Page 78 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 78
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PAR
(Urmare din pag. 1) cere a investiţiilor, să în
de ordine şi disciplină pe Sînt necesare măsuri energice şi eficiente pentru real
troneze un clifnat ferm
menilor muncii, consilii
lor populare, tuturor co întregul flux al desfăşu
lectivelor de muncă din rării investiţiilor, de la e-
şantiere să pună în cen laboj-area notelor de co la timp şi de calitate a tuturor obiectivelor de inv
trul atenţiei finalizarea la mandă şi asigurarea do
termen şi în avans a tu cumentaţiilor de execuţie,
turor obiectivelor de in pînă la darea în folo Pe baza sarcinilor stabi organizaţia judeţeană de reia trebuie concentrată mobilizarea forţei de mun s-a ajuns
vestiţii. sinţă a obiectivelor, să lite de către conducerea partid, cu toate intervenţii toată atenţia organelor şi că,.a activităţii nesatisfă tem corespi
Plenara a cerut pro urmărescă permanent şi partidului — s-a arătat în le făcute, pe cele 5 luni organizaţiilor de partid cătoare a şantierelor T. C. pozitare, i
iectanţilor, constructori exigent mersul lucrărilor, Raport — în luna martie din acest an judeţul înre este demararea lucrărilor Deva. dirijare cătr
lor, furnizorilor de mate să intervină operativ şi a.c., a fost adoptat de către gistrează o nerealizare la la obiectivele aprobate su Aspectele negative pri lucru.
riale şi utilaje, benefi eficient ori de cîte ori es Biroul Comitetului jude total investiţii de 262 mi plimentar în Valea Jiului, vind folosirea forţei de Deficient
ciarilor de investiţii să te cazul. ţean de partid un program lioane lei, din care 125 mi unde, deşi au trecut cinci muncă şi a utilajelor din S-au semnal
da toate măsurile pentru Vorbitorul şi-a expri de măsuri care vizează mo lioane lei la construcţii- luni din acest an, a fost dotarea unităţilor atestă tatea proiec:
atingerea unui ritm lunar mat încrederea că pu bilizarea tuturor factorilor, montaj şi 150 milioane lei deschisă finanţarea doar la faptul că în activitatea or Ies pe linia
de construcţii-montaj de ternicele detaşamente de a întregului potenţial u- la utilaje cu montaj. A- una din aceste lucrări în ganelor şi organizaţiilor de mai eficient
10,5—11 la sută din pla oameni ai muncii din man şi material la înfăp ceastă situaţie nu poate fi mod derogatoriu (întreprin partid, sindicat şi U.T.C., structive. Uj
nul anual, pentru finali judeţ care concură la re tuirea planului de investi calificată decît ca necores derea de produse electro a consiliilor oamenilor văd consum
zarea la termen a noilor alizarea planului de in ţii pe acest an. S-au orga punzătoare, demonstrând că tehnice Petroşani), fapt ce muncii din unităţile de materiale,
obiective industriale şi vestiţii se vor mobiliza nizat analize zilnice la ma nu au fost peste tot trans periclitează realizarea pla construoţii sînt încă nume nări de sp;
sociale, pentru devansa mai energic pentru recu joritatea locurilor de mun puse în viaţă indicaţiile nului pe acest an şi mai roase deficienţe în condu mai multe <
rea punerii în funcţiune perarea grabnică a res că şi săptămînal la obiec date de conducerea parti ales punerea în funcţiune cerea eficientă a activităţii articole şi 1
a celor care au condiţii. tanţelor şi încadrarea tu tivele da pe platformele dului de a mobiliza toate la termen. Cu toate că de de execuţie a investiţiilor. ţie necoresi
în încheierea lucrărilor turor lucrărilor în grafi I.V. Călan, C.S. Hunedoa forţele şi mijloacele pen mai multe ori birourile Pentru creşterea ritmului activitatea
plenarei a luat cuvîntul cele de execuţie, asigu ra, amenajarea hidroener tru îndeplinirea ritmică a Comtietelor judeţean şi de execuţie pe şantiere este ca urn
tovarăşul Teodor Haş. rând încheierea anului cu getică Râu Mare-Retezat, planului de investiţii. Cu municipal Petroşani ale este necesar ca, pe baza u- că volumul
După ce a arătat efor planul realizat în acest la investiţiile consiliilor toate că, pe parcursul aces P.C.R. au intervenit pentru nor analize temeinice la montaj este
turile ce se depun pentru domeniu atît de impor populare şi la obiectivele tui an, organul judeţean de atacarea lucrărilor de ba punctele de lucr.u, să se raport cu
realizarea obiectivelor de tant pentru dezvoltarea social-culturale din Valea partid a atras atenţia în ză, nu s-a găsit ecoul ne stabilească de către bene investiţiei.
