Page 79 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 79
6419 SIMBATA, 24 IUNIE 1978 rag. 3
CTD LA ÎNCHEIEREA ANULUI DE STUDIU ÎN cartea © scena $ .ecranul cartea ® scena # ecranul
fNVĂŢĂMINTUL POLITiCO-IDEOLOGIC
= î j
:area Dezbatere antrenantă, Oaspete al judeţului
nostru — in cadrul schim Un film românesc de dezbatere
silfii cu participare largă burilor cultural-artistice
dintre România şi R. P.
Bulgaria — ansamblul de
Alexandru Tatos — după
cîntece şi dansuri al ce şi-a făcut un excelent pentru viaţa lor. Din acest cicolul de lumină al adevă
rului, demonstrează convin
motiv — depistat ulterior,
un sos- (Cursul de Ha organizaţia creşterea productivităţii Casei de cultură ai Uniu nume In teatru, cu specta după ce experimentul s-a gător uriaşa discrepanţă
itor de de- de bază de partid de Ha munoii, reducerea cheltuie nii judeţene a cooperaţiei cole memorabile — a de consumat intr-un registru dintre imaginea glosată a
ţpulare şi Direcţia judeţeană P.T.Tc. lilor materiale, folosirea din oraşul Plovdiv, a po butat cu strălucire In cine dureros — cazul Doinei in societăţii de consum, - aşa
unctele de şi-a încheiat activitatea pe raţională, cu maximă efi posit, ieri, la Deva. matografie cu „Mere roşii". cumbă tragicul, pentru că cum apare ea in Nechez»
anul de studiu 1977 —1978. cienţă a materiilor prime, La Casa de cultură din
Cu acest prilej a avut loc a materialelor, energiei şi Noul film al lui Tatos, prin întotdeauna este tragic cînd mann, şi imaginea plină de
numeroase oraşul reşedinţă de judeţ, excelenţă unul de dezbate un om tinăr, pe care socie contradicţii, grave, devo
i în fictiivi- dezbaterea finală ia tema combustibililor, a maşini ansamblul de cîntece re, reconfirmă cu vigoare tatea l-a investit cu o ne rante, propagind in con
■Uor, mai a- vMnd măsurile de reorga lor şi instalaţiilor. populare din ţara vecină deschiderile unui cineast mărginită încredere, acor- ştiinţe sentimentul aniht-
îirii celor nizare pe baze noi a con Alţi tovarăşi printre ca şi prietenă, care pentru care, in contextul ascensiu dîndu-i toată căldura urna- lant al alienării şi al des
xluţii con- ducerii şi planificării eco- re Ana Georgescu, Sinezia merite artistice deţine ti nii tinerei cinematografii personalizării.
devize pre- nomico-ifinanciare adoptate Ghena, Ana Milea, Marga tlul de Laureat şi Meda româneşti, reprezintă o cu
excesive de de Plenara C.C. al P-CJR. reta Nandrea, Iuliana Sze- lia de aur, o susţinut un loare specială. Tatos este Lung şi anevoios e dru
-adimensio- din 22-23 martie a.c. kely, Vasile Frăţilă, Ana spectacol care s-a bucu adeptul declarat al polemi Rătăcire mul Doinei pină la reali
şi de cele De la început subliniem Orişan, Melania Bucur au rat de un binemeritat suc cii cu tot ceea ce infes zarea adevăratelor valori,
«misiuni de că dezbaterea a fost reuşi pus cu pregnanţă în evi ces. tează climatul sănătos al pină la preţuirea acelui
ri. O situa- tă, antrenantă, printr-un denţă măsurile stabilite de Programul artiştilor oas societăţii noastre, cu rătă mod de viaţă, cu adevărat
ătoare în viu schimb de idei şi prin Plenara din martie a C.C. peţi a oferit publicului de- cirile care, pe planul indi nismului revoluţionar, toate liber şi omenesc, pe care
proiectare tr-o largă participare e al P.C.R. cu privire la sti vidului şi pe cel social, a- şansele împlinirii personali tinăra — din lipsă de ex
