Page 82 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 82
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 64
Sesiunea Consiliului popular Judeţean j' r 0 /MIM< 0 i
(Urmare din pag. î) doi ani şi jumătate din a- zaţi de deputaţi, au reali sprijinul necesar comitete în plan pe anii 1979—1980, Desigur, este necesar ca DUMINIC
cest cincinal, eforturile lor zat un volum apreciabil de lor şi' birourilor executive organele judeţene de speci şi deputaţii Consiliului
s-au materializat deja în- lucrări, dar nu ne putem ale consiliilor populare alitate trebuie^ să asigure popular judeţean, să se fi,06 Sportul
P.C.R., preşedintele Comi 8,15 Tot Ini
tetului executiv al Consi tr-o serie de obiective, declara satisfăcuţi de ceea pentru înlăturarea unor e- din timp proiecte de exe preocupe mai activ de mo 8,10 Şoimii )
liului popular judeţean. printre care se - numără : ce s-a făcut 'în acest an ventuale neajunsuri sau cuţie, documentaţiile de bilizarea cetăţenilor Ia re 3,20 I' ilni se.
expropriere, materialele ca
După ce a arătat că pro 42 săli de clasă, 2 dispen pentru buna gospodărire şi greutăţi existente în aceas alizarea la timp şi de cali pii : „O
lipisodui
blemele supuse dezbaterii sare umane, un cămin cul înfrumuseţare a oraşelor şi tă activitate. re nu pot fi procurate pe tate a acestor obiective. 3,45 Pentru
plan local şi alte condiţii
Vorbitorul s-a referit în
noavoas
sesiunii au o mare impor tural, o sală de gimnastică, comunelor. Trebuie să a- continuare la faptul că în In legătură cu modul 10.00 Y-'âţa B
tanţă pentru ridicarea con ateliere şcolare şi interna dr-esăm critici din acest necesare pentru a începe cum s-au dus la îndeplini 31.45 B ucurii!
tinuă a aspectului edilitar- te, reţele de apă şi canali punct de vedere munici judeţ avem de realizat în la timp executarea acestor re hotărîrea Consiliului 12.30 Be stra
gospodăresc al localităţilor zare etc. piului Deva, unde lucrările acest an şi în anii urmă lucrări şi pentru a asigu popular judeţean cu privi 13.00 Telex ;
judeţului şi sînt de un real In contipuare, vorbito ce se execută din investi tori, importante obiective ra realizarea lor la terme re la realizarea lucrărilor 33,05 Album
17,35 Daciada
folos pentru dezvoltarea rul a arătat că, încă în a- ţii nu au fost corelate cu social-culturale şi edilitar- nele stabilite. Este bine de îmbunătăţiri funciare şi 17.50 Fiim MS
bazei materiale a învăţă- cest ah, în judeţ mai tre acţiunile patriotice şi din go&podăreşti, printre care ca lucrările să se execute de amenajare a bazinelor rltimă
mîntului, culturii şi a ocro buie realizat un volum im această cauză participarea un cinematograf la Hune în • primul rînd cu posibi hidrografice, vorbitorul a Episodu
portant de lucrări, care se cetăţenilor la aceste lucrări doara, 5 cămine culturale, lităţi locale, folosindu-se în- arătat că prin activitatea 18.40 Micul
tirii sănătăţii, pentru satis ridică la peste 8 milioane a fost ca şi inexistentă, 14 săli de clasă, 4 dispen tr-o mai mare măsură for- cei mic
facerea continuă a unor ce lei. Dar, fără a diminua re iar executarea lor se des sare, 2 săli de gimnastică, ţa de muncă şi materialele desfăşurată de consiliile 18.00 TYJcjun
39.20
Reporta
rinţe de viaţă civilizată ale zultatele bune care s-au făşoară într-un ritm cu internate şi ateliere şcola de construcţie' ce pot fi populare, de unităţile ju 1.5,10 Antonii
populaţiei, vorbitorul a obţinut pînă în prezent în totul necorespunzător. De re, reţele de apă, de cana procurate din resurse lo deţene de profil, obiective Spectac.
