Page 79 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 79

6419     SIMBATA, 24 IUNIE 1978                                                                                                                                     rag. 3


    CTD             LA  ÎNCHEIEREA  ANULUI  DE  STUDIU  ÎN                  cartea © scena $ .ecranul cartea ® scena # ecranul
                    fNVĂŢĂMINTUL POLITiCO-IDEOLOGIC
                = î j
    :area               Dezbatere antrenantă,                             Oaspete   al   judeţului

                                                                        nostru  —  in  cadrul  schim­   Un film românesc de dezbatere
    silfii                cu participare largă                          burilor   cultural-artistice
                                                                        dintre  România  şi  R.  P.
                                                                        Bulgaria  —  ansamblul  de
                                                                                                      Alexandru  Tatos  —  după
                                                                        cîntece   şi   dansuri   al   ce  şi-a  făcut  un  excelent   pentru  viaţa  lor.  Din  acest   cicolul  de  lumină  al  adevă­
                                                                                                                                                       rului,  demonstrează  convin­
                                                                                                                              motiv  —  depistat  ulterior,
      un  sos-    (Cursul  de  Ha  organizaţia   creşterea   productivităţii   Casei  de  cultură  ai  Uniu­  nume  In  teatru,  cu  specta­  după  ce  experimentul  s-a   gător   uriaşa   discrepanţă
    itor  de  de-   de  bază  de  partid  de  Ha   munoii,  reducerea  cheltuie­  nii  judeţene  a  cooperaţiei   cole  memorabile  —  a  de­  consumat   intr-un   registru   dintre   imaginea   glosată   a
    ţpulare   şi   Direcţia  judeţeană  P.T.Tc.   lilor   materiale,   folosirea   din  oraşul  Plovdiv,  a  po­  butat  cu  strălucire  In  cine­  dureros  —  cazul  Doinei  in­  societăţii  de  consum,  -  aşa
    unctele de   şi-a  încheiat  activitatea  pe   raţională,  cu  maximă  efi­  posit, ieri, la Deva.  matografie  cu  „Mere  roşii".   cumbă  tragicul,  pentru  că   cum  apare  ea  in  Nechez»
                 anul de studiu 1977 —1978.   cienţă  a  materiilor  prime,   La  Casa  de  cultură  din
                 Cu  acest  prilej  a  avut  loc   a  materialelor,  energiei  şi                   Noul  film  al  lui  Tatos,  prin   întotdeauna  este  tragic  cînd   mann,  şi  imaginea  plină  de
    numeroase                                                           oraşul  reşedinţă  de  judeţ,   excelenţă  unul  de  dezbate­  un  om  tinăr,  pe  care  socie­  contradicţii,   grave,   devo­
    i  în  fictiivi-   dezbaterea  finală  ia  tema   combustibililor,  a  maşini­  ansamblul   de   cîntece   re,   reconfirmă   cu   vigoare   tatea  l-a  investit  cu  o  ne­  rante,   propagind   in   con­
    ■Uor, mai a-   vMnd  măsurile  de  reorga­  lor şi instalaţiilor.   populare  din  ţara  vecină   deschiderile   unui   cineast   mărginită   încredere,   acor-   ştiinţe   sentimentul   aniht-
    îirii   celor   nizare  pe  baze  noi  a  con­  Alţi  tovarăşi  printre  ca­  şi  prietenă,  care  pentru   care,  in  contextul  ascensiu­  dîndu-i toată căldura urna-  lant  al  alienării  şi  al  des­
    xluţii  con-   ducerii  şi  planificării  eco-   re  Ana  Georgescu,  Sinezia   merite  artistice  deţine  ti­  nii   tinerei   cinematografii     personalizării.
