Page 70 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 70
Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
LA ÎNCHEIEREA ANULUI DE STUDIU !
rpadran economic ■ a economic
INVĂŢĂMSNTUL POLITICO-IDEOLOGIC
I f'l'ElEV
Activitate asiduă la Condiţii de lucru asemănătoare, I
15.55
16.00 Telex ;
Teleşco»
punctul de documentare dar de ce rezultate diferite? 16.25 Curs ele
Fotbal :
1.6.55
Românit
tea Crai
Satu Mi
Colectivul punctului de — Cu alte cuvinte, oveţi la şoară în afara pregătirii pro (Urmare din pag. î) gadierii Cornel Ţîr, Marin Concluziile s-au formulat ză: pub)
documentare politico-ideolo- îndemînâ mijloace bogate, pagandiştilor ia comitetul Ciubăr şi Zaharie Bălănuţă cu claritate, completate şi de 18,45 învăţam’
cjică de la I.E.C. Mintia a variate şi moderne de desfă municipal de partid. ruire aii> partea fiecărui să-şi facă planai lună de părerile brigadierilor Marin 10,20 icoi de
desfăşurat de-a lungul anu şurare a unei activităţi de ţi — Ce activităţi aţi consa membru ol brigăzii, prin bu lună. Unde nu se procedea Ciubăr, de la sectorul I şi 19.30 Telejutv
21,35 ora Tiu
lui de studiu In învăţămîn- nută. Cum este asigurată crat special încheierii anului ne organizare a lucrului pe ză aşa, cum se întîmplă la loan Lazăr, de la sectorul IV, 20.30 Vizita p
tul de partid o susţinută ac folosirea lor, mai ales acum, de studiu ? schimburi şi pe operaţii, prin Vasile Măriei uc, se rămîne de tovarăşii Petru Vasiu, se publici!
mânia,
tivitate in sprijinul propagan cînd se desfăşoară dezbate — Am ovul unele care să bună înţelegere şi întrajuto frecvent sub plan. cretar adjunct ai comitetului Ceauşes
diştilor şi al cursanţilor. în rile recapitulative în învăţă- vină in sprijinul propagandiş rare. Am reuşit să facem din în contrast cu sectorul I de partid pe întreprindere, Britanic
legătură cu aceasta, am c- mintul politico-ideologic ? tilor, altele în sprijinul cursan moţi, moldoveni şi localnici este sectarul IV, ai cărui mi şi ion Vasile, inginerul şef 22.00 Reporta
Telcjur-,
22.25
■ Vut o convorbire cu tovară — Punctul de documenta ţilor. La sfîrşitui lunii mai, o familie unită, din care t-aş nus de producţie de la în electromecanic al I. M. Lo- 2J,10 Campio.
şul inginer Tiberiu Erşek, se re are un coiecitv care mun de pildă, am organizat o evidenţia pe Sandu Rusu, Ni ceputul anului se cifrează la oea. lată-le, pe scurt, în e- I * dc fotl)
cretar adjunct cu probleme ceşte, în general, bine, pe consfătuire cu propagandiştii coiae Airinei, Silviu Negru şi peste 5 000 tone de cărbu senţă : R.F.G.
le de propagandă in comite baza unui program conţi- in care au fost alese temele Ion Curtean. Noi intrăm pri ne. „N-aş spune că lucrăm • Temeinica organizare a I
tul de partid al întreprin nînd o seamă de acţiuni. Pe pentru convorbirea recapitu mii in mină şi ieşim ultimii, în condiţii mai grele declt muncii pe întregul flux pro
derii. lativă, s-a întocmit graficul predăm şi preluăm schimbul sectorul I, dar pînă în fe ductiv, pe formaţii şi operaţii i firĂD
— Mai întîi, tovarăşe Er această bază, punctul este de desfăşurare a acestora şi din mers, ne rezolvăm o se bruarie a.c., noi am experi de lucru ;
şek, de ce bază materială deschis zilnic, înlesnind ori s-au dat unele indicaţii me rie de probleme care se mai mentat un complex mecani • Aprovizionarea constan
dispune punctul de docu cui posibilitatea utilizării în todice. ivesc în abataj. Şi probleme zat intr-un abataj frontal, tă cu materiale ; i * BUCURE!?’
