Page 73 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 73
ANUL XXX
NR. 6418
VINERI,
23 IUNIE
1978
4 pagini — 30 bani
./V
1n prezenfa tovarăşului Nicolae Ceauşeseu
Ieri s-au t leschis in 1 Capitală lucrării le
Pe toate şantierele judeţului—mobilizare generală pentru
accelerarea' ritmurilor de execuţie, recuperarea răminerilor Conferinţei naţionale a Uniunii Artiştilor Plastici
în .prezenţa tovarăşului oamenilor muncii, din în cipat la şedinţa inaugura-,
Nicolae Ceauşescu, secre delungata luptă a poporu lă a conferinţei.
in urmă, tioalirarea ia timp a obiectivelor! Comunist Român, preşedin lui român pentru liberta Participanţii au întimpi*
tarul general al Partidului
tele Republicii Socialiste te, unitate şi independenţă nat cu vid şi îndelungate au
naţională, expoziţia gru
„Politica de investiţii şi au intrat în circuitul tante rămîneri în ■ urmă. România, şi a tovarăşei pează o cuprinzătoare se plauze pe tovarăşul Nicolae
constituie temelia moder productiv noi capacităţi de Dealtfel, planul a fost în Elena Ceauşescu, joi dimi lecţie din lucrările cele Ceauşescu, pe tovarăşa
nizării bazei tehnieo-mate- producţie în siderurgie, deplinit şi depăşit doar la neaţa s-au deschis în Ca mai reprezentative realiza Elena Ceauşescu, expri-
riale a societăţii. Realiza minerit, în ramurile ener utilaje fără montaj. La pitală lucrările Conferinţei mîndu-şi cu putere recu
rea investiţiilor la timp şi geticii, materialelor de construcţii-montaj şi la u- naţionale a Uniunii Artiş te în perioada care a tre noştinţa .pentru condiţiile
cut de la precedenta confe
la un nivel înalt calitativ construcţii, industriei u- tilaje cu montaj, ritmurile tilor Plastici. rinţă. Este o retrospectivă create de conducerea parti
este o sarcină de impor şoare şi alimentare, s-au de- lucru au fost lente pe a realizărilor artiştilor noş dului şi statului nostru în
Au
participat
tovarăşii
tanţă deosebită în următo ridicat şi s-au dat în folo principalele şantiere în lu Manea Mănescu, Iosif Banc, floririi artei şi culturii ro
rii trei ani, de aceasta de- sinţa oamenilor muncii şi nile aprilie şi mai (pe u- Virgil Cazacu, Constantin tri de pe tot cuprinsul ţă mâneşti, stimulării capaci
rii care, alături de între
plnzind însăşi înfăptuirea familiilor lor mii de apar nele şantiere nu s-au acce gul popor, îşi pun talentul tăţii de creaţie a făurito
în bune condiţii a obiecti tamente şi însemnate o- lerat nici luna aceasta!), Dăscălescu, Ion Dincă, Du şi puterea lor de creaţie în rilor de frumos din ţara
mitru Popescu, Iosif Uglar,
velor cincinalului... Obiec biective social-culturale. ceea ce a făcut ca în luna Ştefan Voitec şi Miu Do- slujba înaltelor idealuri ale noastră.
tivul principal în investiţii Putem spune că judeţul mai să se realizeze doar în sală sînt prezenţi de
Hunedoara este un vast brescu. înfloririi patriei, ridicării
este scurtarea termenelor şantier, peste tot se con 8 la sută din planul anual, Sculptorul Ion Jalea, ar ei pe noi culmi de progres legaţii aleşi în adunările
de intrare în producţie a struieşte, se ridică noi u- faţă de 10,5—11 la sută tist al poporului, preşedin şi civilizaţie. filialelor şi secţiilor U,AP„
noilor capacităţi, realizarea nităţi economice, aparta prevăzut, iar cumulat pe 5 te de onoare al Uniunii T o v a r ă ş u l Nicolae invitaţi ai altor uniuni de
rapidă a parametrilor pro mente, şcoli şi spitale, cre- luni — 32,8 la sută. Ceauşescu şi tovarăşa creaţie, reprezentanţi ai u-
iectaţi — sublinia secreta şe şi grădiniţe... în judeţ, 102 unităţi au Artiştilor Plastici, a adre Elena Ceauşescu cercetea nor ministere, organizaţii
11
Nicolae
tovarăşului
sat
rul general al partidului Un succint bilanţ ne a- sarcini de investiţii pentru ză cu atenţie lucrările pre obşteşti şi instituţii cen
nostru, tovarăşul Nicolae rată că în cele 5 luni scurse acest an. Dintre ele doar Ceauşescu şi tovarăşei zentate în expoziţie, zăbo trale.
