Page 83 - Drumul_socialismului_1978_06

0 DUMINICĂ, 25 IUNIE 1978 Pag. 3

EC4MW a jtmtB 0 mane*! » Chiar dacă ne aflăm în
* sezonul concediilor de (T-
SffiSEîEviSJ ti LITERATURA' ^ ARTA' Consemnări dihnă şi al vacanţei mari,
Ziu&g 1 cenaclurile literare hune-
m&wsiim dorene îşi continuă labo­
ÎS IUNIE S Mesajul lemnului rioasa lor activitate ® în
.cele trei cenacluri ale mu­
liru Ulii ; 1 Am avut (lc curind prile­ va fi fost moale şi untos. nicipiului Hunedoara, o
>!; jul do a vizita Muzeul de Icoana sculptată, cuprinzind coincidenţă: au citit în a-
iei ; artă populară din Orăştic. pc o înălţime de două pal­
pentru co- 1 me patruzeci de scene în re­ ceeaşi 'săptămînă conducă­
Quijote**. * Vegheat de pasiunea şi com­ gistre suprapuse, cu fiecare torii cenaclurilor. Astfel, la
petenţa sculptorului Nicolae figură individualizată, amin­ „Flacăra" a citit poezie
linul lium- 8 Adani, muzeul mi s-a rele­ tind do migălelilc asiatc.
% vat ca o instituţie păstrătoa­ Doar că aici materialul c
ni ; R re de străveche şi aleasă cul­ mai perisabil decit fildeşul
luzJeii * 1 tură pe care, din păcate, sau agata şi probabil de a- Cronica de
»a(rlei ; chiar noi, cei ce nu fără ceca profund umanizat, cma-
mîndrie ne considerăm hune-
liaiicai ; A iiore.nl, o cunoaştem prea nind o tandreţe pe care n-o cenaclu
pot avea decit cele trecătoa­
M puţin- O instituţie profund
„Linia ma­ 1 i DEBUT educativă şi deopotrivă in­ re. Şi apoi, stîlpii dc mor­
lta*. 1 } întoarcerea structivă, ce s-ar cădea cer­ minte, înnegriţi de ploile vre-
miior, iar In vîrful stîlpului
cetată cu evlavie îndeosebi Neculai Chirica, la „Lupta",
ui pfmitu de acei harnici tovarăşi care feciorului 6au al fetei, Pasă­ Valeriu Bârgău a citit ver­
rea Tinereţii, tăcută, hierati­
1 Să adormi Mai frumos ca o flacără. Mai frumos, umplu vitrinele artizanatelor că, stranie. Şi căucele de suri din ciclul „Săbii de
* k cu paiete şl ţărăncuţe teri­ toate mărimile, cu eleganţa
/. 5 fiante, închise în recipiente Toledo", iar la „Izvoare" a
«.parţiale, Stegarii braţelor cînd vor să mă de plastic. Dar despre paiete simplă a crestăturilor lor, citit Eugen Evu.
rezentat ile rănească, cu altă ocazie... Aciuit să râ­ făcute pentru apa limpede a • In cenaclul „Ritmuri",
va ; pe ci mp mi n om pe teritoriul pur al vieţii. Lucruri în care, In
tic : „Un muzeului din Orăştic. ceasuri de graţie, poţi dis­ din Deva, proaspătul ab­
■ preşedin­ Un zbor de posăre-arcuit mănos, O maro bogăţie do piese tinge răsuflarea unui duh solvent de liceu, Tiberiu
ţie a Btu- memorabile. Un picptărel milenar. Dăioni, a prezentat un eseu
îericane ; Să adormi pe cîmp tn sîmburii ce dau să încolţească. croit pentru făptura de vis Vorbim de o civilizaţie a
a cine ştie cărei fete de de­ pietrei, a fierului, a lutului, asupra versurilor lui Iv
unionalului Legile lumii să te ocolească O, nu te-ndemne graba să alegi, mult. Cusătura lui e filigra­ clar singura civilizaţie ou a- Martinovici, apărute în ul­
fotbal : nată cu atîta simţ al supre­ devârat umanizamă rămîne timul număr al suplimen­
irgenAina. Ploaia să cadă înmugurite-abia-s cirezile de ciute, mei frumuseţi incit simţi în­ cea a lemnului. Nu poţi tului politico-social-cultu-
demnul tainic să-ţi apleci dormi pe un pat de piatră.
