978 Pag. 8
UNIREA - CHEIA DE BOLEA A EDIFICIULUI NAŢIONAL Manifestări consacrate
■VIZIUNE
In contextul revoluţie! de Lugoj, din 15/27 iunie, avea loan Buteanu şi Al. Popiu-lla- mocratic în Făgăraş, Hune Zilei internaţionale
oală ; la 1848, patrioţii români nu aceeaşi semnificaţie ca şi rian — să vină ia Bucureşti doara, Zarand, Alba Inferi
nemateca ; au neglijat nici însemnătatea prezenţa lor la Blaj. Planu pentru a fi feriţi de arestare oară, Cetatea de Baltă, în
3ondent/.i ju- programului unitar şi nici im rile comune, întâlnirile, călă şi pentru a se sfătui cu pri semnau organizarea Transil pentru ocrotirea copilului
Vrci'nsrriit... ; portanţa desfăşurării sincro toriile revoluţionarilor — toa vire la „cauza generală a vaniei ca o ţară românească,
nice a acţiunilor. Cele două te urmăreau realizarea în vii românilor". „România", „Da- iar spre consolidarea acestei
erea prog ra - aspecte însumau de fapt tor a unei „naţii puternice coromania", „regatul Daciei", ţări româneşti se vor îndrepta (Urmare din pag. 1) ÎNTRECERI SPORTIVE
două direcţii primordiale : în şi de sine stătătoare". „regatul daco-român" însem eforturile revoluţionarilor ro In toate oraşele şi mani- >
primul rînd desfiinţarea şer- Efervescenţa revoluţionară nau pentru toţi unitatea ţări mâni din Moldova şi Ţara municipiul Petroşani vor eipiile judeţului, precum /
, dreptate, u- biei şi realizarea unităţii na din ţările române a alarmat lor române, ideal la care au Românească, acţionînd şi ’ prezenta un bogat program şi într-un număr de 44 •
. Anul revoki- ţionale, iar în al doilea rînd imperiile otoman, ţarist şi aderat românii de pretutin luptând cu cuvîntul, scrisul şi artistic pe scena casei de localităţi rurale, consi-J
1848 in Ţă- declanşarea simultană şi co habsburgic. Pregătirile aces deni. cu arma pentru împlinirea a- cultură a sindicatelor. liile locale ale organi
omâne laborarea între mişcări. cestora. Din drumurile iui zaţiei pionierilor, îtppreu-
ine ir, limba Conjunctura internă şl mai Nicolae Bălcescu se ştie că „COPIII LUMI! nă cu comisiile locale
inâ ; ales cea externă nu a per 130 de ani de la revoluţia la începutul lui noiembrie DORESC PACEA" pentru îndrumarea activită
ir italian ; mis însă realizarea acestor era la Sibiu, unde se sfătuia ţii organizaţiei „Şaî-mii pa
ionatul mori- planuri. In Moldova, revolu burgheze-democratică din 1840 cu „Comitetul român de pa- in cadrul amplei acţiuni triei" au organizat atracti
de fotbal : ţia a izbucnit cu două luni cificaţiune" în vederea unei „Copiii lumii doresc pacea", ve concursuri de biciclete,
i — Italia ; şl jumătate mai devreme d-e- „adunări de deputaţi români iniţiată de către Gonsiliiul triciclete, trotinete, de gim-
1
mal ; cît în Ţara Românească, şi atât din Transilvania cit şi Naţional o) Organizaţiei nostică ortistieă. (Mîine, un
ani de la na- cu o lună mai devreme de- tora de intervenţie armată au înăbuşirea revoluţiei din din celelalte părţi române din Pionierilor din R.S.R., ia Te- asemenea concurs <Je gim- j
zare ; eît in Transilvania. Dar, la avut însă darul să stringă şi Moldova şi Muntenia nu va Ungaria", a unei „adunări ,Ihtc şi ia Şoirpuş s-a.u des nastică modernă va avea j
artistic : „CSnd scurt timp după izbucnirea mai mult' rîndurile revoluţio zdruncina ideea şi credinţa naţionale", a unei „diete ro făşurat reuşite manifestări ioc şi la liceul „Avram lan- j