investiţii -ale judeţului în economico-socială a pa Jiului, cu participarea fac repetate rînduri şi a insis cesar la ministerele tute ficiari şi constructori nu Pentru ac
acest an, sarcinile mari triei. torilor de răspundere de la tat de fiecare dată, condu lare. Se impune o perseve- mărul şi structura echipe în activitate;
oare revin beneficiarilor beneficiari, proiectanţi şi cerile unor unităţi benefi lor mixte ce vor acţiona constructorii
şi constructorilor în se ★ constructori. împreună cu ciare au manifestat şi ma DIN RAPORTUL PREZENTAT pentru montarea utilajelor ţilor, răspui
mestrul al II-lea şi în a- delegaţi ai ministerelor, nifestă încă lipsă de răs din stoc şi realizarea unor vşi unele <
nul 1979, vorbitorul s-a Pentru unele abateri de centralelor industriale şi ai pundere pentru asigurarea fN CADRUL PLENAREI lucrări urgente de con- partid şi co.
a-eferit la neajunsurile ce la disciplina de partid, şi altor organe centrale, mem tuturor condiţiilor de exe strucţii-montaj. Rezultatele nilor munci
se mai manifestă în unele neajunsuri în mun brii birourilor Comitetului cuţie a lucrărilor cuprinse renţă sporită pentru ca în obţinute în acest domeniu angajat cu :
activitatea de investi ca sa, plenara a hotărît judeţean de partid, muni în plan. Acum, cînd ne a- cursul lunii iulie a.c. lu pînă în prezent sînt cu rea în efort
rii de pe şantierele eliberarea tovarăşului Io cipale şi orăşeneşti, ai Con flăm deja la jumătatea a- crările să înceapă la toa mult sub posibilităţile rea redresare a
judeţului, subliniind că nel Lazăr din rîndul siliului judeţean de con nului, mai sînt încă 96 de te obiectivele. le. domeniul in
nerealizările înregistra membrilor supleanţi ai trol muncitoresc au anali obiective prevăzute să în O problemă deosebită o Neajunsurile în activita consiliile j.u
te de. la începutul anu Biroului. Comitetului ju zat în luna mai a.c. toate ceapă în acest an, cu o va prezintă investiţiile stabili tea de investiţii se datoresc cipale şi ori
lui se datorează în princi deţean de partid, precum obiectivele de investiţii cu loare de execuţie planifi te prin programul de me şi faptului că aproviziona trol munciţi
pal slabei pregătiri a lu şi din Comitetul judeţean prinse în planul pe acest cată pe 1978 de 175 milioa canizare a minelor din Va rea tehnico-materială nu tă'ţii econor
crărilor din anul trecut, de partid şi sancţionarea an. Cu acest prilej au fost ne lei, care nu au asigura lea Jiului, unde din fon se desfăşoară corespunză nu au man.
Oa care s-au adăugat alte sa cu vot de blam. Tot selecţionate un număr în te condiţiile de finanţare şi durile alocate pe anul tor pe şantiere şi la locu renţa neces;
deficienţe pe parcursul pentru abateri de la dis semnat de probleme care execuţie. Situaţii mai deo 1978 în valoare de 2 064 rile de muncă. Sînt încă cu mai mu
desfăşurării lor. Deşi s-a ciplina de partid, plenara intră în competenţa de re sebite sînt la : I.E. Deva, milioane lei, nu sînt frecvente cazuri cînd uni măsurilor pi
insistat mult, deşi există a hotărît eliberarea tova zolvare a organelor cen Combinatul minier Valea contractate utilaje însu- tăţile de construcţii nu mice care i
stabilite programe concre răşilor Ionel Hodorpg şi trale, solicitîndu-se sprijin Jiului, întreprinderea mi mînd peste 1 000 milioa dispun de materiale la ni impulsionai’'
te de acţiune la fiecare Gheorghe Naum din rîn- în soluţionarea lor, iar al nieră Barza, întreprinderea ne lei. Aceasta trebuie să velul cantitativ şi sorti de investiţi,
constructor şi beneficiar durile membrilor Comite tele de nivel judeţean au de utilaj minier Petroşani, constituie un motiv de ma mental cerut de planul de şurile şi ne;
de investiţii, nu se urmă tului judeţean de partid. fost rezolvate operativ sau întreprinderea „Victoria" ximă atenţie pentru con producţie. în perioada ana tente în actii
