Page 86 - Drumul_socialismului_1978_06
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6
cadran economie ■ cadran economic ■ cadran economic
Telei
necesar de muncitori din
— Eforturile conjugale La noile obiective siderurgice
9,00 Tdcşcool
ale constructorului şi bene rîndul absolvenţilor trepte 10.00 Antologia
ficiarului au apropiat mo lor I şi a II-a de la liceul tkj copil
mentul punerii în funcţiu nostru metalurgic. Cnorlcs c
In ,\,'b ş
ne — cu mult înainte Cadre cu o temeinică _ Cu aceeaşi atenţie pregă 11.00 Slowly (l
de termen — a oţelărici tim din timp mutaţiile de IC,05 Tdcşcoal;
electrice nr. 2. Se poate personal muncitor şi teh IC,35 Curs de
gleză ;
vorbi de un devans cores pregătire teoretică nic din celelalte 8 secţii 17,05 La voiai
punzător şi în ce priveşte de laminoare — acţiune pentru c<
pregătirea cadrelor ce vor în cadrul căreia vom face auto ;
exploata noua capacitate şi practică apel la cei 28 de ingineri, 17.20 Mult c d
17,45 Pentru vi
de producţie ? 133 de subingineri şi pes taj ;
— Prin grija comitetului Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE ONICA, te 350 de absolvenţi ai li 18.10 Muzicii p
18.20
Tr,biuva
de partid şi a consiliului şeful serviciului normare, retribuire, personal, invâţămint ceului industrial şi ai şco pe vertic
oamenilor muijeii din com din C. S. Hunedoara lii tehnice de profil, care-şi 18,50 Lecţii tv.
binat a fost constituit, încă desfăşoară actualmente ac crătorii c
rii ;
din primele zile alte aces punere în funcţiune a o- mod deosebit faptul că tivitatea în combinat, înca 19.20 1001 dc s.
tui an, nucleul cadrelor de draţi fiind la structura 1.9.10 Telejurnal
specialişti care să urmă ţeîăriei. mutaţiile de personal mun muncitori. Aceştia vor a- 20.00 Cintece p
citor, tehnic-productiv şi
rească uzinarea şi monta — Consideraţi încheiată tehnic au fost şi vor fi fă vea posibilităţi nelimitate 20,15 Seară de
rea utilajelor şi instalaţii- acţiurueia de asigurare a de a demonstra pregătirea cioara din
lor'de la noua oţelărie, să ondinelor necesare noii oţe- cute cu multă atenţie, pen teoretică şi experienţa pro 22.00 Laudă on
colaboreze efectiv cu con lării electrice ? tru a asigura exploatarea fesională cî.ştigată, pri.n lodii de n
structorul în vederea fi — Evident, prin măsurile în continuare, fără dificul , susţinerea examenelor-con- român eas<
nalizării înainte de termen înfăptuite pînă în prezent tăţi, a utilajelor şi insta curs pe care le vom orga 22.20 Telejurnal
a acestui important obiec nu înseamnă că am înche laţiilor aflate, în funcţiune. niza — şi de a valorifica
tiv de investiţii. S-a sta iat acest capitol. Urmărim Tocmai pentru aceasta, apoi practic -aceste calităţi
bilit structura organizato îndeaproape procesul de problema pregătirii perso la noile linii de laminoare
rică a secţiei „Oţelăria e- pregătire profesională — nalului pentru noua oţelă ce vor fi puse în funcţi
iectrică nr. 2" pentru toate prin formele existente în rie a fost abordată efectiv une. I.C.S.H., platforma siderurgică Calau. în foto : CeJe două bucur.’C.şti
categoriile de personal şi acest scop — a 56 oţelari- încă din etapa elaborării Convorbire consemnată de furnale, preincălzitoarele de aer şi casa liftului — obiective rtioprogramul t
au fost deja încadrate pe topitori, 35 pregătitori de documentaţiilor tehnice ale SABIN lONESCU care au prins deja contur. Foto : V. AZUGEANU Radiojurnal ;
presei ; 8,10 Ci
posturi cadrele tehnice in materiale pentru şarjă, 27 noului obiectiv, practică diilor ; 9,00 Bui
dispensabile etapei de în manevranţi de poduri ru statornicită de mulţi ani în 9.05 Răspundea
ceput, de formare a per lante, 53 de electricieni şi combinatul nostru. lor ; 10,00 Buli
30,20 Alterna
sonalului, cum sînt: şeful lăcătuşi, 15 zidari şamo- — In perioada sfîrşitul/ui rock ; 10,40 Mi
secţiei, şeful atelierului de tori. In acelaşi timp avem de ian 1978 şi trimestrului Boiledn de ştir
întreţinere şi reparaţii, in ca sarcină principală din I 1979 vom fi martorii in Autocondueerea muncitorească in acţiune folcloric; 11,20
ră Radio-Tv. ;
ginerii tehnolog şi energe partea conducerii combina trării în funcţiune a încă teca „U“ — mi
tic, trei maiştri de specia tului' să trecem la efectua două importante capacităţi (Urmare din pag. 1) de lucru ? Ce măsuri con personalului muncitor din rius Ţcicu ; l".