UNIE i 1 Lupii să vină îmblinziţi Sub luna clară umbre de pribegi fruntea. Nemaipomenitul ra­ Nu poţi minca dintr-un blid ral „Ritmuri hunedorene",
o finament al culorilor, discre­ de fier, nu poţi ara cu un profesorul Gligor Haşa a
limba im- i j Simţind fierbinte. Se-ndeamnă, ca şi tine, să asculte. lor în chilimuri. Emoţionan­ plug de lut. Lemnul e dca- citit lucrări de proză, iar
ţia şi subtilitatea alăturării
jtuis vieţii, atît pentru cele
Cind mă iubeşti caută ta insinuare în ţesătura din ce ţin dc trup, cit şi sufletu­ Nicolae Ionescu, poezie.
Şi zborul clipei risipit in vint, vremuri de restrişte a celor lui. Lemnul e cald, are un
! I S-adormi pe cîmp senzaţie am aflat-o totuşi pe mesaj al lui şi te îndeamnă Poşta literară
Trei Sacre Culori. Dar marea
Ia gind. Am avut extraordi­
:fcm : „Fa- Cu ochii deschişi... in clipa scînteierile-şi arată, tărimul lemnului. Cîrligul narul privilegiu de a ne fi
ciclopic, afumat îneît pare do plămădit şi crescut ca popor
Incandescentă poarta-n care bat,
P. T. — (Deva) : Nu glu­
întrebare?; |l Astfel nimeni nu poate pricepe fier forjat, care se alîrna de in umbra pădurilor atotdărui- miţi cu poezia şi nici cu
toare. Ne-am creat această
grindă pentru ca do el să se
«mâniei ; In cită uitare te-ascunzi. Flacâra-ţi să mă cuprindă dintr-o dată. agaţo căldarea. Plugul in în­ arhaică şi totală civilizaţie a
ii Cenaclul „Lupta" Hunedoara Cenaclul „Ritmuri" Deva -J ) tuşi a răzbit pină la noi prin rii noastre. RADU CIOBANU modalităţi, versuri ca aces­
iubirea, căci altfel se vor
îdiai ; ADRIANA LASCĂU ALMAŞ ECATERINA STAICU tregime do lemn, pină şi cu lemnului şi poate lemnul c şi repeta, probabil în diverse
el una dintre tainele dăinui­
articulaţiile dc lemn, care to­
toate solicitările la care l-a
tea : „...pentru tine fiinţă
supus un pămînt ce rareori
bizară/ un dor nebun s-a
S. V. LUCIAN — Oră.ştie:
: 7,00 Ka- 1 năpădit...".
vanpremie- » Doar „Cercul" reţine aten­
5 ; Vi reco- t „Princepe!e“ seu un Herder pentru Eugen Bariu ţia, dar se cere ceva redus
azi ; 8,00 fi din prima parte şi de ac­
8,30 Ba- »
clor ; 10,00 I Cea mai recentă ediţie a senţa fanariotismului trebuie centuat (nu mult!) ideea
Partidului, 1 „Princepelui" (Ediiura Miner- mai inspăimintăior decit ja­ celor 30 de cercuri noi, din
10,10 Te » căutată in caracterul său de ful ; coruperea tradiţiilor mo­ final. Restul, doar exer­
itiria mea ; 1 va, 1978), precum şi faptul fenomen. Din perspectiva rale şi culturale ale unui po­
nul temei- 8 că lui Eugen Barbu i s-a de­ scriitoruJui e lipsit de impor­ por. Ottaviano — care este ciţii.
înregistrări * cernat pentru activitatea sa I. S. — (Deva): Poezia
ură ; 12,00 I tanţă că domnitorul se nu­ una din faţetele figurii con­ trimisă („Mama"), exprimă
soţi; i3,oo I literară de o valoare excep­ meşte Caragea sau altfel, tradictorii a Princepelui, che­ un adevăr, dar adevărul
S Coloana • ţională prestigiosul premiu dar pentru viziunea sa este mată să personifice setea de
:S folii ; « Herder, sînt excelente prile­ nu-1 rostiţi în poezie ade­
11 ; 14,00 "* esenţial că in epoca fana­ cultură manifestată sub for­ vărată.