reşte cu toată exigenţa şi Plenara a hotărît coop se află în curs de reali Călan, obiectivele supli ducerea C.M.V.J., care tre lizată a« apărut unele în domeniu, vi
răspunderea îndeplinirea tarea în rândurile mem zare. mentare din Valea Jiului, buie să acţioneze cu fer târzieri în livrarea de că comitetele
lor la termenele planifi brilor Comitetului jude Au fost apoi relevate la întreprinderea de morărit mitate pentru realizarea tre furnizori a unor mate orăşeneşti t
cate, se tergiversează ne ţean de partid şi alegerea concret acţiunile întreprin şi panificaţie Deva, I.I.C. integrală a mecanizării sta riale solicitate pe şantiere nu au inie;
justificat rezolvarea unor ca membru supleant al se, măsurile adoptate, mo Deva şi I.S.C.I.P. Orăştie. bilite. cum sînt: planşee prefa pentru ÎE.cb-'i
probleme de care depinde Biroului Comitetului ju dalităţile de soluţionare a în sectorul cooperatist al Serioase lipsuri în reali bricate, bitum, agregate de lui şi meto<
nemijlocit intensificarea deţean de partid a lor şi rezultatele obţinute. agriculturii un număr de 29 zarea planului de investiţii •balastieră la T. C. Deva, ale organel<
ritmurilor de lucru, fina tovarăşului Iile Lavu, S-a evidenţiat faptul că de de obiective nu au asigu se înregistrează şi la obiec T.C.M.M. Dev şi I.C.M.M. şi ale or
a
lizarea obiectivelor. Pri prim-secretar al Comite la începutul, anului au fost rate documentaţiile de e- tivele social-culturale, da Petroşani, construcţii meta partid din
mul secretar a pus în fa tului judeţean Hunedoara puse în funcţiune 26 de o- xecuţie, acestea fiind co torită slabei preocupări din lice, cărămidă refractară donate, nu
ţa organelor şi organiza al U.T.C. A fost, de ase biective şi capacităţi noi, mandate foarte tîrziu. Din partea beneficiarilor, a u- şi aparataj electric la I.C.S. pundere pe
ţiilor de partid de pe şan menea cooptat în Comite din care 4 înainte de ter 4 complexe de vaci, doar şurinţei cu care consiliile Hunedoara. nerealizărib,
tiere, din întreprinderile tul judeţean de partid men şi că s-au dat în folo la unul se lucrează, pentru populare municipale şi oră Greutăţile în aprovi de deficien
beneficiare de investiţii, a tovarăşul Florian Stanciu, sinţă 921 de apartamente. că la restul lipsesc docu şeneşti s-au ocupat de asi zionare se amplifică şi menţin şi i
proiectanţilor şi furnizo secretar al Comitetului o- Cu toate măsurile luate mentaţiile de execuţie. gurarea documentaţiilor, e- datorită faptului că pe operativ so
rilor de materiale şi uti răşenesc Călan al P.C.R. şi acţiunile întreprinse de O problemă asupra că liberarea amplasamentelor, majoritatea şantierelor nu blemelor a;
laje sarcina de a mobili
za toate forţele în vede
rea recuperării rămîneri- — Combinatul nostru a ţiile sînt asigurate încă diţii să realizăm planul. realizarea planului. Cu toa materiale de construcţie, tat,pentru î
lor în urmă şi încadrarea fost citat, pe bună drep din luna februarie a.c. Cen Pentru aceasta însă va tre te aceste greutăţi, colecti folosirii la randamente su surilor şi î
tuturor lucrărilor în gra tate, cu rămâneri în urmă trala şi ministerul nostru bui să analizăm temeinic vele noastre de construc perioare a utilajelor, a for. mică a pla
ficele de execuţie. Aceas la realizarea planului de de resort — a subliniat fiecare punct de lucru, să tori sînt mobilizate cu ţei de muncă şi timpului tiţii. Este i
ta presupune eforturi stă investiţii pe acest an — vorbitorul — tergiversează imprimăm un ritm accele toată forţa şi răspunderea de lucru disponibil. „Co spus vorbit
ruitoare pentru mai buna spunea tovarăşul Sabin de multă vreme luarea rat tuturor lucrărilor de pentru recuperarea restan lectivul de muncă de la cum, după
organizare a nîuncii, fo Faur. Ca beneficiari avem măsurilor corespunzătoare investiţii. In fiecare zi pe ţelor, pentru refacerea Trustul de construoţii De an, să. mai