menţionat că statul a alo acest domeniu de activita asemenea, în cartierele din lizare, îndiguiri etc. Reali cale. le prevăzute au fost reali 20.40 judeţul
Film
cat în acest cincinal pentru te, trebuie să spunem to municipiu, pe unele străzi, zarea la timp şi de calita zate în cea mai mare par candida
realizarea unor obiective tuşi, că la unele consilii nu s-au luat suficiente te a acestora presupune o în vederea aducerii la te. Din controalele efectua ţie“. Pi
economico-sociale în jude populare nu a existat su măsuri de amenajare a preocupare mai susţinută îndeplinire a prevederilor te în judeţ a rezultat însă 22.15 diourilo
Telejun
ţul nostru, investiţii în va ficientă preocupare pentru zonelor verzi, de plantare din partea consiliilor popu hotăririi adoptate de sesi că nu în toate cazurile a 22,25 Finala
loare de peste 27 miliarde rezolvarea cu competenţă a lor cu pomi, de reparare lare, a deputaţilor, a comi une, comitetele şi birourile existat o mobilizare cores mt»iydial
executive vor organiza pre
lei, urmînd a fi puse în a acestor probleme. a trotuarelor, a străzilor, de tetelor de cetăţeni, cît şi punzătoare a cetăţenilor la Olanda
funcţiune noi capacităţi de Ce se poate spune spre întreţinerea acestora. Din din partea organelor jude lucrarea ei pe circumscrip executarea lucrărilor cu
producţie, în special în in exemplu despre activitatea această cauză se poate a- ţene de 'specialitate. Aşa ţii electorale cu toţi cetă prinse în planurile consi LUNI,
dustria uşoară şi alimenta desfăşurată în acest sens firrna că oraşul nu se ridi cum s-a stabilit dealtfel, ţenii. Totodată, comitetele liilor populare. S-a creat un 15,55 Telex ;
ră, precum şi importanţe de consiliile populare din că la cerinţele unei reşe prin hotărîrea adoptată, es şi birourile executive, pe decalaj în executarea unor 10.00 Eniisiui
obiective social-culturale. comunele Luncoiu de Jos, dinţe de judeţ. Sub acest te necesar să se intensifice baza hotăririi, îşi vor sta lucrări, sînt întârzieri în 19.20 Eli tară
1001 d<
Desigur, la eforturile Lunca Cernii, Băcia, care aspect, rău stau şi muni ritmul de lucru la toate o- bili măsuri proprii care să execuţie, ca de exemplu la • 19.30 Telejur
considerabile pe care le au încasat doar 30—40 la cipiul Petroşani, oraşele biectivele cu termen de conducă la îmbunătăţirea Mărtineşti, Ilia, Brăni.şca, 19.50 Panora
Roman
20.20
face statul pentru dezvol sută din sumele votate, Călan, Brad şi Haţeg, pre dare în folosinţă în acest întregii activităţi privind Sîntămăria Orlea, Şoimuş, milia I
tarea economico-socială a care reprezintă contribuţia cum şi unele comune care an, efeotuîndu-se săptămâ organizarea şi executarea Hărău, Călan şi altele. Episod',
fiecărei localităţi este ne locuitorilor, sau de cele de continuă să aibă un aspect nal analiza stadiului de e- lucrărilor din contribuţia Se impune din partea 21.15 Mai avi
Cintarc
21.45
cesar să se alăture şi con la Bucureşci, Geoagiu, Sîn- neplăcut, datorită faptului xecuţie, aplicînd măsurile în bani şi în muncă a ce consiliilor populare să exis 22.00 Cadran
tribuţia bănească şi în tămăria Orlea, Hărău, Peş- că nu s-au întreprins mă operative necesare în ve tăţenilor. te mai multă preocupare 22.20 Telejur