a faptului cursanţilor. Chiar în debu mularea participării oame duc prejudicii. tăţii sub zodia demnităţii, perienţă, din instabilitate
construoţii- tul discuţiei s-a relevat nilor muncii la realizarea Succesul dreptăţii şi echităţii, cînd etică, din uşurinţă şi ires :
â ridicat în meritul deosebit al secre beneficiilor, precum şi eu O astfel de rătăcire (in un om tinăr, repetăm, se ponsabilitate il abandonea
il total al tarului general al partidu privire la utilizarea lor. ansamblului de cel mai propriu sens al vo lasă pradă unei mpmiri ză ca, în final, cînd resur
lui, tovarăşul Nicolae cabulei, cum demonstrează perfide, dovedind lipsă de sele psihice se epuizează,
La reuşita dezbaterilor,
neajunsuri Geauşescu, în iniţierea mă ia clarificarea unor proble cîntece însuşi titlul), este şi expe discernămint. să se întoarcă la matcă, pe
îeficiarilor, surilor cu privire la pune me ţin-înd de noul meca rienţa Doinei — protago „Rătăcire" este, prin ur binecuvintatul şi ocrotitorul
i proiectan rea pe baze noi, larg de nism economico-finanoiar populare nista Ulmului — care fura mare, radiografia unui e- pămint al patriei.
ta o poartă mocratice, a conducerii e- un aport important a a- tă de mirajul occidentului, şec individual, pornit de la Ioana Pavelescu tran
lizaţii de conomiei naţionale, a parti vut tovarăşul Doinei Stăn- bulgare de un sentiment ce se do falsele premise ale unei fal scrie cu fineţe psihologică
ale oame- ' cipării cointeresate a oa vedeşte a li total inconsis se fericiri, implinit in cir sinuozităţile unei dramatice
re nu s^au menilor muncii la dezvol culea, contabilul şef al Di tent, işi părăseşte ţara, fa cumstanţa obiectivei con experienţe existenţiale. A-
răspunde- tarea mai accentuată a eco recţiei judeţene de postă şi vean, într-o aleasă inter milia, prietenii, pentru a se fruntări dintre iluzoriu şi devărul degajat de cazul
eneral de nomiei naţionale, la intro telecomunicaţii (care face pretare, bogăţii din fol angaja pe un drum plin de real. Alexandru Tatos exa personajului avertizează ţi
ivităţii din ducerea indicatorilor de parte din altă formă de în- clorul bulgar şi reuşite nebănuite primejdii, minează cazul Doinei nu invită la reflecţie. Alături
Iţiilor. Nici producţie netă şi fizică, văţămînt), invitat special momente de pantomimă Scenariul lui Ion Băieşu dintr-o perspectivă didacti de actriţă, evoluează Dan
an, muni- care comensurează mai pentru aceasta de către se umoristică muzicală. Cîn- prelucrează un caz particu că, ci dinlr-una complexă, Nuţu, Klaus Gehrke, Regina
■şti de con_ precis şi mai just efortul cretarul comitetului de tecele „Păduricea mea lar, unul care, evident, nu care descoperă nuanţat re Heintze şi Gina Palrichi,
f al a etivi propriu al fiecărui colectiv partid al instituţiei, -tova frumoasă", „Răceniţa", „A are cum să poarte ampren laţia dintre cauză şi efect. jocul lor aureolind acest
şi sociale în crearea şi valorificarea răşul Haralambie Muntea- pornit Anghelina", „Subţi tele generalităţii. Aceasta Tocmai, de aceea, nimic nu film, accentuăm de dezba
it perseve- bunurilor materiale ale so nu. Propagandistul cursu rica Nida", „Secerişul" şi pentru că Doina face parte pare să fie moralizator in tere, cu solaritatea adevă
n aplicarea cietăţii. Aceste idei ale se lui, tovarăşa Olivia Mure- altele, culese din folclo din categoria infimă a ră acest film. Morala' intimplă- rului şi a sincerităţii.