este mînia". revoluţiei în Moldova, se în narilor din cele trei ţări. Zia unirii intr-un singur stat. Ea mâne". 1 cu", din Brad). De «seine-'
îră pe ţoirâ. teţesc legăturile cu revolu rele din Transilvania decla se va regăsi dealtfel şi Eforturile revoluţionarilor cultura !-educaţive intitulate nea, la Hunedoara, printre j
:ţie a studiau- ţia din Transilvania, progra rau pe faţă că la orice în in programul revoluţionarilor români spre o revoluţie coor „Pretutindeni trăiesc copii" alte întreceri sportive, a a-
şi, rc-speotiv, „Copilăria
italiene ; mele revoluţionarilor cuprind cercare de ocupare a princi moldoveni refugiaţi la Cer donată a tuturor popoarelor noastră fericită". vut ioc şi faza municipală t j
mal. Ia loc de frunte probleme patelor din partea oricui, în năuţi, „Dorinţele partidei na asuprite — români, maghiari, ia înot rezervată copiilor şi 1
majore comune, La fel şi re treaga naţiune română din ţionale din Moldova", unde slavi, austrieci şi germani —,
voluţionarii munteni se gîn- Transilvania era hatărită să Unirea Principatelor era apre chiar dacă au fost zădărni EXPOZIŢII dotată cu „Cupa Delfinul". ■
desc acum la atragerea bă treacă munţii. ciată drept „cheia de boltă cite de forţele externe, n-au PARADĂ A MODEI
IO] năţenilor, transilvănenilor şi în mijlocul acestor eveni fără de care s-ar prăbuşi tot fost de prisos. Pe temeliile (n halul cinematog rafului La Casa de cultură din
bucovinenilor, mărturie stînd mente trebuie menţionate în edificiu) naţional". Acum re înfăptuirilor de la 1848, a ex „Steaua roşie" din B.ra‘d s-a Oră ştie, cooperativa de
corespondenţa dintre N. Băl- cercarea Iul August Trebaniu voluţia se va concentra în perienţei „primăverii popoa deschis o expoziţie de de consum a organizat o a-
UL I : 6,00 Ra- cescu, Eftimie Murgu, A. T. Laurian, care la începutul relor", se vor declanşa alte
dimineţii; 7,00 Transilvania. Vitejia mulţimi sene şi artă aplicată, îu- greabilă şi utilă paradă a
8,00 Revista La uri an, sau prezenţa mol lunii iulie îi propunea lui Băl- lor conduse de tineri de-a- acţiuni, alte forţe se vor în modei pentru copii.
Curierul melo- dovenilor şi muntenilor la cescu convocarea unui con drepta spre realizarea edifi , orori executate de cei mai
îăspundem as- gres general ai tuturor ro bia ieşiţi de pe băncile şco ciului naţional unitar. Revo talentaţi copiii din oraş. in- INAUGURARE
10,00 Buletin Adunarea de la Blaj din lilor, deveniţi peste noapte
15 Atlas folclo- 3/15 mai 1848. Tot in mânilor, sau chemarea adre pricepuţi comandanţi militari, luţia de la 1848 a trasat ja tâţulaţă „Românie — plai în oraşul Călan, recent
inăta',23 ; X1;00 scopul coordonării acţiuni sată de revoluţionarii mun l-a apropiat pe români de loanele dezvoltării viitoare a de ouir", la Casa de cultu s-a inaugurat un magazin
ştiri ; 11,20 lor revoluţionare cutreierau teni lui Simian Bânmiţiu, ideo României şi a durat pînă cind (500 mp), cu produse în ex
x Radio-Tv. ; realizarea aspiraţiilor lor. obiectivele sale au fost rea ră din Deva s-a deschis clusivitate pentru copii (con- •
ea „11“ ; 12,00 Banatul Alecu Russo, Costa- logul drepturilor sociale şi Victoriile moţilor de sub co recent o expoziţie judeţea fectii, tricotaje, jucării).