Ceauşescu, în Raportul din acest an s-a realizat 46, nici jumătate, .au rapor Elena Ceauşescu un cald Lucrările Conferinţei au
prezentat la Conferinţa un volum de lucrări mai tat îndeplinirea şi depăşi salut din partea artiştilor vesc cu interes în faţa ce fost deschise de piotoruî
lor mai semnificative crea
Naţională a Partidului Co mare cu peste 290 milioa rea sarcinilor planificate plastici din ţara noastră. ţii ale artiştilor noştri plas Ion Pacea, vicepreşedinte
munist Român. ne lei, în comparaţie cu pe 5 luni. Cu rezultate bu în încheierea cuvîntului tici. al Uniunii Artiştilor Plas
Judeţului -Hunedoara perioada corespunzătoare a ne se înscriu I. E. De-, a, său de salut, vorbitorul a Artiştii care au partici tici, care a mulţumit cu
i-au fost alocate an de an anului trecut. Cu toate a- I.M. Hunedoara, I.C. Orăş- adresat tovarăşului Nicolae pat la această întâlni recunoştinţă pentru partici
fonduri însemnate de in cestea, lucrările de inves Ceauşescu şi tovarăşei re adresează tovarăşului parea tovarăşului Nicolae
vestiţii. A-u fost construite tiţii înregistrează impor (Continuars în pag. o 2-a) Elena Ceauşescu, în nume Nicolae Ceauşescu şi tova Ceauşescu, a celorlalţi to
le conducerii Uniunii Artiş varăşi din conducerea par-»
tilor Plastici, respectuoasa răşei Elena Ceauşescu mul Udului şi statului la a-
rugăminte de a inaugura ţumiri călduroase pentru ceastă conferinţă.
cinstea pe care le-au făcu
şi vizita expoziţia organi Primit cu însufleţire şi
zată cu prilejul Conferinţei t-o vizi tind expoziţia, în îndelungi aplauze, a luat
naţionale a Uniunii Artiş demn pentru a realiza o.pe- cuvîntul secretarul generai
tilor Plastici, în sălile Mu re valoroase care să îmbo al Partidului Comunist Ro
zeului de artă al Republicii găţească cultura noastră mân, preşedintele Republi
Socialiste România. socialistă, patrimoniul ar cii Socialiste România, to
tistic al ţării.
Însumînd lucrări inspira varăşul Nicolae Ceauşescu.
te din viaţa şi activitatea După vizitarea expozi Ctrvîntarea secretarului
ţiei, tovarăşul Nicolae
general al partidului a fost
Ceauşescu şi tovarăşa urmărită cu vie atenţie, cu
IN ZIARUL DE AZI : Elena Ceauşescu, ceilalţi profund interes şi sublinia*
tovarăşi din conducerea de
• Cind se încalcă partid şi de stat au parti (Continuare in pag. a 4-a)
principiile conducerii co-
lective se nasc decizii a-
buzive, oamenii sînt ne- m atom lumii sucim
dreptăţiţi.
• Săptămîna viitoare
E.M. Deva, atelierul mecanic : Comunistul Anghel Marina, este şeful unei echipe da
strungari care se menţine fruntaşi in întrecerea socialistă de mai mulţi ani. la televiziune CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT L
Foto : V. ONOIU --------------------------------------------------------• - |
Industria oraşului Brad f
Luna iunie este marcată dă posibilitatea oamenilor*
„Radiografia" cîmpuiui cere eforturi mult mai în unităţile economice din muncii brădeni să realize*
oraşul Brad de intensifica ze pînă la finele lunii cu*
rente o producţie supli*
susţinute la întreţinerea culturilor I rea întrecerii pentru înde mentară în valoare de 2(1
plinirea exemplară a anga
jamentelor. In acest cadru, milioane lei. Cea mai în
semnată contribuţie la a-
Centrul de greutate al "^sa verde pe o tarla în su tura porumbului, astfel in care sînt printre primii la planul la producţia indus cest succes o au colective
activităţii cooperatorilor şi prafaţă de 14 hectare — cit acţiunea respectivă să întreţinerea culturilor să trială pe primul semestru le de muncă de la LM.
mecanizatorilor din comu la C.A.P. Bobîlna şi la car fie terminată pînă la sece fie urmat de către toţi coo al anului pe ansamblul o- Barza, U.U.M.R. Crişcior,
na Rapoltu Mare îl consti tofi — la C.A.P. Foit (un riş. peratorii. raşului a fost îndeplinit cu E.G.C.L., Secţiile de mo
tuie aplicarea lucrărilor de de -răpită dijmuieşte serios Un sprijin preţios la im 9 zile mai înainte, ceea ce bilă şi de umbrele.
