Page 85 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 85
ANUL XXX
NR. 6421
MARŢI,
27 IUNIE
1978
4 pagini — 30 bani
NOUL MECANISM ECONOMÎCQ-FINA^CIAb"[ Ieri s-a deschis în Capitală
aplicat ferm • corect
Reuniunea europeană pregătitoare a Conferinţei
Aufoconducerea muncitorească în acţiune Naţiunilor Unite pentru ştiinţă şi tehnologie
Colectivul propune, decide, înfăptuieşte cii Socialiste România a în Ştiinţă şi tehnologie în sluj relevat că reuniunea de la
La Sala Palatului Republi
în continuare, vorbitorul a
ba dezvoltării, Narman Scott,
ceput luni dimineaţă, reuniu
Bucureşti este o dovadă a
şi tehnologie a C.E.E., A. R.
nea europeană pregătitoare directorul Diviziei de comerţ voinţei popoarelor, a tuturw
Intre măsurile stabilite înseşi rezultatele bune pe dezbătute în şedinţe a Conferinţei Naţiunilor Uni Kaddoura, director generai naţiunilor lumii de a se face
de Plenara Comitetului care colectivul le-a do- le lunax-e, ca şi mă te pentru ştiinţă şi tehnologie adjunct ai U.N.E.S.C.O., re totul pentru eradicarea foa
Central al P.C.R. din 22— bîndit de la începutul a- surilor şi hotărîrilor a- în slujba dezvoltării, care va prezentanţi ai U.N.C.T.A.D., metei şi sărăciei, bolilor şi
23 martie a.c. cu privire nului. doptato şi în aceiaşi timp avea loc la Viena in cursul O.I.M., ai altor organisme in analfabetismului, eliminarea
La perfecţionarea condu — Ca o primă Latură uşurării drumului propu anului viitor. ternaţionale. decalajelor economice şi teh
cerii şi planificării econo- a perfecţionării activi nerilor, sugestiilor şi i- Ca preşedinte al reuniunii nologice, a cauzelor şi me
mico-financiare, ridicarea tăţii consiliului oamenilor deilor de la muncitori la La şedinţa inaugurală au a fost ales Ion Utsu, preşe canismelor care generează
pe un -plan superior a muncii — releva tovară organul colectiv de con participat tovarăşii Ştefan dintele Consiliului Naţional
autoconducerii muncito şul Dorel Mialea, secreta ducere. Andrei, ministrul afacerilor pentru Ştiinţă şi Tehnologie, inegalitate şi inechitate in
externe, Suzana Gâdea, mi
reşti ocupă u>n loc deo rul comitetului de partid, „Eu îi informez pe to conducătorul delegaţiei Româ relaţiile internaţionale, pentru
sebit de important, mar preşedintele consiliului varăşii mei de muncă nistrul educaţiei şi invăţămîn- niei, ca vicepreşedinte — rezolvarea tuturor acelor pro
tului, Nicolac Giosan, pre
când o nouă treaptă în oamenilor muncii — a foarte operativ asupra J. D. de Haan (Olanda), iar bleme la care ştiinţa şi teh
adîncirea şi dezvoltarea fost introducerea stilului tuturor problemelor dis şedintele Academiei de Ştiin ca raportori Vladislav Kotcet- nologia îşi pot aduce o con
ţe Agricole şi Silvice, Mihnea
democraţiei noastre so propriu al muncii de cutate în C.O.M. şi tre kov (U.R.S.S.) şi Aivarez de tribuţie esenţială.
cialiste. Noile sarcini e- partid, începînd de la cem rapid, împreună. La Gheorghiu, preşedintele Aca Toledo (Spania). Au luat apoi cuvintul, Frank
conomice — care vizează planificarea activităţii şi materializarea măsurilor demiei de Ştiinţe Sociale şi In cuvîntul său, Ion Ursu, Joao da Costa şi Janez Sta
introducerea producţiei pînă la modalităţile de stabilite — ne spunea Politice. după ce a mulţumit pentm novnik.
nete ea indicator de bază îndeplinire a măsurilor muncitorul specialist Pe La reuniunea pregătitoare alegerea sa ca preşedinte al In continuare au făcut in
al planului, participarea şi hotărîrilor adoptate. tru Popa, de la atelierul sînt prezente delegaţiile sta reuniunii, fapt ce constituie tervenţii pe marginea ra
oamenilor muncii la be Membrii consiliului oame de reparaţii, turbine, vi telor din Europa şi America un omagiu adus României, o poartelor privind experienţa
neficii, trecerea de ia nilor muncii au fost in cepreşedinte al consiliu de Nord membre ale C.E.E.- recunoaştere a preţuirii de naţională în aplicarea ştiin
cantitate la o nouă cali struiţi asupra atribuţiilor lui oamenilor muncii pe O.N.U. care se bucură politica sa
tate şi realizarea unei ce le revin în forul co C.T.E. Mintia. înaintea La lucrări participă Janez activă de pace şi colabora ţei şi tehnologiei în slujba
înalte eficienţe economice lectiv de conducere şi o şedinţelor C.O.M. noi ne Stanovnik, secretar executiv re, a dat citire mesajului a- dezvoltării reprezentanţii O-
— reclamă, cum este şi d'ată ou aceasta au cres consultăm în atelier şi eu a! C.E.E.-O.N.U., Frank Joao dresat reuniunii de către landei, Republicii Democrate
firesc, antrenarea largă cut exigenţa şi răspunde duc în faţa organului da Costa, secretar general preşedintele R o m â n i e i , Germane, R.S.S. Bieloruse şi
a maselor de oameni ai rea fiecăruia în îndepli colectiv de conducere i- a! Conferinţei O.N.U. pentru Nicolae Ceauşescu. S.U.A.
