Page 84 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6420 ® DUMINICĂ, 25 IUNIE 1978
Vizita ie lucru a tovarăşului Nicolae Ceausescu in unităti
i > j
Capitală
economice si institute ie cercetare din Cutremur puternic în Grecia,
1
resimţit în Iugoslavia şi Ungaria
{Urmare din pag. 1) ■Analiza perspectivelor de în continuare, secretarul ţiilor existente, precum şi
dezvoltare ale industriei a- general al partidului a vi prin dotarea cu utilaje mo
gice de mare eficienţă, eronauticii continuă într-o zitat patru din unităţile derne a unităţii, din care o ATENA 24 (Agei'pres). — trivit postului de radio
unde se fac verificări şi altă. zonă a Capitalei — Centralei industriale de e- bună parte concepute şi re Agenţiile de presă au a- Belgrad nu s-au înregistrat
testări ale tehnicii avan Băneasa. Aici se află în lectronică şi tehnică de alizate cu forţe proprii, s^a nunţat că în Grecia, în pagube.
sate din domeniul indus treprinderea de reparat calcul. obţinut o dublare a pro zona Salonic, a avut loc ~k
triei aeronautice. rhaterial aeronautic — ducţiei fizice. un cutremur de gradul 6,5 în judeţul Bekes din
In încheierea vizitei, to I.R.M.A., unitate care, în Oamenii muncii de pe pe scara Richter. S-au Ungaria — anunţa agenţia
varăşul Nicolae Ceausescu ultimii ani, a cunoscut o platforma industrială Pipe Apreciind realizările a- prăbuşit clădiri în special MTI — a fost înregistrat
a felicitat colectivul de puternică transformare a- ra, unde în ultimul dece cestui colectiv, tovarăşul cu mai multe nivele, iar un cutremur de pămînt cu
muncitori, ingineri şi teh tît în privinţa capacităţii, niu s-a constituit cel mai Nicolae Ceauşescu reco altele au fost grav avariate. o forţă de 4,5 grade pe
nicieni pentru succesele cit şi a profilului său. Con puternic centru al indus mandă conducerii între Un bilanţ provizoriu rele scara Richter.
obţinute, indicînd, totoda comitent cu efectuarea de triei electronice din ţara prinderii să continue efor vă că s-au înregistrat 48 Potrivit unui comunicat
tă, să se treacă la diver reparaţii ale avioanelor de noastră, au făcut tovarăşu turile pentru sporirea atît morţi şi 134 răniţi spi al conducerii Consiliului
sificarea familiei de mo transport şi utilitare, a lui Nicolae Ceauşescu şi a producţiei, cît şi a numă talizaţi. regional din Bekes — citat
toare de avioane pentru motoarelor şi echipamente tovarăşei Elena Ceauşescu, rului de tipuri de calcula Specialiştii afirmă că a de MTI —, daunele pri
a răspunde necesităţilor lor acestora, specialiştii în celorlalţi tovarăşi din con toare electronice destinate urmat o stabilizare în zonă cinuite de cutremur se ci
impuse de dezvoltarea in treprinderii au trecut la ducerea de partid şi de stat conducerii' proceselor teh şi că nu mai există perico frează la circa 100 mili
dustriei aeronautice ro construirea avioanelor de o primire entuziastă, plină nologice din diferite ra lul unor noi cutremure. oane forinţi.
mâneşti. transport de tip BN 2 (Is- de căldură. muri ale industriei. Viqlentul cutremur din Au avut de suferit în
Următorul obiectiv vizi lander), precum şi de an- La întreprinderea de e- în încheierea vizitei sa Grecia a fost înregistrat şi special locuinţele vechi ;
tat pe platforma Militari samble pentru avionul lectronică şi aparatură de le de lucru în întreprinde la Observatorul seismolo unele nemaiputînd fi lo
a fost Institutul de meca BAC 1-11. măsură şi control, directo rile Capitalei, tovarăşul gie din Belgrad. Cutremu cuite, au • fost evacuate.
nica fluidelor şi construcţii rul unităţii îl informează Nicolae Ceauşescu se opreş rul a fost puternic resimţit Au fost aduse prejudicii
aerospaţiale. Potrivit concepţiei se pe secretarul general al te la întreprinderea Socie în partea de sud a unor întreprinderi indus
:
Deşi tînăr, Institutul a cretarului general al parti partidului că indicaţiile tăţii mixte româno-ameri- R.S.F. Iugoslavia, unde, po- triale din oraş.
dobîndit de pe acum re dului, în această zonă a date cu prilejul vizitelor cană „Romcontrol Data",
zultate deosebite, valo- Capitalei va fi realizată o anterioare au fost traduse înfiinţată în 1973.