cretarului general al parti
'ermitate a dului sînt de o inestimabi şan a adoptat o manieră rul de ieri şi de azi al tăciţilor, dintre cei care nu rii reiese din însăşi suma
e şi econo- corespunzătoare în condu Bulgariei, s-au bucurat izbutesc să afle un ideal faptelor care, puse sub fas AL COVACI
mducă la lă valoare teoretică şi cerea activităţii finale, a- de uo real succes.
activităţii practică, ele avînd rolul să sigurînd participarea la De Ia cîntecul popular, „Declaraţie de dragoste**
«ţă de îip- revoluţioneze concepţia cu dezbatere a marii majori pină la strălucitele mo
iurile exis privire la producţie şi des tăţi a cursanţilor. mente de pantomimă aie
ta din acest facere, la conducerea eco Activitatea finală a cursu grupului „Bufosincronistic" Apărută la Editura „Al plu dialog între tineri (mai întrebări şi răspunsuri ma
tie se fac şi nomiei naţionale. La aces lui, a dovedit largul inte —întregul spectacol al an batros", cartea lui George cu seamă elevi) şi profe jore despre viaţă, despre
nicipale şi te idei s-au referit în cu- res de care se bucură în samblului Casei de cultu Şovu, „Declaraţie de dra sori, părinţi, oameni pentru familie, despre acele cazuri
irtid care vîntul lor tovarăşii Gheor- rândurile oamenilor mun ră a Uniunii judeţene a goste", se înscrie intre lu care dragostea a lost un e- de dragoste pripită care se
t • eficient ghe Lascu, Maria Călines- cii măsurile adoptate de cooperaţiei din oraşul crările — nu prea multe la chilibru pe lot parcursul rupe la puţină vreme de fa
iţi rea stilu- cu, Ion Cugerean, Eugenia Plenara din martie a C.C. Plovdiv, s-a bucurat în număr — avind ca temă vieţii. întemeierea ei.
de muncă Curea şi alţii. judeţul nostru de un fru adolescenţa, acest impre De la acel S.O.S. cu ca Am spune că autorul nu t
conducere fftînd pe rînd au fost al P.C.R., hotărîrea lor fer mos succes, confirmind, sionant zbor spre lume, re se deschide cartea — dă sfaturi gratuite, ci pu- j
mă de a lupta neobosit
■.aţiilor de dezbătute apoi problemele pentru înfăptuirea sarcini prin repertoriu şi ţinută spre maturitate. unde tinorul Bogdan şi co
i.ţile subor- privind aprovizionarea teli- lor ce le revin, fiecăruia la artistică, titlul de Laureat Cele aproape 200 de pa legii lui sînt chemaţi la o ne toate aceste probleme t
intr-un dialog sincer, cursiv, 1
ras la răs- nico-materială, fundamen locul său de muncă. şi aleasa distincţie de aur gini ale cărţii au la bază, dezbatere avind ca temă limpede. Cartea lui George \
i'inova-ţi de tarea riguroasă a planului, pe care le deţin. aşa cum scrie şi autorul, o declaraţie de dragoste,
xregis trate, participarea largă a tutu CORNEL ARMEANU „cel mai de preţ sentiment şi pină la acea pledoarie Şovu este un dialog educa- \
care se ror oamenilor muncii la al nostru, al oamenilor, dra pentru cei ajunşi in faţa o- ţional care emoţionează c1
.1 urmărit gostea". Această „chestiu tiţerului stării civile — sînt titorul de orice virstă. î
narea pro- ne arzătoare" îl conduce zeci şi zeci de întrebări şi
e. Păstrarea igienică a mărfurilor pe autorul cărţii la un am tot atitea răspunsuri. Sint MIRON ŢfC ţ
cerinţă elementară a unui
rarea lip-
linirea rit-
de inves- comerţ civilizat
isibil — a
— ca şi a- Bunurile de larg consum, rătoarele puteau ieşi şi in pozităm ca lumea". In apro
nătate de în drumul lor spre oamenii tra în voie. „Ce să ie facem piere, frigiderul, în perfectă
e obiective muncii, trec inevitabil şi prin muştelor ?“ — se întreba Ne- stare de funcţionare, era a-
ţul curent, acele încăperi din spatele lica Micioşon, şefa unităţii procfpe gol. Stăm de vorbă
or.rnene de unităţilor de desfacere, aşa nr. 48. E o întrebare la care cu Luca Moga, responsabi
'une în zise depozite de mină, de trebuie să răspundă condu lul Autoservirii nr. 51, după
î aibă asi- unde se pun, pe rînd în vîn- cerea fiecărei unităţi comer ce mai întii vizităm magazia
normale zare. Cum sînt depozitate şi ciale. de mină, unde constatăm or
lucrărilor, păstrate aici ? lată întreba Cînd am intrat în magazia dine, curăţenie, rînduială. „In
•nţionat că rea care a constituit tema unităţii cu autoservire nr. 51, perioada călduroasă e foar
Petroşani raidului efectuat prin cîteva te important să păstrăm mar
dublu fa- unităţi comerciale din Haţeg fa, în special cea alterabilă,
productivi- şi Simeria. RAID PRIN în condiţiile cele mai bune.