tlri ; 12,05 Din che Epureanu, Lascăr Rosetti, naţionale ale poporului ro manda lui Avram lancu, in lizate după marea victorie
loruiui nostru; In ideea de a întregi Daco- mân dtn Transilvania, pentru din august 1944. nă cu lucrări realizate de „COPIII —
1 la 3 ; 15,00 romania cu Banatul. Prezen ca împreună cu tinerii săi staurarea unei administraţii către Şoimii patriei. FONDUL DE AUR
; 16,00 Radio- ţa lor la adunarea de la colaboratori — Aran Pumnul, româneşti alese în mod de C. DROZD AL SOCIETĂŢII NOASTRE"
,25 Coordonate
.7,00 Buletin de INTÎLNIRE Comitetul orăşenesc al
Pentru patrie ; femeilor din Haţeg a orga
rii ; 20,15 Scm- La Haţeg, Şoimii patriei nizat Io biblioteca orăşe
esă ; 20,15 Ca- nească o frumoasă manifes
s ; 22,00 O zi de ia grădiniţa cu orar nor
23.30— 3,00 Noa ma! s-au întâlnit cu cadre tare cultural-educativă inti
nocturn. tulată „Copiii — fondul de
de conducere de la nivelul
i: 18,00 Actua- Ne scrie o mamă Vă răspundem la întrebare aur al societăţii noastre". La
; 18,10 Paj? ini oraşului. Manifestarea, a- spectacolul prezentat de că
o estradă; 18,30 vînd ca emblemă „Copilă tre elevii claselor l—IU de
srienţei înain- Recent, am primit la redac flei ca din partea mea şi din L Căta —■ Hunedoara. In continuare, ani mulţi şi Ia şcoala generală au asis
mai mult, mai ţie o s'crisoare. O scrisoare partea copiilor mei să trans rie fericită sub soarele co
mai eficient — Din scrisoarea pe oare fericiţi. munismului ", a fost urmată tat părinţii, precum şi mun
. activitatea si- care începe aşa: „Mă nu miteţi mulţumirile cele mai ne-aţi trimis-o am reţinut I. Iancău — Căstău. La citoarele de la cooperativa ,
din Himedoa- mesc Cristea Maria, cu do calde şi sincere tovarăşului faptul că Petru Muntean Congresul consiliilor de de un program artistic ofe „Haţegana", autobază şi
îte de muzică miciliul actual în Lupeni, str. Nicolae Ceauşescu, secreta zis ’Puoăiău, din Poieniţa conducere ale unităţilor a- rit de micile gazde. din cartierul 3.
,00 Tineretul şi 7 Noiembrie, bloc 19, scara rul general al partidului, pre
,'ot înainte" — Voinii,. este cel mai In gricole socialiste, al între
pionierilor din II, apt. 54. Sînt mamă a 10 şedintele Republicii Socialiste vîrstă locuitor al satului, gii ţăr animi a fost sublinia
9.30— 20,00 Viata copii, din care 9 copii îi am România, pentru sprijinul a- tă necesitatea ca toţi locui
manifestări de în violă". Semnatara scrisorii cordal în creşterea şi educa avînd împliniţi 96 de ani, torii satelor să participe Ia
festivalul „Ti- la care a ajuns printr-o
icală". ne mal scrie că în 1969 a rea copiilor ca ei să fie folo efectuarea lucrărilor agri
rămas văduvă şi s-a străduit sitori patriei noastre scumpe". viaţă cumpătată, li dorim, cole, indiferent de locul
să-şi crească copiii sănătoşi, lor de muncă.
voinici, cuminţi. Nu i-a fost, I. Pîrva — Ribiţa şi E.
ESBSESEîgaB desigur, uşor, însă a simţit Pe urmele Oncu — Tomeşti. Am reţi
tot timpul sprijin din partea nut că printre fruntaşii la
organelor locale de stat, con
:ăria (Patria) ; contractări şi livrarea pro
-Itobuzul" (AT- siliul popular al oraşului a- materialelor publicate duselor animaliere la fon
lOAitA : Ur- cordîndu-i adesea ajutor fi
.ină (Flacăra); nanciar. Recent, Maria Cris dul de stat se află cetăţe
le acasă (Side- ESTE SAU NU PISOIUL... ţii, gestionarul să nu mai nii Nicolae Rusu, IoanDan,
ă (Arta); Iama tea o fost decorată printr-un ţină pisici în magazin". Gh. David, Florea Toma,
instructorul) ; decret semnat de preşedin AJUTOR DE GESTIONAR? Grozav Dărăştean, Nicolae
: Aurel Vlaicu tele Republicii, tovarăşul Este. cît se poate de lim
oare de cimp pede. Nu, tovarăşe gestio Oncu jMiron, Dumitru' Vlad
i ; Străina, se- . Nicolae Ceauşescu, cu ordi Apariţia la rubrica noas nar ? şi alţii.
publica) ; LU- nul ,,Gloria Maternă", clasa I. tră „Semnal" a notei cri
e ui esc un tran- „Am căutat întotdeauna — tice „Pisoiul — ajutor de
il); Pasărea al-
itoresr); VUL- continuă scrisoare — ca sâ-i gestionar ?“ a creat nemul „Llnfişoare de păpădie". Foto: ERNESTIN IIOROVITZ
de hîrtie, se- învăţ pe copiii mei ca în viaţa ţumirea gestionarului Aurel Deva
(Muncltoresc) ; lor să nu-mi aducă ruşine sau Paştiea, criticat în nota res Solicitări solufionate Fotografie publicată în oadru) concursului nostru î <
tu şi Ovidiu greutăţi pentru ca să pot fi pectivă pentru deficienţe la
’ETRILA : E- „Cea mai bună fotografie".