muncii la conducerea ac nirea sarcinilor concrete deile autorizate, compe
tivi tăţi eco nomico -so c i a1e ce le sînt încredinţate. In tente şi obiective ale oa
şi financiare a întreprin planurile de muncă ale menilor, care sînt anali
derilor, la elaborarea de C.O.M. nu mai înserăm zate cu discernămîut şi Sosirea ia Bucureşti a delegaţiilor
ciziilor şi la înfăptuirea ca înainte problemele înţelegere şi soluţionate
hotărîrilor adoptate, la „la general", ci menţio cu maximă operativitate". din ţările membre ale C.Â.E.R.
îndeplinirea sarcinilor de năm concret ce sarcini Autoconducerea munci
producţie, la transpune ne revin, precizăm de torească presupune însă Au sosit Ia Bucureşti dele gy Lazar, preşedintele Con venţia încheiată între C.Â.E.R.
rea în viaţă a politicii fiecare dată responsabili parlicipai'ea largă a ma gaţiile din ţările membre ale siliului de Miniştri ; delegaţia şi guvernul acestei ţâri.
partidului. tăţile şi termenele de re selor nu numai la enun C.Â.E.R. pentru a lua parte Uniunii Republicilor Sovietice De asemenea, au sosit la
In această direcţie, a • zolvare a problemelor ţarea unor propuneri şi la lucrările celei de-a XXX!!-a Socialiste — de Aleksei Ni- Bucureşti pentru a participa
autoconducerii muncito respective. De pildă : elaborarea unor decizii, şedinţe a sesiunii Consiliului kolaevici' Kosîghin, preşedin la lucrările sesiunii C.A.E.R.,
reşti, a stimulării iniţia „Scurtarea cu 3 zile a dar şi la înfăptuirea lor de Ajutor Economic Reciproc. tele Consiliului de Miniştri. în calitate de observatori,
tivei şi experienţei oame termenului de reparaţii la concretă,, conştientă. A- Delegaţia Republicii Popu Pe aeroportul Otopeni, de delegaţia Republicii Socialis
nilor muncii, a partici grupul energetic nr. 1“ ceasla cu atit mai mult lare Bulgaria este condusă legaţiile au fost salutate de te Vietnam, condusă de Le
pării lor directe, efective, — în luna aprilie a.c. (A acum, în condiţiile pro- de Stanko Todorov, preşedin tovarăşii Manea Mănescu, Th-anh Nghi, viceprim-minis-
la conducerea şi planifi fost scurtat cu 4 zile). movării noului meca tele Consiliului de Miniştri ; prim-minîstru al guvernului, tru a! guvernului, delegaţia
carea activităţii economi în munca sa, C.O.M. nism economico-finaneiar delegaţia Republicii Socialis de alte persoane oficiale. Republicii Populare Angola
ce, sociale şi financiare, acoi-dă atenţie cu totul în întreprinderi, care re- te Cehoslovace — de Lubo- Din partea Republicii Cuba — de J. E. dos Santos, vice-
La C.T.E. Mintia se evi specială pătrunderii în DUMITRU GHEONEA mir Strougal, preşedintele a sosit o delegaţie condusă prîm-ministru al guvernului,
denţiază o experienţă de masa largă de oameni ai guvernului federal ; delegaţia de Carlos Rafael Rodriguez, Etiopiei — de locotenent Ge-
valoare, concretizată în muncii a problemelor (Continuare in pag. a 2-a} Republicii Democrate Germa vicepreşedinte ai Consiliului sesse V. Kidan, membru a!
ne — de Willy Stoph, preşe de Stat, vicepreşedinte al Comitetului permanent al
dintele Consiliului de Miniştri: Consiliului de Miniştri, repre Consiliului ădministrativ mili
delegaţia Republicii Popu zentantul permanent ai Cu tar provizoriu, responsabil
lare Mongole — de Jambîr» bei în C.Â.E.R. c« problemele economice,
Batmunh, preşedintele Con Delegaţia guvernamentală delegaţia Republicii Demo
siliului de Miniştri ; delegaţia a Republicii Socialiste Fede crate Populare Laos — da
Republicii Populare Polone rative Iugoslavia este con Sanan Southîchak, ministrul
— de Piotr Jaroszewicz, pre dusă de A. Marlnţ, vicepre comunicaţiilor, lucrărilor pu
şedintele Consiliului de Mi şedinte a! Consiliului Execu blice şi transporturilor.
niştri ; delegaţia Republicii tiv Federal, invitată la sesiu
Populare Ungare — de Gyor- ne în conformitate cu con (Agerpres)
Deviza oţclarilor hunedo-
reay — calitate şi eficienţă Tablourile...