trebui să Unitatea „Unic" din Haţeg, Tocmai de aceea acordăm
a sută, că pusă în funcţiune de curînd, HAŢEG Şl SIMERIA mare atenţie funcţionării fri
re un vo- este apreciată de consuma giderelor, camerelor frigori
u o struc- tori pentru buna ei aprovi prima care' ne-a întîmpinat fice. Un alt aspect ii consti
tă, în mai zionare şi servire. In maga a fost o pisică tărcată, ro tuie scoaterea din vînzare a Cantina minerilor de la Pctrila a fost extinsă si modernizată, dotată cu mobilier noti
urii, tova- zia de mină — cantităţi su tunjoară. Abia apoi ne-am mărfurilor cu termen de ga şi încadrată cu personal competent. Zilnic, la intrarea in cele patru schimburi, aici ser
vesc masa — o hrană caldă, bună .şi îndestulătoare — 1 670 de muncitori care lucrează in
a apreciat ficiente de zahăr, făiriă, bis întâlnit cu responsabila So- ranţie depăşit". „Ce faceţi subteran.
divelor de cuiţi, aşezate în ordine, fe fica Diconi. Ni s-a spus că cu marfa care nu oferă su
e vor în- rite de umezeală. Încăperea unitatea a fost recent reno ficientă garanţie, sub aspect
nestru al e destul de mare numai că vată, numai că acoperişul igienic ?”. „O scoatem ur pe urmele materialelor publicate.
gent din consum".
îndeplinit — aşa cum ne spunea Krei- n-a fost reparat ca lumea şi
iră depăşi. bik losif, şeful unităţii — ar apa se scurge prin tavan. In In legătură cu alimentara
emnalat şi mai fi nevoie de nişte raf magazie e dezordine: multe de pe strada 30 Decembrie,
•nai există turi pentru a nu se aşeza lăzi cu biscuiţi sînt rupte, avem la redacţie o'reclama- La articolul cu titlul de nevoie de intervenţia pre şi Miliţiei municipale De
l.M.M. Pe- sacii cu zahăr farin, de pil cîţiva saci cu făină şi zahăr ţie : Constanţa loniţă şi-a mai sus am primit răspun sei pentru buna aprovizio va că e nevoie de inter
dă, direct pe podea. Aceeaşi — găuriţi, printre ei făcîn- trimis o nepoţică să cumpe sul Trustului judeţean de nare a unităţii Gostat din venţia lor în cadrul ter
i situaţia ordine şi curăţenie şi în de du-şi culcuş vreo 3-4 pisici : re glucoză şi vînzătoarea i-a I.A.S., a cărei unitate din piaţă, dar socotim că ea va menului dat de lege pen
tru a răspunde cu măsuri
e de pe u- pozitele cofetăriei „Violeta". „Ştiţi — ne spunea luliu Al- dat fetiţei marfă alterată. piaţă era vizată în articol, la sesizările px-esei. Şi o fa
judeţului, Saveta Cindea, responsabila bulescu, îndrumătorul comer '„Erau ultimele cutii" — ne şi pe care-1 publicăm. „Piaţa agroalimentară cem deoarece, din constar-
l Lazăr a unităţii, ne spunea că depo ţului din Haţeg — avem şoa spunea Sută Iren, vînzătoa „In urma articolului a- tăi’ile ulterioare apariţiei
.1 său asu- zitarea în cele mai bune reci în magazie şi de aceea rea în culpă. Nu e un mo părut în ziarul „Drumul a municipiului Deva articolului, nu am obser