mentare ? studiu a mijloacelor de care Pentru cursanţi am organi mai sînt. care n-a dat rezultatele scon • Asigurarea permanentă Î diopregramc
— După cum vedeţi, avem dispune. Aici vin lectori, pro zat două consultaţii, cite Referind u-se la cauzele tate — spunea şeful sectaru. a pieselor de schimb nece Radiojurnal
aici un bogat fond documen pagandişti, cursanţi, tovarăşi una pentru fiecare tip ■ de care impietează asupra în Iui, ing. Viorel Boantă. Acum sare pentru utilajele noi, mo J presei ; 8,10
tar politico-ideologic, capa care pregătesc informările curs existent în unitatea deplinirii constante a planu lucrăm cu un alt complex a- derne, de mare productivita I itiilor ; 3,03
' cultStorUor
bil să satisfacă exigenţe des politice, pentru a studia şi noastră. De asemenea, atît lui de către toate brigăzile, decvat condiţiilor tectonice te şi eficienţă ; şi compozit.
tul de ridicate. In primul rînd, conspecta în linişte. pentru unii cit şi pentru alţii inginerul Ştefan Robu, şeful din stratul III, la brigada iui ® Funcţionarea optimă a I Sullivan ;
documente fundamentale ale Dar programul este astfel am multiplicat temele, prin sectorului I — fruntaş pe Florea Anton. Complexul transportului ; ' cloric ; 11,0
" —'lac Lung
partidului, elaborate de Con alcătuit încît să asigure des cipalele idei asupra cărora mină, cu un plus de produc funcţionează bine şi scon • îmbunătăţirea disciplinei 8 premierii K
gresul ol X!-!ea şi Conferin făşurarea unei activităţi sis trebuie să se oprească dez ţie de peste 4 000 tone de tăm să recuperăm restanţe tehnologice şi de producţie « Discoteca „
ţa Naţională, de plenarele tematice, ordonate, concepu baterile, cit şi o consultaţie. cărbune de la începutul a- le. Ne aflăm in continuu pro la nivelul tuturor brigăzilor * comoara fo
| 12,25 Totul
CC. al P.C.R., operele tova La fei s-a procedat şi pen nului, depăşind deja cu 3 000 gres, in aprilie am dat pe şi schimburilor ; * starea pope
răşului Nicoiae Ceauşescu, te din timp şi vizînd o anu tru cele 8 cursuri ale U.T.C. de tone angajamentul anual ste plan 737 tone de cărbu » Implicarea mai numeroa J pere instra
Colecţii de ziare şi reviste mită finalitate. Vă dau doar şi cele 13 ale sindicatului. — preciza : ne, in mal am extras supli să, efectivă şi hotărîtă a ca 1 De la l la
social-politice şi economice, un exemplu : încă de la în Am acordat şi continuăm să —O bună organizare a mentar alte aproape 600 to drelor tehnico-inginereşti în * club ; 16.
“ 16.25 Coorrt
cu legile ţării. Aj»oî, tot aici ceputul anului de studiu, acordăm sprijin corespunză muncii pe brigăzi, schimburi ne, luna asta rnerqem de a- activitatea directă din aba | ce; 16,10 li
avem o serie de mape cu noi am instituit o zi pe lună tor şi cursanţilor încadraţi în şi fronturi de lucru, o apro- semenea bine. Din cele 7 taje ; ^ tiee ; 17,05
temele, bibliografiile şi con a propagandistului, in aceas filiala din întreprindere a vizio n a re teh n îco - material ă brigăzi de producţie şi 2 de e Urmărirea riguroasă a J liei ; 17,45
| ră — mu
sultaţiile apărute pentru fie tă zi au Ioc dezbateri, schim Universităţii politice şi de corespunzătoare şi funcţiona pregătiri, cele mai bune re îndeplinirii programelor de & 18,00 Orele
care categorie de curs, in buri de experienţă şi activi conducere. rea normală a transportului zultate le au formaţiile con recuperare a restanţelor acu î neraţii tle