    devize  pre-   nomico-ifinanciare  adoptate   Ghena,  Ana  Milea,  Marga­  tlul  de  Laureat  şi  Meda­  româneşti,  reprezintă  o  cu­
    excesive  de   de  Plenara  C.C.  al  P-CJR.   reta  Nandrea,  Iuliana  Sze-   lia  de  aur,  o  susţinut  un   loare  specială.  Tatos  este       Lung  şi  anevoios  e  dru­
    -adimensio-   din 22-23 martie a.c.    kely,  Vasile  Frăţilă,  Ana   spectacol  care  s-a  bucu­  adeptul  declarat  al  polemi­  Rătăcire        mul  Doinei  pină  la  reali­
    şi  de  cele   De  la  început  subliniem   Orişan,  Melania  Bucur  au   rat  de  un  binemeritat  suc­  cii  cu  tot  ceea  ce  infes­           zarea   adevăratelor   valori,
    «misiuni  de   că  dezbaterea  a  fost  reuşi­  pus  cu  pregnanţă  în  evi­  ces.              tează   climatul   sănătos   al                    pină   la   preţuirea   acelui
    ri.  O  situa-   tă,  antrenantă,  printr-un   denţă  măsurile  stabilite  de   Programul  artiştilor  oas­  societăţii  noastre,  cu  rătă­       mod  de  viaţă,  cu  adevărat
    ătoare   în   viu  schimb  de  idei  şi  prin­  Plenara  din  martie  a  C.C.   peţi a oferit publicului de-  cirile  care,  pe  planul  indi­  nismului   revoluţionar,   toate   liber  şi  omenesc,  pe  care
     proiectare   tr-o   largă   participare   e   al  P.C.R.  cu  privire  la  sti­                vidului  şi  pe  cel  social,  a-   şansele  împlinirii  personali­  tinăra  —  din  lipsă  de  ex­
     a  faptului   cursanţilor.  Chiar  în  debu­  mularea  participării  oame­                     duc prejudicii.          tăţii   sub   zodia   demnităţii,   perienţă,   din   instabilitate
    construoţii-   tul  discuţiei  s-a  relevat   nilor  muncii  la  realizarea   Succesul                                    dreptăţii   şi   echităţii,   cînd   etică,  din  uşurinţă  şi  ires   :
    â  ridicat  în   meritul  deosebit  al  secre­  beneficiilor,  precum  şi  eu                     O  astfel  de  rătăcire  (in   un  om  tinăr,  repetăm,  se   ponsabilitate   il   abandonea­
    il total al  tarului  general  al  partidu­  privire la utilizarea lor.  ansamblului de         cel  mai  propriu  sens  al  vo­  lasă   pradă   unei   mpmiri   ză  ca,  în  final,  cînd  resur­
                 lui,   tovarăşul   Nicolae                                                         cabulei,  cum  demonstrează   perfide,  dovedind  lipsă  de   sele  psihice  se  epuizează,
                                             La  reuşita  dezbaterilor,
     neajunsuri   Geauşescu,  în  iniţierea  mă­  ia  clarificarea  unor  proble­  cîntece          însuşi  titlul),  este  şi  expe­  discernămint.   să  se  întoarcă  la  matcă,  pe
    îeficiarilor,   surilor  cu  privire  la  pune­  me  ţin-înd  de  noul  meca­                   rienţa  Doinei  —  protago­  „Rătăcire"  este,  prin  ur­  binecuvintatul   şi   ocrotitorul
    i proiectan­  rea  pe  baze  noi,  larg  de­  nism   economico-finanoiar   populare             nista  Ulmului  —  care  fura­  mare,   radiografia   unui   e-   pămint al patriei.
    ta  o  poartă   mocratice,  a  conducerii  e-   un  aport  important  a  a-                     tă  de  mirajul  occidentului,   şec  individual,  pornit  de  la   Ioana   Pavelescu   tran­
    lizaţii   de   conomiei  naţionale,  a  parti­  vut  tovarăşul  Doinei  Stăn-   bulgare         de  un  sentiment  ce  se  do­  falsele  premise  ale  unei  fal­  scrie  cu  fineţe  psihologică
     ale oame- '   cipării  cointeresate  a  oa­                                                    vedeşte  a  li  total  inconsis­  se  fericiri,  implinit  in  cir­  sinuozităţile   unei   dramatice
    re  nu  s^au   menilor  muncii  la  dezvol­  culea,  contabilul  şef  al  Di­                   tent,  işi  părăseşte  ţara,  fa­  cumstanţa   obiectivei   con­  experienţe   existenţiale.   A-
     răspunde-   tarea mai accentuată a eco­  recţiei  judeţene  de  postă  şi   vean, într-o aleasă inter­  milia,  prietenii,  pentru  a  se   fruntări   dintre   iluzoriu   şi   devărul   degajat   de   cazul