muncă a cetăţenilor, prin- tişu Mic, Crişcior, Bunila, suri corespunzătoare pen derea asigurării tuturor Pentru înfrumuseţarea şi pentru execuţia întregului
tr-o participare mai activă Pui, Romos, Tomeşti şi tru întreţinerea şanţurilor, condiţiilor de lucru. buna gospodărire a locali volum de lucrări planificat,
şi mai eficientă la rezol Turdaş, care nu au reali văruirea pomilor, repara Pentru fiecare lucrare să tăţilor să existe o mai pu pentru apărarea terenuri ÎIM
varea unor probleme de zat aproape nimic din o- rea gardurilor, zugrăvirea se constituie comitete de ternică. mobilizare a cetă lor agricole împotriva inun
vădit interes obştesc. biectivele planificate a se faţadelor la unele case etc. cetăţeni, care să coordone ţenilor pe circumscripţii e- daţiilor. De asemenea, Di BUCUREŞ
Desfăşurindu-se o inten executa în acest an ? Fără îndoială — a spus ze executarea lor. Aceste lectorale, asigurînd cu recţia generală agricolă, O- diojumal; 1
să activitate de aducere la O insuficientă preocupa în continuare vorbitorul — comitete să fie îndrumate muncă patriotică amenaja fieiul de îmbunătăţiri fun ră Radio-Ti
jiiandăm pi
îndeplinire a prevederilor re a existat şi din partea că toate aceste neajunsuri şi sprijinite permanent de rea şi întreţinerea spaţiilor ciare şi Oficiul de gospo ilustrate mi
legii privind organizarea consiliilor populare de la se datoresc şi unei coordo comitetele şi birourile exe şi zonelor verzi, repararea dărire a apelor să acţione dioprogram
contribuţiei în bani şi în Densuş şi Veţel, care tre- nări şi îndrumări necores cutive. Totodată, de la ni drumurilor, străzilor şi a ze mai bine pentru reali Antologie 1
inima si vi
muncă pentru efectuarea biau să realizeze cîte un punzătoare din partea or vel de judeţ, să se repar trotuarelor, plantarea do zarea planului de lucrări apăr si le i
unor lucrări de interes ob dispensar uman, precum şi ganelor judeţene de spe tizeze cadre de specialitate, . pomi, realizarea lucrărilor pe acest an şi să urmăreas 11.00 Radi or
ştesc, locuitorii judeţului din partea celor de la Ră- cialitate şi chiar de către care să sprijine executa de îmbunătăţiri funciare şi că în mod deosebit asigu lor ; 11,30
de muzică
au hotărît, în adunări chitova la activitatea de unii membri ai comitetului rea lucrărilor de la comu gospodărirea apelor etc. Es rarea unei calităţi cores De toate
populare, să realizeze din extindere a şcolii, de la executiv. Vreau să mă re ne. O preocupare mai in te necesar, de asemenea, punzătoare a tuturor lu Radiojurnal
infinită —
contribuţia bănească şi în Boşorod şi Hărău pentru fer în primul rînd la asis tensă să se manifeste în să se urmărească şi să se crărilor, precum şi între 13,30 Unda
muncă în acest cincinal terminarea căminelor cul tenţa de specialitate pe ceea ce priveşte încasarea aplice cu mai multă fermi ţinerea şi exploatarea a- Recital de
lucrări în valoare de peste turale începute cu mulţi care trebuie s-o acorde sumelor votate din contri tate prevederile Hotăririi cestora Hcrlea ; 14,
40 milioane lei. De aseme ani în urmă. La fel, se a- secţiile din aparatul comi buţia locuitorilor, atât din m-. 8/1976 a Consiliului în încheiere, tovarăşul ponistic Ni
nea, s-au angajat ca prin preciază ca slabă preocu tetului executiv şi îndeo partea consiliilor populare, popular judeţean, prin ca Teodor Haş şi-a exprimat 14,40 Horă