clusiv pentru tovarăşii care tate de îndrumare metodică. fn viitor dorim să folosim — iată atuurile realizării rit duse de Viorel Negru şi loan mulate de la începutul anu I tecului poi
® sescu si 5
pMîg&tesc şi prezintă infor- Facem lunar aceste dezba mai bine baza materială de mice a sarcinilor de plan. Lazăr, de la abataje came lui ; J 20,30 Ref
srările politice. Dispunem, de teri pornind de la conside care dispunem. De pildă, Din păcate, în toate aceste ră, care-şi depăşesc randa o Autoexigenţă şi maximă I 20,40 Ciulei
asemenea, de planşe, grafi rentul că metodele de con încă din acest an, la orga domenii mai există carenţe. mentele cu 500—1 000 kg de responsabilitate, începind de « O zi intr-t
ce şi aiîe materiale ilustra ducere a discuţiilor în nizaţia de bază PRAM-A.C.T. In plus, se duce lipsă de cărbune pe post şi cea a la director şi pînă la fiecare ? loritm ’78
| stop muzl<
tive cu care propagandiştii cursuri nu trebuie să fie u- dezbaterea recapitulativă va piese de schimb, ca şi de iui Florea Anton, de la aba om din abataje ; *
sau lectorii pot susţine un fi completată cu o testare a efective suficiente de electro tajul cu complex. Mai slab o Asigurarea cadrelor ne
mare număr de idei şi teme. nice, adică şablonarde ; fie cunoştinţelor, ceea ce îi va mecanici de mină. Şi mai merg brigăzile Iul loan Mi- cesare de muncitori, specia
Avem şi o gamă conside căreia i se potriveşte un a- spori atractivitatea. este vorba, nu în ultimă in clea III şi Klamba losif, însă lizaţi pe domenii şi tehnolo î«r
numit fel de conducere, stră-
rabilă de aparate, o sală cu iată, o experienţă bună, stanţă, de starea disciplinară au condiţii să iasă la pian. gii de lucru.
pupitre pentru testarea cu duindu-ne însă, în esenţă, să care poate fi aplicată şi de a minerilor care compun o Ne-am întocmit programe o Folosirea şi întreţinerea t
noştinţelor în domeniul pro stimulăm participarea activă, alte organizaţii de partid. brigadă, de pregătirea pro concrete de recuperare a res . atentă a utilajelor şi instala DEVA :
fesional şi politico-ideologic, vie, a fiecărui cursant. Tre fesională şi de personalita tanţelor pe fiecare brigadă ţiilor, utilizarea integrală a Fâgăcluialî
DOAltA :
săli destinate dezbaterilor şi buie să mai subliniez că a- Convorbire realizată de tea brigadierului. Toate ones şi ne străduim să le materia timpului efectiv de lucru în Robin Ho
■niţele. ceastă activitate se desfă CORNEL ARMEANU te elemente îi ajută pe bri lizăm integrai subteran. tu şi Ov
tul) ; F
(Arta); R
torul) ; P
Toţi locuitorii satelor- ilfP Cu foff indicatorii îndepliniţi sarul <Uj
K^-oA^y\;iry-
(7 Noicm
(Republic,
t:/' u • - Lucrătorii centrului de distri sit 1,5 MWh energie electrică rel Viaici
ia întretăierea culturilor! n buţie a energiei electrice din Ja consumul în regie, iar la CAN : ' U
consumurile
tehnologice
şi
LONEA :
Hunedoara raportează eu regu
(Minerul)
laritate succese de seamă in distribuţie — 55 MWh, Se re vară cu
marcă zi de zi în muncă lu
. /
7Ă- • ; ; . • * ’ întrecerea socialistă. De la în crătorii Dragomir Iltilpcscu, ci turele);
(Urmară din pag. t) care ocupă 10, şi, respectiv, ceputul anului, indicatorii pla Viorel Scurtu, Eteonora Do- re de cîj
6 hectare au fost prăşite de nului Ia reparaţii au fost în chiu, Dumitru Moţoc, loan Po URICANI
tandrei — să ne referim doar două ori manual. La cas depliniţi în procent de 118 la pa, Gheorghe Lupoae, loan vină (7 >
Preţul vii