i Nicolae | juri să ne oprim din nou la riotă fiece domn stătea sub ma unei grandomanii deca­ MARIANA D. G. — De­
etret com- li acei roman care, in ierna e- zodia aceluiaşi triunghi tatal, dente şi monstruoase — vrea
Cireulcscu; » diţiei princeps, a sţîmil o vie folosii de imperiul otoman va ; Multă naivitate dubla­
ră romfi- I să grefeze o civilizaţie străi­ tă de stîngăeii pe aceeaşi
ertis-club ; I polemică. Dacă ar trebui să drept un instrument al, pu­ nă pe un trunchi ce n-o pri­ măsură (ex. „...căci azi te
e alternări- * stabilim într-o singură defi­ terii politice faţă de Ţara meşte. Nu pentru că n-ar ti
mal ; 20,15 | niţie principala virtute a ro­ naşti, iar mîine mori/ şi
ne ; 20,30 I Românească. Triunghiul e ur­ receptiv faţă de tot ce poa­ viaţa e un scurt amor...").
ipodoperc: * manului, am spune că fn mătorul : firmanul padişalui- te îmbogăţi o cultură stră­ Nu sînt semne de rod
Li" ; 22,00 t „Princepeie" se evidenţiază lui reprezentind realizarea vi­ veche cu elemente noi, ci
» Panora- I perfect o viziune specifică o- selor nutrite in Fanar; jefui­ poetic. . ■
Jfl Dstrada ‘ pentru că respinge organic Consider necesar să a-
,00 Buletin I supra istoriei, in aşa lei ta­ rea sistematică a ţării in de­ tendinţa obscură dindărălul daug (şi pentru alţii !) că
I Nou stop » cit, in proiecţia artistic trans­ cursul domniei, de regulă e- măştii proiectelor grandioa­
formată a acestuia, se reflec­ temere, şi dizgraţia inevita­ se, vizind anihilarea specifi­ înainte de a vă adresa zia­
tă cu o iorţă generalizatoa­ bilă, care intr-un caz mai fe­ cului naţional. Dacă n-ar e- rului sau oricărei alte pu­
re metaforică fiece trepida­ ricit însemna surghiunul, in­ xista ansamblul operei lui blicaţii, încredinţaţi versu­
rile dv. cercurilor sau ce­
ţie a unui mecanism incredi­ tr-altul mai rău, maziiul, şnu­ Eugen Barbu, ci doar acest
bil de complicat. Ambiţia rul de mătase al capugiuiui. aspect al ,,Princepelui", ma­ naclurilor literare din loca­
litate. Veţi evita deziluzii
e (Patria); 1 primordială a „Princepelui“ Romanul lui Barbu este gistral dezvoltai, Eugen Bar­ şi veţi primi îndrumări
1 ; HUNE- * este aceea de a zugrăvi o cea dinţii operă epică in bu tot ar fi meritat cu pri­
şurile lui J imagine sintetică a epocii fa­ care observaţia permanentă deosebit de folositoare.
.-.ăra) ; Eu, I sosinţă premiul Herder.
Siu.erurgis- ’ nariote. care dovedeşte că e- descoperă ceea ce fusese AL. COVACI NECULAI CHIRICA
uiud tiin -
Megăsire I
PETRO- *
•Unirea); - „Belşug*- DORINA £TUL De cum s-a lăsat uşa co­ stitule /". „Eu ţi-am amărit ^
linie); Fă- 1 căi an liviei, s-a strîns in colţul de Drumul alb viaţa ?! Oare n-am jertfit ţ
ica) ; EU- ' sub bară, cit i-au permis totul pentru tine ?". „Pentru 1
Ucu (Cui- ,
lin viitor I umerii largi, respirind pre­ ba una, ba alta, să mă-ndu- nouă. Niciodată n-a venit mine ? Nu. Pentru maşină- J
VUECAN : * cipitat. plece, aşa cum îndupleci la mine să ceară vreun 17e ai dat, nu pentru mine. |
ă (Munci- I Curcubeu în decembrie — Trebuia so-i trag una Ştii tu bine !". Nu-I mai pu- 1
w : Aten- J iarba înrourată. Şi acum sfat. N-avea nevoie de sfa­
jevo (Mi- , peste... Să nu mai turuie îmi pare rău. Că l-am as­ turi. De materiale rare avea team asculta. Dacă ar ii /
: Jonny i atît. Auzi, dreptul lui! Are cultat şi m-am învoit să-l nevoie. Aşa cum au alţii continuat aşa, ii loveam.
esc); ANI- J de TRAIAN HlIMON drept şi el să trăiască între Cu ce-mi pica in mină.