losirea judicioasă a for neajunsuri mai cu seamă pentru începerea lucrărilor, şantierele Văii Jiului lu grabnică şi integrală a lu va — sublinia vorbitorul din planul
ţelor existente pe şantie în ceea ce priveşte asigu ţinînd cont că noua secţie crează 130 de lucrători crărilor afectate de 'inun nu s-a ridicat la nivelul ce unele chi-ţ,;
re şi a mijloacelor me rarea documentaţiilor teh ce urmează a fi construită TESA, oameni care spriji daţii şi situarea majorită rinţelor ce le are în acest punere î-
canizate, aprovizionarea nice şi a utilajelor la mon va fi amplasată pe spaţiul nă direct, concret mersul ţii obiectivelor în grafice an, prezintă multe neajun 1978, care :
ritmică cu materialele ne taj. Comitetul de partid, actualei secţii, care urmea lucrărilor, finalizarea aces le de execuţie. suri în organizarea muncii, gurate eoni
cesare, întărirea ordinii consiliul oamenilor muncii ză a fi dezafectată. Şi asta tora. Este o experienţă ca Tovarăşul Gheorghe Moldt în asigurarea asistenţei de începer<
şi disciplinei pe fiecare din combinat ne-am stabi cere timp. re dă rezultate bune şi o s-a referit la impor tehnice, folosirea utilajelor
şantifer, la fiecare loc de lit un program concret de I. V. Călan este unul vom extinde şi generaliza. tanţa obiectivelor pe care din dotare. După ce
muncă. Se manifestă în recuperare a rămînerilor în din cei mai mari benefi Oprindu-se la obiectivele TjC.Ind. Timişoara le rea — în perioada analizată, planul I.C.
că o slabă preocupare urmă şi afirm cu toată tă ciari de investiţii din ju de investiţii din agricultu lizează în judeţul Hune Trustul de construcţii De pe acest an
pentru buna gospodărire ria că ne vom realiza pla deţ, dar care are şi una ră şi industria alimentară, doara, la restanţele înregis va nu şi-a onorat sarcinile ţă de 1977,
şi folosire a materialelor nul de investiţii pe acest tatea munc
de construcţii, multă risi an. Obiectivele stabilite — crească cu
oţelăria electrică nr. 2, la
pă, ceea ce conduce la minorul de semifabricate Din cuvîntul participanţilor la dezbateri întreprinde:
cheltuieli mari, la creşte lum de luc
rea costului lucrărilor. nr. 2 şi de sîrmă nr. 3. — tură foarte
.Şi toate aceste fe vor intra la timp în cir multe zone
nomene se petrec sub cuitul productiv. din cele mai mari nereali- tovarăşul Mircea Silves trate la linia a H-a de ci ee-i reveneau — arăta to răşul Ioan
ochii celor chemaţi să Referindu-se la obiecti zări de la începutul anului tru sublinia că în mod ment de la I.L. Deva şi la varăşul Teodor Negru- mobilizarea
vegheze la bunul mers vele aflate în construcţie — aprecia tovarăşul Du deosebit se acordă atenţie întreprinderea de bere Ha ţiu. Cauzele sînt multe, cu constructor
al treburilor — maiştri, la Orăştie, tovarăşul Ioan mitru Bucur. Cauzele a- recuperării rămînerilor în ţeg, la cauzele care le-au noscute. Am început anul cheia prim
tehnicieni, ingineri, con_ Păstrăv arăta : „Pe 5 luni cestei restanţe se datoresc urmă din sectorul coopera generat, a dat asigurări că greoi, nu am avut fronturi anului cu j
ducători de unităţi. De ne-am realizat planul la atît lipsurilor noastre, ale tist. Pentru aceasta se va minusurile vor fi grabnic de lucru asigurate, ritmu şi chiar cu •
asemenea, se impune majoritatea obiectivelor pe beneficiarului, îndeosebi acorda mai multă atenţie recuperate, pentru ca cele rile au fost prea lente. re. Totodat
un înalt spirit de răs care le construim la Orăş insuficientei preocupări rezolvării problemelor de două obiective să fie fina Pentru a ne recupera ră- neajunsuril
pundere pentru calitatea tie. Probleme avem însă pentru asigurarea tuturor documentaţie şi proiectare, lizate integral cît de cu mînerile în urmă ne-am pe şantiere
■lucrărilor, ştiut fiind că mai cu seamă la calitatea materialelor şi utilajelor ca şi a forţei de muncă, rând. Ne vom strădui — stabilit un program de troşani.