(rificînd din plin tradiţiile modernă platformă a aero integral în viaţă. T o v a r ă ş u l Nicolae
şcolii româneşti de aviaţie, nauticii româneşti în ca Secretarul general al Ceauşescu subliniază, în Atac rhodesian împotriva Mozambîcuiui
drul căreia se va obţine o
■care a numărat în rîndu- împletire strînsă a cercetă partidului dă o înaltă apre dialogul pe care îl poartă
rile ei inventatori şi avia rii cu producţia şi învăţă- ciere rezultatelor obţinute aici cu membrii conducerii
tori al căror nume este mîntul. de colectivul tinerei uni ministerului de resort, di In noaptea de vineri bican pe o distanţă de cir
înscris la loc de frunte în tăţi, adresîndu-i urarea de rectorul general al centra spre sîmbătă forţele rhode- ca 30 km, atacînd locali
cronica de aur a pioniera T o v a r ă ş u l N icolae lei industriale, cu alţi spe siene, sprijinite de elicop tatea Sussunderega, în pro
tului, proiectanţi şi cons Ceauşescu, tovarăşa Elena noi succese în îndeplinirea cialişti, că producţia între tere şi avioane au efec vincia Manica. în urma
tructori de geniu, precum Ceauşescu, ceilalţi condu sarcinilor de mare răspun prinderii poate fi mult spo tuat noi operaţiuni agre acestei acţiuni — arată
cători de partid şi de stat dere pentru progresul ra
şi o vastă experienţă. sînt invitaţi să viziteze murii ce le revin în anii rită pe actualele spaţii şi sive împotriva Mozam- comunicatul — au fost ucişi
T o v a r ă ş u l Nicolae următori. cu dotările tehnice exis bieului. Potrivit unui co 17 civili zimbabwe şi doi
Ceauşescu vizitează unele principalele sectoare ale în tente. municat oficial dat publi cetăţeni belgieni — un ex
sectoare de muncă, atelie treprinderii de la Băneasa. La cea de-a doua unita Această nouă vizită de cităţii la Maputo şi trans pert al Organizaţiei Mon
re şi laboratoare unde pro 'Pe parcursul vizitei, în te vizitată pe platforma e- lucru a secretarului gene mis de agenţia mozambi- diale pentru Alimentaţie
cesele de producţie se ba principalele hale de pro lectronicii şi electroteh ral al partidului, Soldată cană de presă, ele au pă şi Agricultură (FAO), şi
rează pe o tehnică dintre ducţie şi laboratoare, se nicii — Fabrica de ci-- cu concluzii de o deosebită truns pe teritoriul mozam- soţia sa.
cele mai avansate, asistînd remarcă nivelul tehnic ri nescoape — tovarăşului însemnătate pentru dezvol
.ţa o serie de probe la care dicat de dotare al unităţii, Nicolae Ceauşescu îi sînt tarea şi modernizarea acti convorbiri cu cancelarul
Sînt supuse, pentru fiabili- aparatură de specialitate prezentate ultimele reali vităţii întreprinderilor şi Heilmut Schmidt, la reşedin.
-tate, diferitele componente concepută şi realizată în zări ale colectivului de a- ramurilor economice care wssa ţa acestuia de la Hamburg-
ale aeronavelor. cadrul întreprinderii. ici în domeniul sporirii au făcut obiectul analizei, Langenhem.
Secretarul general al în încheierea vizitei la a- producţiei şi modernizării se încheie în atmosfera en
■partidului a vizitat în con ceastă întreprindere se pre tehnologiilor. tuziastă care a caracterizat S§ La Varşovia a fost dat Ei La Lima s-a anunţat
tinuare întreprinderea de zintă tovarăşului Nicolae Următoarea etapă a viziî întreaga ei desfăşurare. publicităţii comunicatul pri oficial că a fost încheiată
maşini electrice, din ace Ceauşescu diferite tipuri tei pe platforma de la Pi vind vizita in R.P. Polonă, a acţiunea de expropriere a
laşi cartier, unitate repre de planoare şi motoplanoa- pera o constituie întreprin Mii de muncitori de la în delegaţiei de partid şi gu proprietăţilor funciare că-
zentativă a industriei noas re de concepţie proprie, ca derea de calculatoare elec treprinderile marii platfor vernamentale ungare, în zind sub incidenţa reformei
tre constructoare de ma re se bucură de un deose tronice. me industriale, ca şi cei de frunte cu Janos Radar, agrare iniţiate cu nouă ani
la celelalte unităţi vizitate
şini. bit succes în ţări ca An T o v a r ă ş u l Nicolae •în această zi aplaudă înde prim-secretar ai C.C. al în urmă. Totodată, surse
Secretarul general al glia, Belgia, R.F. Germania, Ceauşescu este informat că P.M.S.U. guvernamentale au relevat
S.U.A., Australia, precum
■ partidului apreciază reali drept rezultat al continuei lung, ovaţionează cu în că, înainte de aplicarea re
exprimîndu-şi
sufleţire,
zările obţinute de muncito şi avioane do şcoală şi an dezvoltări şi diversificări a ® Erich Honecker, secre formei agrare in Peru, 76
rii şi specialiştii întreprin trenament, avioane de producţiei de calculatoare, bucuria de a-i fi a- tar general ol C.C. al la sută din totalitatea tere
vut din nou în mijlocul
derii în direoţia asimilării transport şi utilitare, eli aplicaţiile acestora cunosc lor pe tovarăşul Nicolae P.S.U.G., preşedintele Con nurilor agricole se aTI-â în
în producţie a unor motoa coptere realizate atât du siliului de Stat al R.D. Ger stăpînirea a 0,4 la sută din
re electrice de mare impor pă concepţie proprie, cît şi sfere tot mai largi — con Ceauşescu şi tovarăşa Elena mane, a primit, la Berlin, populaţie.