noastă ; 15,
acţiuni patriotice să efec parea pentru antrenarea în sebi Direcţia judeţeană de cît şi din partea adminis re se stabilesc obligaţii încrederea că deputaţii, 10.00 Sonor
tueze lucrări de înfrumu muncă a locuitorilor la re drumuri şi poduri, care nu traţiei financiare a judeţu pentru cetăţeni şi unităţi consiliile populare, factorii ţă ; 20,00 H
seţare şi bună gospodărire pararea-şi întreţinerea dru a reuşit să se ridice ia lui, astfel incit să se asi socialiste în legătură cu în din domeniile analizate, Dans pc n
Biografia î
a localităţilor, a căror va murilor şi a podurilor. Cu nivelul exigenţelor actuale. gure finanţarea ritmică a treţinerea, înăturatul şi toţi cetăţenii judeţului se „Valurile (
loare se ridică la aproape toate că s-au raportat ca De asemenea, unele unităţi tuturor lucrărilor. stropitul trotuarelor, alei vor’ mobiliza şi mai activ Radio juma
800 milioane lei. efectuate un însemnat nu judeţene, beneficiare ale u- Deosebit de important lor şi a zonelor verzi. pentru realizarea sarcini mic sparţi
duminicală,
Fără îndoială, aceste an măr de zile muncă, o se nor astfel de lucrări, ca: pentru funcţionalitatea o- Am convingerea că atît lor edilitar-gospodăreşti ale dc ştiri ; 0.
gajamente ale cetăţenilor rie de drumuri sînt aproa Inspectoratul şcolar, Direc biectivelor ce vor fi date comitetele şi birourile e- localităţilor şi de îmbună muzical iu
din judeţul nostru consti pe impracticabile, ca de e- ţia sanitară judeţeană şi în folosinţă în acest an es xecutive ale consiliilor tăţiri funciare, astfel ca,
tuie o expresie grăitoare a xemplu drumurile: Topliţa Comitetul de cultură şi e- te dotarea lor cu aparatu populare, cît şi organele î<n întâmpinarea celei de a
dorinţei lor de a participa — Lunca Cernii, Tuştea — ducaţie socialistă, nu au ră şi mobilier. De aceea judeţene de specialitate, 34-a aniversări a eliberării
activ la dezvoltarea edili Răchitova, Bozeş — Balşa, depus efortul necesar şi nu se impune ca organele ju vor depune toate eforturile patriei, toate- municipiile,
tară a localităţilor în care Zam — Almaş Sălişte, au urmărit cu suficientă deţene să ia încă de pe a- pentru realizarea lucrări oraşele şi comunele să îm DEVA :
trăiesc şi muncesc, la înno Grind — Pojoga şi altele. insistenţă modul în care cutn măsuri pentru procu lor din contribuţia în bani brace haină de sărbătoare, Făgădulala
bilarea şi înfrumuseţarea Desigur, nu poate fi con se execută aceste lucrări. rarea celor necesare dotă şi muncă a locuitorilor, să îndeplinească exemplar DOARA:
Robin HO(
lor, îmbogăţirea vieţii spi testat faptul că printr-o Organele locale de specia rii şcolilor, dispensarelor şi planificate atît pe acest măsurile stabilite pentru tu şi Ovi.i
rituale a oraşelor şi satelor serie de acţiuni patriotice litate ale administraţiei de căminelor culturale. an, cît şi cele din anii vii acest an şi pentru anii vii tul) ; N-
noastre. Dealtfel, în primii cetăţenii judeţului, mobili stat nu au reuşit să acorde Pentru lucrările cuprinse tori, la termenele stabilite. tori. noapte (
(Coiislruet
ŞANI :
Pimînd accent pe laturi adevărata măsură valoroa ce alte oţeluri sînt în curs martie a.c., la oţelăriile serie". Din situaţia prezen ţiei — ne spunea maistrul Rătăcire v