de hirtie ajut. Trebuia să-l las. Sin­ nevoie de aer curat. „Alu-
URICANI: | Intre numeroasele apari­ P A T R I E VEŞNIC ÎL oameni! El ? După ce că gur. Ce vină am eu ? Că niş — uitase pe dragă — „Aiară !" am strigat. El s-a
tcete (7 ,, ţii editoriale din ultimii ŞTIU !“. Recuzita poeziei n-are minte nici cit o găi­ l-am ajutat să iasă la mal, am venit, ştii, mi-ar trebui încruntat. „Afară /" am re­
AD : spa- h nă, după ce că nu i-au petat eu, şi a plecat. Tre-
caua ro- ani ale scriitorilor din ju­ lui Traian Filimon este cea dat nici măcar tuleii. Mă ca să-şi aibă scara la pi­ ceva nichel". Şi zîmbea. Cu
RZA : Ci- t, deţul Hunedoara se înscrie, a unui clasic tîrziu. Cu cioare ? Da, da... In ioc şiretenie. Avea ceva rugător cincl dincolo de rampă,
-H (Mi- recent, şi cea a unuia din­ toate acestea, volumul aşteptam la multe din par­ să-mi mulţumească, vine în ochi cind pomenea de mi-a spus ; „De-al-de tine
E : Iarba tea lui, dar la aşa ceva, nu ţine lume pe umeri,
(Patria) ; tre cei mai cunoscuţi poeţi „Curcubeu în decembrie" nu. Şi am fost ieri la Şo- aici şi mă ameninţă. Stri­ nichel. bă ! O să plăteşti. Ai să iii
; GEOA- deveni — Traian Fffimon. este unul dintre cele mai gă, se răţoieşte, de parcă-i Colivia trecuse de ori­
rata glo- îndelung rodat prin revis­ unitare volume de poezie colan. Şi ăsta-mi ştie ceva ! frate cu statuia aia din zontul 408. A început să silit să plăteşti totul!". Să
ură) ; HA- Ce apă ! A zîmbit şi mi-a tuşească. Tuşea surd, înfun- plătesc pentru el ? Mai bi­
tutobuzul" tele literare, presa locală, patriotică apărute în spa­ arătat uşa. „Să-l rogi pe curtea cantinei. Cu ce ne mor...
N : Con- plachetele editate pe plan ţiul nostru editorial. Ver­
rul (Casa naţional sau judeţean — sul curge lin ca o şoaptă Acsente !". E uşor Iul să o D E B U T Colivia se oprise ca după
ele slngu- poetul Traian Filimon, — de izvor : „VIORILE ARD spună. Dar lui Acsente cine un marş trist, tărăgănat. Pă­
SIMERTA: ajunge, cine-i - deschide m-am ales eu, cu ce ? Ce dat, cu mina la gură. Lam­ şind dincolo de uşă, Dudu
Mureşul) ; prin volumul recent apă­ TULBURIND ANOTIMPUL uşa ? N-am eu oglindă pen­ viaţă, oameni buni! pa pîlpîia mereu în găoa­ Aluniş se surprinse of tind.
roadwayu- rut, „Curcubeu în decem­ VISĂRII,/ PRIVIGHETO­
TELIUC : brie" (Editura Militară), RILE LOR SE ÎNTREC ÎN tru biroul lui. In tot locul Cit au cheltuit numai cu cea ei plastică. Intr-un tir- De cile ori o ii oftat pină
Minerul) ; Acsente. Şi el a vrut s-o racheta aia, a lui! A ve­ ziu se trezi rizînd. Insă tu­ acum ? Nimeni nu ştie.
erai'iunea dovedeşte alături de talent LUMINA,/ CIT MAI A- oprească. Pentru prostii. nit ia mine : „Aluniş, dragă, şea nu-i lăsa. Rîsul i se — Ce-i cu mine ? Mi-am
rcsc,). şi o aleasă măiestrie a ver­ PROAPE DE SUFLETUL
sului clasic. Cu un „cuvînt NOSTRU SA VINA,/ SA Prostii de minte ne-nţărca- construiesc racheta". „Bine, stinse repede. pierdut minţile şi nu mai
înainte" semnat de criticul CÎNTE CULORILE ŞI ÎN tă ce n-are de lucru. Ştie ţîcă, construieşte-o, n-am — Azi a fost trimis la am încredere în mine ?