ducerea de procese tehno
tanţă pentru industria me în cooperare cu firme de Ceauşescu, voinţa lor fer delegaţia Partidului Comu
talurgică şi industria de peste hotare. Gama de ae logice, de maşini-unelte, mă de a înfăptui neabătut nist Libanez, condusă de 9 Noul plan cincinal a)
xnaşini-unelte. ronave expuse reprezintă o standuri de probă, testarea sarcinile ce le revin din Republicii Arabe Egipt (1978-
în încheierea vizitei, a- sinteză elocventă a capaci şi controlul mijloacelor de hotărîrile Congresului al ■ Nikolas Chao-ui, secretar 1982) acordă o atenţie spe
preciind rezultatele bune tăţii specialiştilor noşlrii, o transport, aplicaţii în pro Xl-lea şi Conferinţei Naţi general al C.C. al partidu cială dezvoltării sectorului
obţinute de harnicul colec continuitate la cote superi iectare, conducerea unor onale ale P.C.R., recunoş lui, informează agenţia agricol al ţârii şi moderni
tiv în dezvoltarea şi mo oare a tradiţiei româneşti întregi ramuri de activi tinţa lor fierbinte faţă de ADN. zării lui. în acest sens, pla
dernizarea producţiei, se în construcţia de avioane. tate. conducerea partidului pen nul prevede alocarea sumei
cretarul general al partidu. La plecare, tovarăşul Conducerea întreprinde tru tot ceea ce face în sco 9 Preşedintele Franţei, de 879 milioane lire egip
■ lui trasează organizaţiei de Nicolae Ceauşescu a urat rii raportează tovarăşului pul dezvoltării economico- Volery Giscard d’Estaing, a tene (aproximativ 1,230 mi
partid, consiliului oameni colectivului succese în ac Nicolae Ceauşescu că prin sociale rapide a ţării, în făcut, vineri, o scurtă vizi liarde dolari) acestui im
lor muncii, întregului co tivitatea sa consacrată dez transpunerea în practică a floririi patriei şi creşterii tă în R.F. Germania, unde portant sector al economiei
lectiv cîteva din direcţiile voltării aeronauticii româ indicaţiei date privind folo prestigiului României so a avut, timp de cîteva ore, ţării.
viitoare de acţiune. neşti. sirea mai judicioasă a spa- cialiste în lume.
P.C.R. care va avea loc in Comitetul Politic Executiv al tualul cincinal, potrivit pre nicatul dat ieri publicităţii
Spre continua dezvoltare ziua de 5 iulie a.c., apoi C.C. al P.C.R. a dat o înal vederilor, vizitele, cuvântă — a dat cea mai înaltă
supuse spre legiferare Ma tă apreciere activităţii des rile secretarului general a! apreciere rezultatelor vizi
si înflorire a economiei rii Adunări Naţionale. făşurate de secretarul ge partidului rostite cu acest tei tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, care se consti
* Integrată aceloraşi preo nera! al partidului, tovară prilej, au abordat o bogată
cupări este şi analiza făcu şul Nicolae Ceauşescu, pen problematică politico-socia- tuie într-un act politic în
noastre naţionale tă de Comitetul Politic E- tru găsirea celor mai efi lă, inclusiv cea privitoare la cununat de un strălucit suc
xecutiv asupra modului in ciente soluţii care să asi procesul consolidării conti ces, exprimîndu-şi convinge
care se respectă cerinţele gure dezvoltarea echilibrată nue a unităţii morale şi po rea că acest moment cu ca
Acum, spre încheierea stau sarcinile şi obiectivele litice a naţiunii noastre so racter istoric deschide o
primului semestru a! celui stabilite în planul cincinal privitoare la aplicarea pro a economiei naţionale şi cialiste, sub conducerea eră nouă în evoluţia cola
de al treilea an al cinci şi î Programul suplimentar gramului de reducere a creşterea eficienţei produc partidului, pentru înfăptui borării româno-britanice, se
sâptămînii de lucru. S-a
n
nalului, conducerea parti de dezvoltare economico- ţiei in toate ramurile, a ni rea neabătută a hotăririlor înscrie ca un eveniment exl
dului, secretarul său gene socială pînă în 1980. Congresului al Xl-lea şi cepţional în viaţa interna
ral, tovarăşul N i c o l a e Propunerile, completările Cronica evenimentelor săptâmmii Conferinţei Naţionale ale ţională, în folosul şi spre
Ceauşescu, manifestă o şi îmbunătăţirile aduse ce partidului. Intîlnirile tovară binele ambelor popoare, al
preocupare deosebită pen lor două proiecte au în ve şului Nicolae Ceauşescu cu cauzei cooperării şi securi
tru ca în întreaga economie dere înfăptuirea trecerii de ÎN AJUTORUL LECTORILOR, un mare număr de oameni tăţii pe continentul euro
să se îndeplinească cu ri la acumularea cantitativă la ai muncii, dialogul cu aceş pean şi în întreaga lume.