la cîteva exemple —, se în- traveţi, praşila manuală este sută, Ia revizii — 124 la sută, Dumitru, Teodor Bea şi alţii. GURABA
lîlneşte o atmosferă intensă în curs de finalizare pe ulti Ia exploatare — 107 la sută. In (V. ORlGORAŞ, ziarist colabo bat a ele Vi
de lucru, specifică vîrfurilor mele hectare. în prezent e- aceeaşi perioadă s-au economi rator). RAŞTIE :
acasă (Pi
de campanie. forturile legumicultorilor sînt căra) ; ti
De asemenea, merită evi concentrate la plantatul ver- mendamc
denţiate eforturile cooperato zei de toamnă, acţiune care Rezultate pe măsura munci! depuse guranţeti
i-rr (ca»
rilor şi ale mecanizatorilor va fi încheiată în cel mult TF,G A (îţ
din comuna Beriu, care se trei ziîe". fila Roată — i-am numit nu (Popular)
Oficiul poştal din Ilia desfă
străduiesc să creeze condiţii Dacă majoritatea cetăţeni şoară o bună activitate pe li mai pe cîţiva dintre cei ce so crez va
optime de dezvoltare'• cultu lor comunei înţeleg necesi nia asigurării populaţiei cu evidenţiază prin activitate pli de cultur
tra Anxi
rilor. lată ce ne-a relatat tatea întreţinerii exemplare a servicii poştale. Ca rezultat al nă de responsabilitate — ofi MERIA :
primarul comunei, tovarăşul culturilor, Pătru Nasta, Nistor Atelierul mecanic Barza. Echipa de lăcătuşi condusă de muncii conştiincioase depuse ciul şi-a îndeplinit sarcinile de reşul) ;
de
Lucaci
factorii
Aglaia
losif Nistorescu, in legătură Lung şi llie Atanasiu, ca şi losif Stoian, confecţionează colivii de extracţie pentru dife şi Elena Bota, a oficiantelor plan pe 5 luni in proporţie de hîrtie —
mina) *
cu stadiul efectuării lucră în alţi ani, nici acum nu vor rite întreprinderi miniere din ţară. Pentru activitatea din Valeria şi Sofia Marian, a al 104,6 la sută, realizind depă în alerţi
şiri importante Ia capitolele
rilor de întreţinere : „Deşi să fie în rînd cu coopera 1977 a fost declarată echipă fruntaşă. tor lucrători cum ar fi Emil poştă, telefonie şi radioficare. BRAZI :
condiţiile climatice nu au torii din satul Căstău, ei tă- Foto : VIRGIL ONOIU Bocioacă, Minodora Alba, Ra- eior ?
fost tocmai favorabile, dato răgănînd în mod inadmisibil
rită măsurilor întreprinse de efectuarea praşilelor pe su
comandamentul comunal pen prafeţele repartizate. Evident, Zorile se furişează timi biroului, şi colegii de mun — De cînd munciţi la
tru agricultură am reuşit să faţă de asemenea cazuri de ! de, vestind o nouă zi. că. secţia U.M.T.C.F. Baia de IP?
mobilizăm toate forţele Ia indisciplină consiliul popular Curtea de la seefia — Este harnic şi priceput, Criş ?
prăşit. Ca urmare, la C.A.P. comunal trebuie să aplice i U.M.T.C.F. din Baia de Criş bun coleg şi tovarăş, este — Din anul 1956, deci
Beriu, Căstău, Sibişel şi O- rrfSsuri de sancţionare potri i cunoaşte forfota caracte- un şofer pasionat, conştiin de 22 de ani. Dar nu a- Rozul U
răştioara de Jos prima pra- vit prevederilor legale, pen I ristică începutului zilei de cios şi devotat colectivului cesta este esenţialul, ci iunie, 13
şilă mecanică şi manuală la tru ca astfel să fie evitată ţ muncă. Cele 46 de maşini, din care face pante. faptul că in toţi aceşti ani Extr. ]
cultura porumbului s-a apli diminuarea sau compromite i aşezate intr-o ordine desă- L-am intilnit pe Eitimie n-am avut nici un eveni 32 ;
cat pe toate suprafeţele sta rea recoltei. .' vîrşită, sint pregătite să Talpaş lingă autotrenul 21- ment rutier neplăcut şi nici
Extr. «
bilite. Mecanizatorii au efec Restanţe inadmisibile la ) pornească in obişnuitele 22, 44.