le ^calitative ale activităţii selor iniţiative ale coosa- de asimilare. hunedorene se dă bătălia tată mai sus rezultă clar principal Ioan Dragota, de găduiaia
PENI :■ Al
productive — menţiona to rilor şi aglomeratoriştilor, La cea de a doua oţe- pe trei direcţii principa corelaţia dintre depăşirea la laminorul de 800 mm. titrai) ; E’
(Muncitori
varăşul Gheorghe Dîrle, ale furnaliştilor, oţelarilor lărie Martin, planul pro le : productivitate, sorti obţinută la producţia fizi Şi aceasta, în condiţiile Urmăriţi
şi laminatorilor. Bilanţul ducţiei fizice — element că de fontă şi de cocs şi ci'eşterii ponderii lamina
preşedintele comitetului hotărîtor al producţiei nete ment şi calitate, noi şi mai torc,se) ;
tatul de
sindicatului din CB. Hune primelor cinci luni pune — este asigurat prin înal valoroase mărci de oţeluri. economiile înregistrate în telor din oţeluri aliate şi J nertil); p:
doara — siderurgiştii au în lumină această eferves „Şi aceasta pentru că sectorul furnale la acest înalt aliate la peste 81 !a Chitară (9
centă activitate dar evi ta ritmicitate imprimată important combustibil teh
imprimat întrecerii dintre denţiază în acelaşi timp muncii de iniţiativa pro transformarea cantităţii în- nologic. sută în totalul producţiei NOASA:
(Muncitor.
echipe, schimburi, secţii tr-o nouă calitate — după noastre. Pentru sporirea A einei
marile posibilităţi şi rezer prie „Fiecare echipă să în primele 5 luni ale a- valorii nete a laminatelor
şi uzine, o vigoare de-a ve interne de care dispune punem accent pe folosirea Noiembrie
dreptul tinerească, care dă colectivul nostru : nului, în combinat a spo optimă a capacităţii de da neng
şie) ; G
fWT ANGAJAMENTUL NO.ŞTRU [mo rit evident ponderea pro | du.l — s<
ducţiei de laminate care finisare a lor, pe respecta ■ norul) ;
SITUAŢIA ÎNDEPLINTRII ANGAJAMENTULUI 5 MILIARDE LEI ■m este livrată beneficiarilor rea proceselor tehnologice I verde de
de încălzire, laminare şi
* Roeky (I
cu garanţii suplimentare J GlU-BAl
>
*:C:Şl^BşSINŢ9ţ!j^Z^*-TAŢ6i.ŢE,VP -;y^i^ 'f. pentru caracteristicile sale răcire a oţelului, pe garan * rie (Casa
>
Obiectiv U.M. Angajament Realizat mecanice şi chimice, ceea tarea lungimilor fixe a la * TEG: At-l
minatelor,
(Popular)
în
prevăzute
Fată Se fată—cuvlntu! întrebuinţare a acestor la contractele cu beneficia * de cultur
anual în 5 luni ce a făcut ca valoarea de I dorul şi
9 î minate în industria con rii... raţie (11
Cocs metalurgic tone 13 000 20 440 structoare de maşini să { Ziua gl
Fontă V 30 000 34 386 şi faptele siderurgiştilor crească corespunzător noi ILIA: Mc
lui (Lurt
Oţel 1> -25 000 25 869 lor cerinţe ale economiei. Asemenea mărturii con Aurei
Laminate total 20 000 25 231 Ridicarea la 81,6 la sută a crete ale seriozităţii profe GHEIUAR
Valoarea produc- coeficientului scoaterii de sionale şi maturităţii poli „Petr ol“
ţiei globale mii lei 200 000 90 186 producă peste sarcinile de părerea şefului oţeiăriei laminate bune din tona de tice cu care siderurgiştii
Economii la : plan cel puţin dotiă tone nr. 2, inginer Alexandru oţel lingou, sporirea pro merg de la angajament la
— cocs metalurgic tone 1000 1 049 oţel în fiecare schimb", Dragota — este de fapt ducţiei fizice de laminate faptă pe drumul cel mai m