    eneral   de   nomiei  naţionale,  la  intro­  telecomunicaţii  (care  face   pretare,  bogăţii  din  fol­  angaja  pe  un  drum  plin  de   real.  Alexandru  Tatos  exa­  personajului   avertizează   ţi
    ivităţii  din   ducerea   indicatorilor   de   parte  din  altă  formă  de  în-   clorul  bulgar  şi  reuşite   nebănuite primejdii,  minează   cazul   Doinei   nu   invită   la   reflecţie.   Alături
    Iţiilor.  Nici   producţie  netă  şi  fizică,   văţămînt),   invitat   special   momente  de  pantomimă   Scenariul  lui  Ion  Băieşu   dintr-o   perspectivă   didacti­  de  actriţă,  evoluează  Dan
    an,  muni-   care   comensurează   mai   pentru  aceasta  de  către  se­  umoristică muzicală. Cîn-   prelucrează  un  caz  particu­  că,  ci  dinlr-una  complexă,   Nuţu,  Klaus  Gehrke,  Regina
    ■şti de con_   precis  şi  mai  just  efortul   cretarul   comitetului   de   tecele  „Păduricea  mea   lar,  unul  care,  evident,  nu   care  descoperă  nuanţat  re­  Heintze   şi   Gina   Palrichi,
    f al a etivi­  propriu  al  fiecărui  colectiv   partid  al  instituţiei,  -tova­  frumoasă", „Răceniţa", „A   are  cum  să  poarte  ampren­  laţia  dintre  cauză  şi  efect.   jocul   lor   aureolind   acest
     şi  sociale   în  crearea  şi  valorificarea   răşul  Haralambie  Muntea-   pornit Anghelina", „Subţi­  tele   generalităţii.   Aceasta   Tocmai,  de  aceea,  nimic  nu   film,  accentuăm  de  dezba­
    it  perseve-   bunurilor  materiale  ale  so­  nu.  Propagandistul  cursu­  rica  Nida",  „Secerişul"  şi   pentru  că  Doina  face  parte   pare  să  fie  moralizator  in   tere,  cu  solaritatea  adevă­
    n  aplicarea   cietăţii.  Aceste  idei  ale  se­  lui,  tovarăşa  Olivia  Mure-   altele,  culese  din  folclo­  din  categoria  infimă  a  ră­  acest  film.  Morala'  intimplă-   rului şi a sincerităţii.
                 cretarului  general  al  parti­
    'ermitate  a   dului  sînt  de  o  inestimabi­  şan  a  adoptat  o  manieră   rul  de  ieri  şi  de  azi  al   tăciţilor,  dintre  cei  care  nu   rii  reiese  din  însăşi  suma
    e  şi  econo-                           corespunzătoare  în  condu­  Bulgariei,  s-au  bucurat   izbutesc să afle un ideal  faptelor  care,  puse  sub  fas­  AL COVACI
    mducă   la   lă   valoare   teoretică   şi   cerea  activităţii  finale,  a-   de uo real succes.
     activităţii   practică,  ele  avînd  rolul  să   sigurînd   participarea   la   De Ia cîntecul popular,    „Declaraţie de dragoste**
    «ţă  de  îip-   revoluţioneze  concepţia  cu   dezbatere  a  marii  majori­  pină  la  strălucitele  mo­
    iurile  exis­  privire  la  producţie  şi  des­  tăţi a cursanţilor.  mente de pantomimă aie
    ta din acest   facere,  la  conducerea  eco­  Activitatea  finală  a  cursu­  grupului „Bufosincronistic"   Apărută  la  Editura  „Al­  plu  dialog  între  tineri  (mai  întrebări  şi  răspunsuri  ma­
    tie se fac şi   nomiei  naţionale.  La  aces­  lui,  a  dovedit  largul  inte­  —întregul spectacol al an­  batros",  cartea  lui  George   cu  seamă  elevi)  şi  profe­  jore  despre  viaţă,  despre
    nicipale  şi   te  idei  s-au  referit  în  cu-   res  de  care  se  bucură  în   samblului Casei de cultu­  Şovu,  „Declaraţie  de  dra­  sori,  părinţi,  oameni  pentru   familie,  despre  acele  cazuri
    irtid   care   vîntul  lor  tovarăşii  Gheor-   rândurile  oamenilor  mun­  ră  a  Uniunii  judeţene  a   goste",  se  înscrie  intre  lu­  care  dragostea  a  lost  un  e-   de  dragoste  pripită  care  se
    t  •  eficient   ghe  Lascu,  Maria  Călines-   cii  măsurile  adoptate  de   cooperaţiei  din  oraşul   crările  —  nu  prea  multe  la   chilibru   pe   lot   parcursul   rupe  la  puţină  vreme  de  fa
    iţi rea stilu-   cu,  Ion  Cugerean,  Eugenia   Plenara  din  martie  a  C.C.   Plovdiv,  s-a  bucurat  în   număr  —  avind  ca  temă   vieţii.   întemeierea ei.