Ai Valeriu Râpeanu, volumul ARBORII TĂRII" („Ulcioa­ numai să îndemne, s-arun­ nimic împotrivă. Da ce-o plimbare. A venit la mine. A cerut o ţigară şi a gră­
începe cu un foarte frumos re de cîntec"). ce vorbele, să-mpovăreze să faci cu ea El a zîm­ Să-mi spună. Mi-a adus o bit pasul, bucuros că nu
poem intitulat „Arbore veş­ Am mai cita poemele: pe alţii. bit. A zîmbit cu înţelesuri. hirtie. „Citeşte !". Am citit. era singur sub cerul care
25 iunie ; „Partidului", „Ploi de va­ Cuvintele-i dădură năva­ „Am experimentat-o în A uitat de cinste. „Nu zici zvîrlea cu stele. Cerul se
'.stabilă, nic" , în care poetul, un lă ca o ploaie pornită din Dealul Morii", adică, în nimic de asta ?". N-am zis limpezise şi se vedea toar­
Hî -tnnou- împătimit al versului clar, ră", „Ostaşii", „Trece Ian-
ciV'Iea a- cu metafore luminoase, îşi cu“,' „Baladă", fără să ui­ senin, vijelioasă. Colivia în­ mal. „Bine", am zis eu. nimic. ‘„Iţi pare bine ?“. te bine drumul cu un sin­
iWsoţite, tăm tripticul „Coloana lui cepuse să cadă către ră­ Cine putea să ştie ce va Nu-mi părea bine. Am tă­ gur capăt, l-a trecut prin
l electrice rosteşte crezul său în faţa dăcina muntelui, acolo urma. M-am bucurat. „Îmi cut. „Eşti mulţumit Iar ? minte că şi drumul lui e
idină. Pe patriei, folosind pentru a- Brâncuşi", „Argheziană" şi
de apă va ceasta frumoasele straie şi „Sadoveniană". unde drumul lui şi al apei trebuie materiale, Aluniş, „Şi ce ai de gind acuma ?". alb, întins peste întuneci­
în 24 de obiceiuri ale locului natal. Conchidem spunând că se înfundă in beznă. 'Neca­ dragă", l-am dat. „De ce „Eu ?". A ris. „Voi veni in mea pămintuiui, ca o cale
moderat, Autorul este frămîntat de debutul lui Traian Filimon zul, pricinuit de întîlnirea să nu-ţi dau ?" i-am spus. sectorul tău. Am acest a inimii. Cineva i-a aprins
ţigara. A simţit îndemnul şi
;ări locaie tulburătoarele întrebări ale s-a petrecut cu un frumos cu celălalt, a erupt ca lava Mi-a mulţumit. Zîmbea me­ drept". Nimic nu m-ar ii
din vest. existenţei, diafana sa tre­ volum de poezie patriotică vulcanică. reu. Azi l-aş lovi. Atunci durut. Dacă mă lovea cu pentru el, şi a păşit încet,
scădea u- — Numai o mică soco­ am rîs. Eu, Dodu Aluniş, securea — tăceam. „Asta în acelaşi ritm cu ceilalţi.
H cuprin- cere prin patrie definind — îmbogăţind în acest fel nu !, i-am răspuns. Nicioda­ Albul drumului se plimba
; grade, întreaga existenţă şi acţiu­ peisajul liric hunedorean. teală şi-l dau gata. Cit am care nu vă am decit pe
22 $1 27 ne ca pe un continuu dor Un cuvîn.t de laudă pen­ cheltuit cu prospectarea voi. încă nu-i descoperisem tă !" am strigat eu. „Tu in noapte ca un marş so­
i pentru de ţară. Cităm în acest tru Editura Militară, care aia. Ba digul, ba racheta, diavolii care zăceau în el. m-ai nenorocit. Tu eşti vi­ lemn. ION DUMITRAŞ
I iunie : sens din ..Cine sînt" se dovedeşte a fi foarte ba altele. Să crapi de rîs, Citeodată mi se părea. Nu, novat .Ce ? Nu-i adevărat ?
trioadă de „...POATE SÎNT VISUL receptivă ia scrisul hune- nu alta ! De atîtea ori a nu mi se părea. Credea'jk Cine mi-a dat materiolele, lăcătuş la I.M. Paroşeni,
ea se va 1 venii la mine ! Tot cu vor­ aievea că ea-i vinovaţi™ cine m-a ajutat ? Cine mi-a Cenaclul „Panait Istrati"
pies in a PAMÎNTULUI. VIU / PE dorenilor. be dulci. Îmi zicea, mieros, Rachea, maşinăria aia amărît viaţa ? Tu ! Tu, cin- Valea Jiului
ţiului. mine mA uit cînd se
FACE TÎRZIU/ DORUL DE VALERIU BÂRGĂU