(Muncitorcsc); mîndră cu ei...". Scrisoarea magazinul sătesc clin Din,cu o „Unii locatari din blo « „Unii şoferi, de pe u-
Sandokan, ti- Măriei Cristea se încheie cu Mic, magazin pe care-1 con cul nr. 14, str. I.L. Cara- nele autobuze, trec prin
iel (Muncit o - cuvintele : „Vă rog din su- duce. Faptele criticate au giale, strică frumuseţea staţia Ruişi fără să opreas Ic-a rămas numele de la da
CANI : Johny rea in folosinţă) au primit
Noiembrie) ; fost verificate de Inspec zonei din jurul blocului că, deşi în maşină au chiar faţă nouă, frumoasă, în cu
ndokan, tigrul Un gesf ai toratul comercial de stat. nostru prin punerea de ba şi scaune libere, zicînd că s e m n a l lori odihnitoare. Faţa blocu
Steaua roşie) ; Iată concluziile: „în ziua re şi sîrme şi întinderea de nu sînt obligaţi s-o facă". rilor contrastează insă eu
Jucăria (Pa- controlului în magazin a (Un grup de navetişti — incinta lor, cu zonele verzi
île singuratic candorii şi duioşiei rufe, stricînd cu totul as DE CE PE TERENUL din faţă, pe care gîştc şi
lEOAGIU-BAl; Cu vreme în urmă, a avut fost găsită într-adevăr o pectul blocului". (Locatarii Călan). o „într-adevăr, au cornute ciugulesc şl pasc in
Herodot (Casa pisică. S-a constatat de ase blocului nr. 4, str. AI. Vla- fost unele neînţelegeri în ALTORA ? voie. O mină do gOGpodar —
IIAŢEG: Fau loc la Zam conferinţa orga menea că magazinul nu ce priveşte transportul de şi gospodari sînt mulţi in
ri ; BRAZI : nizaţiei comunale a femei huţă, Hunedoara), o „Din Că au făcut curăţenie ra cele două blocuri — ar pu
VN : Al şapte- lor. Dar nu despre modul era aprovizionat cu mărfuri cercetări şi din verificarea abonaţi din staţia Ruşi. în dicală şi ordine în incintă tea pune ordine şi aici, amc-
(Casa de cul- de strictă necesitate, de ce prezent s-a dat dispoziţie este un lucru de apreciat Ia najînd cele două zone în ade
u-îs, o palmă, cum s-au desfăşurat lucrările rere curentă. Pentru defi făcută a rezultat că barele ca toate autobuzele ce trec adresa lucrătorilor do la fer vărate parcuri, cu straturi dc
Iunie) ; Si conferinţei dorim să vă vor cienţele constatate, gestio mele de stat din Bîrcca Marc. flori şi arbuşti, eventual cu
le pe cer (Mu- bim in rîndurile de faţă. Cu şi sîrmele pentru întins prin staţia Ruşi să opreas Nu este însă cîtuşi de puţin o împrejmuire cu gard viu,
: Al şaptelea narul. Aurel Paştea a fost rufe au fost demontate şi că pentru a asigura trans onorabil modul în care au ceea cc ar da o imagine de
imina) ; TE- această ocazie s-a afirmat sancţionat contravenţional portul de abonaţi". (între înţeles să depoziteze resturi modern şi frumos acestui
cy (Minerul) ; pregnant că la clasarea co ou o amendă de 125 lei. puse în locurile stabilite". prinderea de transporturi le de materiale şi molozul, pe microclimat social, In faţa
Călătoria in munei pe locul al lll-lea pe (Consiliul popular al mu care le-au transportat pe te căruia funcţionează şi un
■itoresc). S-au dat indicaţii să se e- auto Hunedoara — biroul renul arabil al C.A.P. Bircea mult solicitat „Autoservice".
judeţ in ceea ce priveşte gos fectueze deratizarea unită nicipiului Hunedoara). transport călători). Mică. Procedeul nu este nici
podărirea şi înfrumuseţarea po departe îngăduit, folosi REPARAŢI
rea cu maxima chibzuinţă a
in anul 1977, o contribuţie tuturor terenurilor fiind o PE UNDE STRICAŢI !