     de  muncă   Curea şi alţii.                                        judeţul nostru de un fru­    adolescenţa,   acest   impre­  De  la  acel  S.O.S.  cu  ca­  Am  spune  că  autorul  nu  t
     conducere    fftînd  pe  rînd  au  fost   al  P.C.R.,  hotărîrea  lor  fer­  mos  succes,  confirmind,   sionant   zbor   spre   lume,   re  se  deschide  cartea  —   dă  sfaturi  gratuite,  ci  pu-  j
                                            mă  de  a  lupta  neobosit
    ■.aţiilor  de   dezbătute  apoi  problemele   pentru  înfăptuirea  sarcini­  prin  repertoriu  şi  ţinută   spre maturitate.  unde  tinorul  Bogdan  şi  co­
    i.ţile subor-   privind  aprovizionarea  teli-   lor  ce  le  revin,  fiecăruia  la   artistică, titlul de Laureat   Cele  aproape  200  de  pa­  legii  lui  sînt  chemaţi  la  o   ne  toate  aceste  probleme  t
                                                                                                                                                       intr-un  dialog  sincer,  cursiv,  1
     ras  la  răs-   nico-materială,  fundamen­  locul său de muncă.    şi aleasa distincţie de aur   gini  ale  cărţii  au  la  bază,   dezbatere   avind   ca   temă   limpede.  Cartea  lui  George  \
    i'inova-ţi de   tarea  riguroasă  a  planului,                      pe care le deţin.            aşa  cum  scrie  şi  autorul,   o   declaraţie   de   dragoste,
    xregis trate,   participarea  largă  a  tutu­  CORNEL ARMEANU                                    „cel  mai  de  preţ  sentiment   şi  pină  la  acea  pledoarie   Şovu  este  un  dialog  educa-  \
      care   se   ror oamenilor muncii la                                                            al  nostru,  al  oamenilor,  dra­  pentru  cei  ajunşi  in  faţa  o-   ţional   care   emoţionează   c1
    .1   urmărit                                                                                     gostea".   Această   „chestiu­  tiţerului  stării  civile  —  sînt   titorul de orice virstă.   î
    narea  pro-                                                                                      ne   arzătoare"   îl   conduce   zeci  şi  zeci  de  întrebări  şi
     e.            Păstrarea igienică a mărfurilor                                                  pe autorul cărţii la un am­  tot atitea răspunsuri. Sint      MIRON ŢfC ţ
                            cerinţă elementară a unui
     rarea   lip-
     linirea  rit-
      de  inves-                        comerţ civilizat
     isibil  —  a
     —  ca  şi  a-   Bunurile  de  larg  consum,   rătoarele  puteau  ieşi  şi  in­  pozităm ca lumea". In apro­
     nătate  de   în  drumul  lor  spre  oamenii   tra  în  voie.  „Ce  să  ie  facem   piere,  frigiderul,  în  perfectă
     e  obiective   muncii, trec inevitabil şi prin   muştelor ?“ — se întreba Ne-   stare  de  funcţionare,  era  a-
     ţul  curent,   acele  încăperi  din  spatele   lica  Micioşon,  şefa  unităţii   procfpe  gol.  Stăm  de  vorbă
     or.rnene de   unităţilor  de  desfacere,  aşa   nr. 48. E o întrebare la care   cu  Luca  Moga,  responsabi­
      'une   în   zise  depozite  de  mină,  de   trebuie să răspundă condu­  lul Autoservirii nr. 51, după
     î  aibă  asi-   unde se pun, pe rînd în vîn-   cerea fiecărei unităţi comer­  ce mai întii vizităm magazia
       normale   zare. Cum sînt depozitate şi   ciale.                 de mină, unde constatăm or­
     lucrărilor,   păstrate  aici  ?  lată  întreba­  Cînd am intrat în magazia   dine, curăţenie, rînduială. „In
     •nţionat că   rea  care  a  constituit  tema   unităţii cu autoservire nr. 51,  perioada  călduroasă  e  foar­
      Petroşani   raidului  efectuat  prin  cîteva                     te important să păstrăm mar­
      dublu  fa-   unităţi comerciale din Haţeg                        fa,  în  special  cea  alterabilă,
     productivi-   şi Simeria.                    RAID PRIN            în  condiţiile  cele  mai  bune.