mai sînt cazuri cînd se lucrărilor, la buna gospo de care constructorii au mai cu seamă meseriaşi în a spus vorbitorul să pre măsuri concrete, a cărui Referindi
consumă mult timp, ma dărire a materialelor la nevoie pentru a le pune în zidărie. dăm beneficiarului, pî înfăptuire o urmărim înde necorespun
teriale şi bani pentru o punctele de lucru. Aş soli operă, dar şi constructori Şi Grupul de şantiere nă la finele acestei luni, aproape, pe fiecare şantier, nele şaritie:
serie de remedieri. cita ca pe şantierul din O- lor, lipsei unor materiale şi Rîu Mare-Retezat a acu capacitatea integrală a în in fiecare localitate unde tovarăşul
A trecut o jumătate răştie al T.C. Deva să se unor mijloace suficiente şi mulat de la începutul a- treprinderii de bere Haţeg, avem obiective de constru stăruit în c
de an şi nu mai este timp contureze mai repede con corespunzătoare de descăr nului un volum mare să rezolvăm luna viitoare it. Solicităm mai mult pra aportul
de motivări şi lamentări, cepţia despre mecanizarea care şi depozitare a utila de nerealizări — a spus în problema ultimelor utilaje 6prijin şi de la I.M.C. Bîr- dicatele d\:
trebuie depuse strădanii unor lucrări, în vede jelor .sosite de la furnizori. cuvîntul său tovarăşul ing. pentru linia a Ii-a de ci eea, mai cu scamă în livra donstrucţ-’
permanente pentru îmbu rea creşterii productivită — Valea Jiului este un Viorel Dănilă, iar în semes ment de la Ghîşcădaga să rea ritmică a panourilor, a nemijlor-iVcT
nătăţirea grabnică a ac ţii muncii în construcţii", îhare Leheliciar de inves trul al 11-leă ăl anului a- sporim volumul lucrărilor altor materiale de con de pari eî, ■
tivităţii de investiţii Subliniind greutăţile şi tiţii — sublinia tovarăşul vem un plan deosebit de la Fabrica de mobilă din strucţii. ducă în m
Sub toate aspectele. Pen neajunsurile proprii cu ca Clement Negruţ — dar re mobilizator. N-aş vrea să Petrila şi, în acelaşi timp, Relevând unele neajun zare a într
tru recuperarea rămî- re I.P.A. „Vîscoza" Lupeni alizările din acest an sînt scuz propriile lipsuri şi ne să asigurăm o calitate ire suri din activitatea de in stabilirea c
sherilor în urmă şl se confruntă în domeniu] modeste. Sîntem responsa ajunsuri, care au concurat proşabilă întregii noastre vestiţii a judeţului, tovară crete ale
pregătire tempi&îta a investiţiilor, tovarăşa Ro- bili de sarcinile mari ce ne la înregistrarea acestor activităţi. şul Toina Cazacu a apreci rea ordinii
PÎ'lttutui de -îlrivestiţii pe dica Tatulici a relevat revin. Rezolvarea investi restanţe, însă lipsa forţei In cuvîntul său, tovară at că ele se datoresc deo stabilizarea
finul viitor este necesar că volumul mare de nerea- ţiilor înseamnă la noi asi de muncă la nivelul sarci şul Vichente Bălan a stă potrivă constructorilor, be că, extinde
ca organele şi organiza lizări înregistrat de între gurarea fronturilor de lu nilor de plan, a unor uti ruit în mod deosebit asu neficiarilor, proiectanţilor, global, as
ţiile de partid, consiliile prindere este determinat în cru in cărbune, asigurarea laje şi piese de schimb, ca pra necesităţii creşterii rit furnizorilor de materiale şi mai bune c
oamenilor muncii să-şi cea mai mare parte de ne- producţiei de cărbune mai şi calamitatea care ne-a lo mului de execuţie pe toate utilaje tehnologice, că toţi că şi viaţă
ridice Ia un nivel supe avizarea încă a- obiectivu precis spus. Sîntem la ju vit luna trecută ne-au gre şantierele judeţului, apro aceşti factori au datoria să rii construc
rior activitatea de condu lui, deşi toate documenta mătatea anului. Avem con vat în mod considerabil vizionării mai bune cu acţioneze dinamic, concer- lor.