gurozitate sarcinile şi obi o calitate nouă, superioară, PROPAGANDIŞTILOR, AL CELOR CARE tia au relevat cu pregnan Pe plan judeţean, ca eve
ectivele stabilite de Congre stadiu în care sînt implica PREZINTĂ iNFORMAREA POLITICĂ ţă atmosfera de puternică nimente de primă mărime
sul al Xl-lea şi Conferinţa te folosirea mai bună a re mobilizare a întregului nos se disting plenara Comite
Naţională ale partidului. zervelor de care dispun in tru popor — români, ma tului judeţean de partid,
Acestui scop i-au fost dustria, agricultura, trans formulat concluzia că • în velului de trai al întregului ghiari, germani şi de alte care a analizat activitatea
subordonate, în cursul aces porturile, toate ramurile e- marca majoritate a între popor. naţionalităţi — pentru. în în domeniul investiţiilor,
tei săptămînî acţiuni de conomiei naţionale, obţine prinderilor care au trecut ia făptuirea pas cu pas a Pro precum şi sesiunea Consili
După cum se ştie, în
primă însemnătate. Avem rea unor rezultate superioa înfăptuirea acestui program cursul sâptămînii pe care o gramului de edificare a so ului popular judeţean, care
aici în vedere, în primul re prin ridicarea productivi se îndeplinesc indicatorii cietăţii socialiste multilate a examinat activitatea în
rînd, şedinţa de lucru a Co tăţii muncii şi a nivelului de plan, ceea ce asigură încheiem, tovarăşul Nicolae ral dezvoltate. domeniul realizării obiecti
mitetului Politic Executiv al tehnic al producţiei, redu condiţiile necesare continu Ceauşescu a efectuat vizite Comitetul Politic Executiv velor ce se. execută prin
C.C. al P.C.R., care a e- cerea cheltuielilor materia ării efortului in acest re de lucru în judeţele Har a ascultat informarea pre contribuţa în bani şi în
xaminat proiectul Planului le, aplicarea în viaţă a cu gim. Mai există insă unele ghita, Mureş, Sălaj şi Satu zentată de tovarăşul Nicolae muncă a cetăţenilor, pre
unic de dezvoltare econo- ceririlor revoluţiei tehnico- unităţi in care indicatorii Mare, iar în cursul zilei de Ceauşescu cu privire la vizi cum şi cu privire la reali
mico-socială a României pe ştiinţifice, sporirea eficien stabiliţi nu se îndeplinesc ieri — în unele întreprin ta de stgt pe care a efec zarea lucrărilor de îmbună
anii 1979—1980 şi cel al ţei şi rentabilităţii întregii integral, aceasta implicînd deri din Capitală. Alături tuat-o cu tovarăşa Elena tăţiri funciare şi de amena
bugetului de stat pe anul activităţi. Cele două proiec răspunderi noi colectivelor de problematica dezvoltării Ceauşescu, în Marea Brita- jare a bazinelor hidrogra
1979. Cum este şi firesc, ta de plan vor fi supuse vizate. impetuoase şi echilibrate a nie. Comitetul Politic Exe‘‘ fice.
la baza acestor proiecte dezbaterii plenarei C.C. al in acest bogat context, economiei naţionale in ac cutiv — se spune în comu CORNEL ARMEANU
REDACjiA Şi ADMINISTRATA i Deva, slr. Dr. Petru Groza, n;. 35. feleloane i 11275, 11585, 20708. TIPARUL i Tipografia Deva, stt. 23 August, nr. 257 4* 065