     trebui  să    Unitatea „Unic" din Haţeg,                          Tocmai  de  aceea  acordăm
     a  sută,  că   pusă în funcţiune de curînd,   HAŢEG Şl SIMERIA    mare atenţie funcţionării fri­
     re  un  vo-   este  apreciată  de  consuma­                       giderelor,  camerelor  frigori­
     u  o  struc-   tori  pentru  buna  ei  aprovi­  prima  care'  ne-a  întîmpinat   fice. Un alt aspect ii consti­
     tă,  în  mai   zionare  şi  servire.  In  maga­  a  fost  o  pisică  tărcată,  ro­  tuie  scoaterea  din  vînzare  a   Cantina  minerilor  de  la  Pctrila  a  fost  extinsă  si  modernizată,  dotată  cu  mobilier  noti
     urii,  tova-   zia de mină — cantităţi su­  tunjoară.  Abia  apoi  ne-am   mărfurilor cu termen de ga­  şi  încadrată  cu  personal  competent.  Zilnic,  la  intrarea  in  cele  patru  schimburi,  aici  ser­
                                                                                                     vesc  masa  —  o  hrană  caldă,  bună  .şi  îndestulătoare  —  1  670  de  muncitori  care  lucrează  in
     a  apreciat   ficiente de zahăr, făiriă, bis­  întâlnit  cu  responsabila  So-   ranţie  depăşit".  „Ce  faceţi   subteran.
     divelor  de   cuiţi,  aşezate  în  ordine,  fe­  fica  Diconi.  Ni  s-a  spus  că   cu  marfa  care  nu  oferă  su­
     e  vor  în-   rite  de  umezeală.  Încăperea   unitatea  a  fost  recent  reno­  ficientă garanţie, sub aspect
     nestru  al   e  destul  de  mare  numai  că   vată,  numai  că  acoperişul   igienic  ?”.  „O  scoatem  ur­  pe urmele materialelor publicate.
                                                                       gent din consum".
      îndeplinit   — aşa cum ne spunea Krei-   n-a fost reparat ca lumea şi
     iră depăşi.   bik  losif,  şeful  unităţii  —  ar   apa se scurge prin tavan. In   In  legătură  cu  alimentara
     emnalat şi   mai  fi  nevoie  de  nişte  raf­  magazie  e  dezordine:  multe   de  pe  strada  30  Decembrie,
     •nai există   turi  pentru  a  nu  se  aşeza   lăzi  cu  biscuiţi  sînt  rupte,   avem  la  redacţie  o'reclama-   La  articolul  cu  titlul  de   nevoie  de  intervenţia  pre­  şi  Miliţiei  municipale  De­
     l.M.M. Pe-  sacii  cu  zahăr  farin,  de  pil­  cîţiva saci cu făină şi zahăr  ţie  :  Constanţa  loniţă  şi-a   mai  sus  am primit  răspun­  sei  pentru  buna  aprovizio­  va  că  e  nevoie  de  inter­
                 dă, direct pe podea. Aceeaşi   —  găuriţi,  printre  ei  făcîn-   trimis o nepoţică să cumpe­  sul  Trustului  judeţean  de   nare  a  unităţii  Gostat  din   venţia  lor  în  cadrul  ter­
       i situaţia   ordine şi curăţenie şi în de­  du-şi culcuş vreo 3-4 pisici :   re glucoză şi vînzătoarea i-a   I.A.S.,  a  cărei  unitate  din   piaţă, dar socotim că ea va  menului  dat  de  lege  pen­
                                                                                                                                                        tru  a  răspunde  cu  măsuri
      e de pe u-   pozitele  cofetăriei  „Violeta".   „Ştiţi — ne spunea luliu Al-   dat  fetiţei  marfă  alterată.   piaţă  era  vizată  în  articol,   la sesizările px-esei. Şi o fa­
      judeţului,   Saveta Cindea, responsabila   bulescu, îndrumătorul comer­  '„Erau  ultimele  cutii"  —  ne   şi pe care-1 publicăm.  „Piaţa agroalimentară   cem  deoarece,  din  constar-
       l Lazăr a   unităţii, ne spunea că depo­  ţului din Haţeg — avem şoa­  spunea Sută Iren, vînzătoa­  „In  urma  articolului  a-                   tăi’ile   ulterioare   apariţiei
     .1 său asu-   zitarea  în  cele  mai  bune   reci  în  magazie  şi  de  aceea   rea  în  culpă.  Nu  e  un  mo­  părut în ziarul   „Drumul  a municipiului Deva   articolului,  nu  am  obser­