tuat şi cea de-a doua pra- întreţinerea culturilor se în- i curse. Revizorul tehnic îşi
şiiă mecanică pe mai mult tîlnesc ia C.A.P. Simeria. La I face datoria, verificind cu Omni de lingă tine Fond
de 70 la sută din terenul ieşirea din oraş spre cîmp, 5 atenţie starea maşinilor. 1 085 708
la categ
cultivat cu porumb. Avînd a- (pe strada Andrei Mureşa- Şeful de coloană Sabin • ■
sigurat front larg de lucru, nu), poate fi văzută o tarla i Meiuţ dă indicaţiile nece-
ne preocupăm să urgentăm cultivată cu sfeclă, dar inun 1 sare. Cind i-am cerut să
şi praşila manuală, astfel în dată de buruieni. Şi tot aici 1 numească pe cel mai bun Munca—sinonimă eu pasiunea H'tf
cît această lucrare să fie în există o suprafaţă apreciabi ş şoler al coloanei a rostit
cheiată pînă la declanşarea lă cultivată cu griu, dar care | imediat, iară să stea pe
secerişului. în ceea ce pri realmente nu se mai poate « gînduri, numele lui Eliimie n-am fost sancţionat de că Timpii
veşte cartofii, lucrările de în I Talpaş. HD-580, gata să plece în ziua d o
treţinere mecanică sînt efec distinge din rapiţă. Conduce | — Conducător auto cu cursă. tre organele de control. — Nu m-am gindit fruni'oof
mult.
— Colegii dumneavoastră
tuate pe toate suprafeţele. rea C.A.P. consideră oare că l o bună pregătire profesio- — Cum aţi reuşit să aşa ceva, dar lăcind un nor^htea
La C.A.P. Căstău, unde une în asemenea condiţii se pot J nală, fruntaş în întrecerea ciştigaţi simpatia şi încre spuneau că sinteţi un şo calcul estimativ, consider verile a
le tarlale sînt îmburuienate obţine recolte sporite la hec ţ socialistă, depăşeşte lună derea întregului colectiv de ler pasionat, un om îndră că am depăşit milionul.,. desuărc
cu rapiţă, cooperatorii sînt tar ? De asemenea, întîrzieri i de lună sarcinile de plan, muncă ? gostit de profesia aleasă. — Ce îşi doreşte „milio va sufl
eu inte.
mobilizaţi la plivit. Prima inadmisibile ia efectuarea J face însemnate economii — In primul rînd punind — Nici nu se poate alt narul“ de la viitor ? din sec
stropire pentru combaterea praşilelor pe unele suprafe materiale şi de carburanţi, întotdeauna interesele co fel. Pentru mine munca e — Aş vrea ca viitorul Tem pi
gindacului din Colorado s-a ţe se întîlnesc şi la C.A.P. ( este unul dintre cei mai lectivului mal presus de sinonimă cu pasiunea. Ori să-m! ofere posibilitatea să fiă, noa
grade, :
terminat pînă în ziua de 21 din comunele Orăştioara de i vechi lucrători ai intreprin- cele personale. Am ţinui şi ce muncă cere dăruire, sărbătoresc ieşirea fa pen 20 grad
iunie a.c. la C.A.P. Beriu şi Sus, Dobra, Lăpugiu de Jos, J derii, cinstit şi corect. fin la colectiv cum ţin fa curaj, devotament şi une sie din acest minunat co Pentn
Căstău. La efectuarea praşi- Săiaşu de Sus şi altele, unde I Părerea aceasta nu e propria persoană. Am cău ori sacrificiu. Aceste lucruri lectiv şi să pot declara că me friti
lelor mecanice s-ou eviden comandamentele locale pen ţ doar a primului interiocu- tat să muncesc conştiincios am căutat să-i învăţ şi pe am parcurs trei milioane de eu cerr
vor ser
ţiat tractoriştii losif Popa şi tru agricultură au datoria să i tor. Despre comunistul Ef- şl să afut pe fiecare coleg cel mal tineri colegi. kilometri fără evenimente ploaie.
Nicoiae Demian. acţioneze energic în scopul 7 timie Talpaş au spus nu- de muncă. In flecare dintre — V-aţi întrebat vreoda rutiere. La m
O atenţie aparte este a- înlăturării răminerilor în ur ţ mal vorbe bune şi secreta- ei văd un prieten adevă tă ciţl kilometri aţi parcurs moaşă.
Izolat :
eordată întreţinerii culturilor mă, soarta recoitei fiind de i rul organizaţiei de bază, rat. Colectivul de muncă în cei 22 de an! de acti LIVfU LUCACJU , verse d
de legume. La C.A.P. Beriu, cisiv influenţată de operati ^ ii uii-u Luiu/uj, este a doua familie a mea. vitate ? ziarist colaborator i
’ Horia Lăzăruţ, şi membriitiidtiufu eroic; u uvuu hjiiuuu u <uc'u«
varza de vară ji ardeiul, vitatea şi calitatea praşilelor.