care sin- condiţii a mărfii care urmea ţinem pisicile. Există un con tiv care să fi justificat gestul. socialismului", din 7 iunie vat vreo intenţie de a ac
tăţile de ză a fi pusă în consum con tract pentru deratizare înche Vizităm magazia de mină, 1978, au fost luate urmă — o prietenă a ţiona din partea celor două
cu care ocazie constatăm
ducerea stituie o preocupare impor iat cu cooperativa „Progre toarele măsuri : în perioa instituţii. Pe mesele des
\ru zaţiilor tantă a întregului colectiv şi sul” din Deva, dar nu se res dezordine, cîrnaţi afumaţi lă da 8—11 iunie, unitatea gospodinelor, nu un tinate în piaţă expunerii
:
să şi-l a- tocmai de aceea a trecut pectă, aşa că am apeiat la.T saţi la dispoziţia muştelor, Gostat din piaţă a fost a- loc de refugiu pi-oduselor agroalimentare,
a Organi- multă vreme de cînd nu s-au metoda clasică, cu pisicile,..”. marfa pusă alandala. Res provizionată cu 1 600 kg ca şi în alte locuri din pia
socialiste, înregistrat reclamaţii din O fi clasică metoda numai ponsabila unităţii, Iuliana Ţu- varză timpurie, 4 000 kg pentru beţivi !" ţă, diverşi cetăţeni coiv
/elor con- partea clienţilor cofetăriei. O că pisicile se plimbă peste cudean era la reciclare. Spe cartofi timpurii, 500 kg ar sumă în continuare bău
ia, întări- situaţie similară l« unitatea biscuiţi, făină, zahăr... răm că va avea prilejui să dei, 400 kg castraveţi, 500 sta permanent in atenţia turi, cumpărate din unită
liscîplinei, mezeluri, unitatea 48, ia bo Unitatea nr. 57 Simeria. afle ce importanţă are depo kg roşii, 200 kg fasole ver Trustului judeţean de ţile de desfacere de aici ale
i de mun- dega din piaţă şi la alte u- In magazie însemnate canti zitarea mărfii în condiţiile de de, 2 000 buc. ardei iuţi, I.A.S., aşa cum a stat de I.C.S. mărfuri alimentare
acordului nităţi. Numai că aici erau tăţi de salam şi cîrnaţi lă igienă optime, precum şi cit 3 000 kg ceapă verde, 300 altfel şi în alte perioade Deva ,unitatea nr. 1 a a-
-ea celor prezente şi muştele. Unităţile sate descoperite, la dispozi de greşit este să se . pu kg usturoi verde etic. Ţuica cesteia dispunând de sto
i de mun- pomenite moi sus aveau ţia muştelor. „Abia am pri nă în vînzare marfă alte ia butoi a fost scoasă din . cînd n-a fost nevoie de in curi de băuturi, pe care
tervenţia ziarului. Reamin
11
î muncito- plase de sîrmă la geamuri, mit marfa — ne spunea Lu- rată. vînzare . Răspunsul nu ne tim cu această ocazie Di le-a afişat ostentativ în vi
i familiile dar uşile magaziilor erau creţia Potei — şefa unităţii lasă să înţelegem dacă în recţiei comerciale judeţene trină. .
deschise vraişte, aşa că zbu — şi n-am avut timp s-o de TRAIAN BONDOR viilor va mai fi sau nu