       care sin-   condiţii a mărfii care urmea­  ţinem pisicile. Există un con­  tiv care să fi justificat gestul.   socialismului",  din  7  iunie    vat  vreo  intenţie  de  a  ac­
       tăţile de   ză a fi pusă în consum con­  tract pentru deratizare înche­  Vizităm  magazia  de  mină,   1978,  au  fost  luate  urmă­  — o prietenă a   ţiona  din  partea  celor  două
                                                                       cu  care  ocazie  constatăm
        ducerea   stituie  o  preocupare  impor­  iat  cu  cooperativa  „Progre­                  toarele  măsuri  :  în  perioa­                       instituţii.  Pe  mesele  des­
     \ru zaţiilor   tantă a întregului colectiv şi   sul” din Deva, dar nu se res­  dezordine, cîrnaţi afumaţi lă­  da 8—11 iunie,   unitatea  gospodinelor, nu un   tinate  în  piaţă  expunerii
        :
       să şi-l a-   tocmai  de  aceea  a  trecut   pectă, aşa că am apeiat la.T   saţi  la  dispoziţia  muştelor,   Gostat  din  piaţă  a  fost  a-   loc de refugiu   pi-oduselor  agroalimentare,
      a Organi-   multă vreme de cînd nu s-au   metoda clasică, cu pisicile,..”.   marfa  pusă  alandala.  Res­  provizionată cu   1 600 kg             ca  şi  în  alte  locuri  din  pia­
      socialiste,   înregistrat  reclamaţii  din   O  fi  clasică  metoda  numai   ponsabila unităţii, Iuliana Ţu-  varză timpurie,   4 000 kg  pentru beţivi !"  ţă,  diverşi  cetăţeni  coiv
      /elor con-   partea clienţilor cofetăriei. O   că  pisicile  se  plimbă  peste   cudean era la reciclare. Spe­  cartofi  timpurii,  500  kg  ar­  sumă  în  continuare  bău­
       ia, întări-   situaţie  similară  l«  unitatea   biscuiţi, făină, zahăr...  răm  că  va  avea  prilejui  să   dei,  400  kg  castraveţi,  500   sta  permanent  in  atenţia   turi,  cumpărate  din  unită­
      liscîplinei,   mezeluri, unitatea 48, ia bo­  Unitatea  nr.  57  Simeria.   afle ce importanţă are depo­  kg  roşii,  200  kg  fasole  ver­  Trustului   judeţean   de   ţile  de  desfacere  de  aici  ale
      i de mun-   dega  din  piaţă  şi  la  alte  u-   In magazie însemnate canti­  zitarea mărfii în condiţiile de   de,  2  000  buc.  ardei  iuţi,   I.A.S.,  aşa  cum  a  stat  de­  I.C.S.  mărfuri  alimentare
      acordului   nităţi.  Numai  că  aici  erau   tăţi  de  salam  şi  cîrnaţi  lă­  igienă optime, precum şi cit   3  000  kg  ceapă  verde,  300   altfel  şi  în  alte  perioade   Deva  ,unitatea  nr.  1  a  a-
       -ea celor   prezente şi muştele. Unităţile   sate  descoperite,  la  dispozi­  de  greşit  este  să  se  .  pu­  kg  usturoi  verde  etic.  Ţuica   cesteia  dispunând  de  sto­
      i de mun-   pomenite  moi  sus  aveau   ţia  muştelor.  „Abia  am  pri­  nă  în  vînzare  marfă  alte­  ia  butoi  a  fost  scoasă  din  .  cînd  n-a  fost  nevoie  de  in­  curi  de  băuturi,  pe  care
                                                                                                                             tervenţia  ziarului.  Reamin­
                                                                                                        11
      î muncito-   plase  de  sîrmă  la  geamuri,   mit marfa — ne spunea Lu-   rată.             vînzare .  Răspunsul  nu  ne   tim  cu  această  ocazie  Di­  le-a  afişat  ostentativ  în  vi­
       i familiile  dar  uşile  magaziilor  erau   creţia Potei — şefa unităţii                   lasă  să  înţelegem  dacă  în   recţiei comerciale judeţene  trină. .
                 deschise vraişte, aşa că zbu­  —  şi n-am avut timp s-o de­     TRAIAN BONDOR    viilor va mai fi sau nu
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84