— s-a transformat in preo
cuparea cotidiană a fiecă
ruia şi a tuturor. Iată un
aspect din timpul luării ts- Oraşele hunedorene sînt ne-fi cîntui/ Alăturea de
nei probe do la O.S.M. H, Inundate în aceste zile da noi, in mers.j Atit cit va
tinereţe, de valul ce prinde trăi cuvîntul/ Sorbi-vom fie
Fota : V. AZUGEANU
timpul prezent din mers care vers" ; „Spre umărul
mmm pentru a duce înainte şta meu tinăr ferestre se des
feta muncii şi a visurilor în chid/ Şi mă gîndesc că to
drăzneţe. Vitrinele oraşelor, tul e-adinc, frumos şi bine/
Timp gravat pe cerul acestui pământ. Anonimi, largi şi luminoase, etalează Şi mă gîndesc la ţară, la
limpede ai unui început La timpul prezent ei oferă spectacolul gran steag şi fa partid,/ Şi cin-
blînd de vară, cînd soa dios al zborului intr-un tecul se naşte puternic, de
rele înverzeşte, cu miga orizont deschis sentimen accente la sine" ; „Trăim în miezul
lă de giuvaergiu, casele, Şi, cînd scriem aceste rîn- al sfinţitului de primăva tului de acţiune pxun me unui ev aprins/ Şt-! dăm
arborii, pămîntul. Să duri, ne gîndirn la noul ră, nuntirea luminii cu taforă creatoare. Cum vor a-nsulleţirii noastre vamă./
treci ia ceasul amurgului veşmânt pe cai-e l-au îm linii şi culori ce definesc arăta în această vară o- intr-o suită policromă de Cei ce nu ard dezlănţuiţi
pe străzi — să priveşti brăcat localităţile de pe o geometrie nouă, o geo raşele din citadela cărbu compasuri şi pini o ana, de ca noi/ In flăcările noastre
cartierele oraşelor din Jiu, veşmînt de beton, metrie care topeşte în ea nelui ? Locuitorii au răs eprubete, schele şi ecuaţii, se destramă" ; „Acolo unde
Valea Jiului şi să con puns prezent la sădirea tablourile absolvenţilor — se-nfî/neşte prezentul cu vii
staţi că tot ce te uimeş florilor, arborilor orna promoţia 78. Tablouri cu torul,/ Acolo unde viitorul a
te, tot ce te incintă — Pin carnetul scriitorului mentali, la crearea zone sevă de viaţă nouă, din ca devenit prezent/ Acolo ne
configurează de fapt di lor de verdeaţă. Numai re zeci şi sute de chipuri veţi intîlni
mensiunile unui spaţiu la Uri câni au fost create senine te privesc îndrăzneţ Şi liecare tablou în nim
cu pulsaţii incandescente: sticlă şi var, descîntate visul şi spiritualitatea u- 12 ha zone verzi, în car în faţă, cu căutări ce des bul colectivităţii sale devi
socialismul. în arcade şi portaluri, ne nui timp prezent. tierul Bucura au fost cifrează viitorul Şi toate ne imn şi strigăt de luptă,
în vremea noastră, mar gîndlm la impresionanta Se cuvine dar să adu plantaţi peste 3 000 de ar chipurile prind viaţă aievea făclia confesiunii de cre
cată de biruinţă, frumo clădire a noului spital ceau omagiul cald al dra bori ornamentali şi 10 000 parcă şi declamă in cor dinţă faţă de partid, faţă
n
sul a devenit o realitate, din Petroşani, ne gîndim gostei şi respectului nos fire de flori, iar la blocu vibrant stihurilo „moto -uri- de patrie şi popor, în nu
o hrană spirituală, al că ia cele peste 26 000 apar tru acelei imense arm a le rile 5 şi 7 din cartierul lor create de ei, de absol mele cărora absolvenţii
rui rol în cetate o bine tamente care ornează pei de oameni, locuitori ai venţi, sau alese cu emoţie pornesc cu zbuciumul virstei,
stabilit prin contopirea sajul de Ia o zi Ia alta, acestor spaţii, care, prin DUMITRU DEM JONAŞCU şi respect din tezaurul în în zbor spre viilor.
finalităţii emoţionale cu conturînd şi materiali- dăruirea îor de inimă, au ţelepciunii, ai patrioţilor
sensui'iîe contemporane. zînd, în spaţiul limpede creat emoţionante peisaje (Continuare în ţ>ag. a 2-a} noştri: Slăvită (ară spu- SABIN IONESCU
u