— metal 2 000 1 700 care a intrat de-acum în expresia producţiei nete, şi permanenta îmbunătăţire scurt le întâlnim la tot pa
Beneficii suplimen- obişnuitul cotidian al în cu toate implicaţiile ei po a calităţii ei — obiectiv sul, în fiecare comparti Pentru»
tare mii lei 15 000 . 17 000 datoririlor de serviciu. zitive, care la noi se iden central al întrecerii de la ment de muncă din combi Vrei? no:
(date operative) Faptul că în aceste zile a tifică cu fabricarea unor toate liniile de laminoare natul hunedorean, ceea ce cu cranii
fost deja îndeplinit anga oţeluri cu caracteristici su demonstrează că relaţia rare tix>j
jamentul anual al secţiei, perioare, căruia să-i adău — constituie factorul de „angajament = faptă" se verse- a,
locai de
Realizări valoroase, pen- oxigenului, a finalizat Iu- de a realiza peste plan găm noi valenţe prin cali terminant al sporirii conti reflectă în conştiinţa colec şi izolat
tru care siderurgiştii meri crările de la gospodăria 20 000 tone oţel de bună nue a valorii producţiei tivului Erou al Muncii So alocuri e
tă toată aprecierea. Cît de de feroaliaje, cu efect di calitate, vorbeşte de la si tate şi prin valorificarea nete din combinat şi a vo cialiste cu o înaltă încăr depăşi I
ore.
spre posibilităţile de am rect asupra productivităţii ne. Şi de aici au fost tri eficientă a fiecărui kilo lumului beneficiilor supli cătură civică şi patriotică. Vi ntu l
plificare a lor, este sufi muncii, valorificării supe mise deja în circuitul noi gram de metal". mentare. In sprijinul acestei afirma cu unele
cientă o scurtă vizită prin rioare a materiilor prime lor valori oţeluri pentru Prin eforturile proprii — Datorită largii' parti ţii aducem şi faptul că, în- de 40-CO
Tempera
secţii, d^ unde se pot afla şi asupra calităţii metalu autoturismele româneşti şi făcute în sfera perfecţio cipări a colectivului nostru cepînd din 1971, acest mi şor, noa
multe lucruri despre infu lui produs. Paleta sorti oţelul tip „Cihcor" — mar. nării tehnologiilor de lucru la înfăptuirea iniţiativei nunat colectiv se situează să intre
zia de calitate nouă săvîr- mentală a fost îmbogăţită că specific hunedoreană, şi cu sprijinul nemijlocit „Să laminăm în fiecare zi, an de an pe podiumul cel jar ziu
şită asupra acumulărilor cu noi mărci de oţeluri pentru confecţionarea stâl al cocsarilor, furnaliştii în fiecare schimb, cel pu mai înalt al întrecerii so grade.
Timpul
cantitative de pînă acum. cu caracteristici superioa pilor de înaltă tensiune. materializează zi de zi bi ţin un lingou peste plan", cialiste pe ţară — adevă zilele ilt
Colectivul de la oţelăria re — destinate fabricării Practic, este evident faptul necunoscuta lor iniţiativă am produs suplimentar în rată performanţă a cins După o
rir. 1 a generalizat în a- prăjinilor de foraj la mare că. în lumina indicaţiilor „Toată fonta peste plan eu primele 5 luni 2 545 tone tei şi onoarei muncitoreşti. instabiiit
cest an la toate cuptoarele adincime. rulmenţilor, in majore date de plenara cocs economisit şi c.u cel laminate, depăşind deja irnbunăti
doua zi
tehnologia de insuflare a dustriei chimice, în timp C.C. ai P.C.R. din 22—23 produs peste plan Ia eoe- angajamentul anual al sec SABIN IONESCU * ,