întreţinere a culturilor. recolta). Acestea sînt su Există suficiente- rezerve pulsionarea lucrărilor la
Ieri cimpul era împînzit prafeţele care pînă acum pentru a intensifica ritmul' grădina de legume a C.A.P. C.S. Hunedoara — la export
de oameni la toate cele au fost mai vitregite. Cele de lucru la întreţinerea Rapoltu Mare îl dau şi cei
trei cooperative agricole lalte culturi sînt curate de culturilor. Faptul că ieri, ca 30 de elevi de la şcoala din Colectivele de siderur- deplinii planul la exporS
din raza comunei. întreţi buruieni şi au o bună dez şi în alte zile, numeroşi localitate. Comandamentul gişti hunedoreni acordă o pe primul semestru al a-
nerea manuală a sfeclei şi voltare, ceea ce oferă ga cooperatori nu au început comunal pentru agricultură atenţie deosebită realizării nului. Pînă la finele luniî,
cartofilor reprezintă princi are însă datoria să repar la timp şi de cea mai bu hunedorenii vor livra su
pala lucrare la care sînt yv tizeze aici forţe mai nu nă calitate a sarcinilor de plimentar partenerilor ex
concentrate eforturile în a- In C. A. P. din comuna Rapoltu Mare meroase din rîndul mem terni un volum de produ
oeste zile. Concomitent, brilor cooperatori. plan la export. Accelerînd se în valoare de 12 mili*
însemnate forţe sînt mobi Din dialogul cu prima activitatea în uzinele şi sec oane lei valută faţă de
lizate la strîngerea furaje ranţia obţinerii unor recol lucrul în cîmp decît după rul comunei am reţinut că ţiile de bază ale combina prevederile planului se
lor şi la lucrările în legu te sporite la hectar. ora 8 (la C.A.P. Bobîlna ni nu au fost cazuri de refu tului, zilele trecute au în- mestrial.
micultura. Primarul comunei, tova s-a spus că şi după ora 9 zuri în privinţa participării —i------------------------------
O „radiografie" a câmpu răşul Ioan Filip, ne spu preşedintele C.A.P. împreu la muncă. Aplicarea iniţia
lui arată însă că este ne nea că în această săptămî- nă cu brigadierul se aflau tivei „Brigada de producţie 3 000 TONE DE CĂRBUNE IN PLUS
cesară o organizare irepro nă se depun eforturi pen prin sat pentru mobiliza şi educaţie socialistă" îşi
şabilă a muncii pentru a tru a termina praşila a rea cooperatorilor — n.n.), dovedeşte astfel eficienţa. In întrecerea ce se des în prezent mai mult de
înlătura grabnic restanţele doua manuală pe cele 105 denotă că timpul nu este Trebuie înţeles însă că un făşoară între formaţiile de 3 000 tone de cărbune pes
existente la întreţinerea ha cultivate cu sfeclă de folosit cu randament ma loc hotărîtor în balanţa re muncă de t* I.M. Vulcan te prevederile de plan. Ca
unor culturi de legume la zahăr şi furajeră. Există xim. Este bine ca exemplul coltei îl ocupă şi efectua pentru sporirea producţiei şi în luna trecută, minerii
C.A.P. Rapoltu Mare (unde preocupare şi suficiente oferit de cooperatori} Ion rea la timpul optim a lu de cărbune, mineriţ din din sectorul 7 se află şi de
ceapa şi varza aşteaptă să forţe pentru a recupera Irimie, Luca Crişan, Ion crărilor de întreţinere, ce astă dată în fruntea între
fie prăşite în timpul cel restanţele şi la plivitul car Săbău (Foit), Dumitru Bo- ea ce necesită eforturi în sectoarele 7, 4 şi 5 obţin cerii socialiste, ca urmare
mai scurt, deoarece se gă tofilor. De asemenea, nu es„ ianţ, Gheorghe Faur, Pe zecite în aceste zile din cele mai valoroase reali a depăşirii nivelului plani*
sesc intr-un grad avansat te îngăduit să fie tărăgă tru Işfan (Bobîlna), Viori partea tuturor cooperatori zări. în această lună, spre ficat al productivităţii
de îmburuienare), la po nată .nici praşila a doua ca Iancu, Roman Mariş, lor si a mecanizatorilor. exemplu, cele trei colecti muncii în cărbune cu a-
rumbul semănat după ma- mecanică şi manuală la cul Susana Tuşnadi (Rapolt), N. TÎRCOB ve au extras în total pînă proape 0,5 tone pe post.