de valoare au adus-o femei sarcină la fel de importantă
le. Dar nici acesta nu e mo în vizorul rubricii [)j despre anonime... atit pentru unităţile agricole Drumul ce trece pe lingă
tivul rindurilor ce vor urma. n nou de stat cît şi pentru ccilc căminul cultural din timpuri
ibabil pentru Motivul este un moment de cooperatiste. Snrdiic, comuna Gurasada, şi
duce către un grup de case
Vreme fru- Pentru a nu ştiu cita oa cum şi cu alţi oameni, ajun- plineşte în mod conştiincios
cerul senin o emoţie şi candoare îndu FUMATUL INTERZIS, mai izolate de vatra satului
dimineaţa, $1 ioşătoare ocazionate de con ră sîntem puşi in faţa unei gînd in final la concluzia că şi cu rigurozitate sarcinile de DAR NUMAI PE AFIŞ... a fost bun pînă co au tre
cut pe aici constructorii li
os ziua. După ferinţă. Copiii comunei au ţi anonime, care — după cer nimic din cele puse în vina serviciu cc le are, nepri- niei de înaltă tensiune ce
losibile averse cetări — nu se confirmă. lucrătoarei Maria Munteanu mindu-se nici o reclamaţie la Ea cofetăria „Ileana" (uni traversează satul. De atunci,
lie, insotite de nut să le facă mamelor lor o tatea nr. 30) din Hunedoara, pe drumul respectiv te în
-‘-'ce. Viatul surpriză ce echivalează cu „Un grup de abonaţi din Si- de la Oficiul P.T.T.R. Simeria adresa muncii sale". din cele 14 afişe existente în funzi în tină pînă la ge
■at din est dovada duioşiei de care nu meria" a scris redacţiei re- — 1 nu era adevărat, nu se Lucrurile sînt deci deose local, două interzic cu desă- nunchi pentru că constructo
itura va mai sufletul far este în stare, clqmind factoriţa poştqlă din confirma in realitate. Spicu bit de clare, stimate anonim, virşiro fumatul. Consumato rii n-au catadicsit să repare î
intre f im din răspunsul D.J.P.Tc. rii ’lnsă fumează fără să le cc-au stricat. Şi tot In co
-< ..jua între Erau in conferinţa 90 de cartierul 30 Decembrie cum care te numeşti „Un grup de pese de afişe, sub privirile muna respectivă mai c un
''at cea- participante. 90 de bucheţe că nu şi-ar face corect dato trimis’ redacţiei după efectu abonaţi din Simeria". Mal ai îngăduitoare ale personalului drum, frate geamăn al celui
le de flori au dăruit în ria. Direcţia judeţeană de area cercetărilor: „Conside localului. înseamnă că ori de la Cîmpuri, cri din galul
4 iunie 3278 ; acea zi copiii-elevi ai comu poştă şi telecomunicaţii a tri răm neîntemeiată sesizarea, ceva de zis ? Credem că din afişelo sînt prea puţine, ori Gothatea. E adevărat, pe a-
asă şi căldu- mis la faţa locului un dele din cercetări rezultînd că fac- minciunile ticluite şi puse in sînt doar de formă, ori ni
îrui variabil nei, la care au adăugat un meni nu ia măsuri pentru ccla nu I-au stricat linierii,
ca interdicţia să se respec
program artistic pregătit de gat pentru a cerceta situa toriţa Maria Munteanu nu se seama unui om cinstit n-ai te. Aşteptăm, totuşi, măsuri... ci X.F.E.T.I.-ştii care au avut
ite : Vreme ei. In sala conferinţei se a- ţia. Acesta a luat legătura face vinovată de săvîrşirea rămas decit cu gustul amar concrete. lucrări prin împrejurimi.
cerul tempo- fia şi învăţătoarea multora deficienţelor semnalate. Ţi N-aveţl obiceiul să mai şi
r cădea averse cu mai mulţi cetăţeni de pe nem să precizăm că factoriţa al dezamăgim. O meriţi cu PARŢIAL... FRUMOS
soţite de des- dintre ei, Felicia Gavrilescu, diferite străzi ce fac parte din reparaţi pe unde aţi stricat,
Jtrice după- de peste 20 de ani ta ace poştală in cauză deserveşte prisosinţă !... Cde două blocuri de inter tovarăşi de la T ** E.D. şi
eaşi catedră. sectorul de distribuire al res sectorul respectiv de mai venţie de la Paroşcni (eum J.P.E.T. 7
ALEXANDRU BOŞCA pectivei factoriţe poştale, pre mulţi ani de zile şi îşi înde D. C.