litate — oameni cu multă rea unor mutaţii de perso de producţie — noile la- sideraţi că s-ar putea lua partea organului colectiv de ştiri ; 12,05
folclorului nost
experienţă şi probitate nal muncitor cu experienţă minoiairc de sîrmă şi de se clamă participarea inten pentru evitarea acestei si de conducere — aprecia pere interporei
profesională. Aceeaşi im din oţelăriile aflate în mifabricate — care nece să, exigentă şi responsa tuaţii ? C-e alte propuneri tovarăşa Lucia Arhire, o- Dc la 1 la 3 ;
portanţă a fost acordată funcţiune în favoarea noii sită, de asemenea, un nou bilă a muncitorilor la gos mai aveţi pentru reducerea peratoare la cazane — curioşilor ; 16,.
nai ; 1G,25 Coo
şi personalului muncitor, oţelării electrice, în scopul contingent de Cadre. In ce podărirea bunurilor mate consumului de energie e- muncitorii din secţii şi a- nomice. Dialog
pentru a cărui .pregătire realizării unor formaţii stadiu se află formarea a- riale, la realizarea exem ler.trică ? Indicaţi instala teliere cunosc în perma înregistrări dc
s-a acţionat încă de acum complexe de lucru, bine ocstuia ? plară a sarcinilor de plan ţiile la care există pierderi nenţă sarcinile ce le stau şoară; 17,00 Bit
17.05 Memoria
doi ani. Actualmente, a- structurate ca experienţă — Şi pentru aceste două şi creşterea eficienţei- în nejustifieate de -agent ter în faţă, neajunsurile care românesc ; 17,4
vem deja încadraţi pe no şi pregătire profesională. obiective au fost constitui tregii activităţi productive. mic (apă, abur) şi ce pro ral românesc ;
ul obiectiv 1.7 oţelari-topi- — Mutaţiile de personal te din timp nucleele de ca — Intr-o recentă şedin puneţi pentru a le elimi mai există î-n activitatea scrii ; 20,15 Roi
saj industrial t
tori, 18 oţelari turnători- din cadrul ©ţelărnlor e- dre tehnice de bază, în ţă a consiliului oamenilor na ?“ Chestionarele au uzinei şi măsurile prin ca 21,00 Profil tea
pregătitori, toţi absolvenţi xislente în favoarea noului paralel cu cuprinderea în muncii — sublinia tovară fost repartizate pe secţii, re pot fi evitate, ac zi într-o oră ;
ai şcolii profesionale. Ală obiectiv nu afectează acti diferite forme de pregătire şul Adam Jurea, preşedin a-m primit deja un mare ţionând la unison, -cu fer rii muzicale;
Non stop muz
turi de aceştia mai vitatea secţiilor de origi profesională a 150 de la- tele comitetului sindicatu număr de sugestii, pro mitate şi autoexigenţă co
sînt încadraţi oţelarji- ne, din rare provin cadre minatori, 70 lăcătuşi, 30 lui pe termocentrală — am puneri şi idei pe care le munistă, pentru înlăturarea
manevranţi, macaragiii, lă le amintite de dumnea electricieni. Totodată con analizat problema reduce vom consemna într-un lor“.
cătuşii, electricienii şi voastră ? tăm efectiv pe încadrarea rii consumurilor de com p'rogram unitar de acţiune, Şi ca să argumen : ^ I N £ R
sudorii necesari etapei de — Doresc să subliniez în , în producţie a numărului tăm roadele autoconducerii
bustibil convenţional şi e- la realizarea cărui-a va fi muncitoreşti la C.T.E. Min
DEVA : Sons
nergie electrică — element angrenat întregul personal tia vom consemna climatul lacului şi Ultii
hotărîtor al realizării pro muncitor din uzină. a lui Olssen (r-
Efectuarea praştiei meca ducţiei nete — şi am ajuns propice de muncă din sec raţiunea „Petri
nice la cultura porumbului la concluzia că trebuie în La C.T.E. Mintia există ţii, ateliere şi laboratoare, HUNEDOARA :
este o lucrare căreia me treprinse urgent măsuri şi alte preocupări vizînd stilul de muncă sobru şi (Flacăra) ; Sv
(Sidcrurgistul)
canizatorul Ootavian Sav consolidare-a cadrului de ordonat, dinamic şi malea cuiul din noai
de la C.A.P. Banpotoc îi a- energice. Dar cum ? Tre exercitare a autoconduce- bil al comitetului d-e partid Sclava iubirii
cordă maximă atenţie. Pe buia consultată masa de rii muncitoreşti şi auto- şi al consiliului oamenilor rul) ; PETROŞ,
tembrie (Unire
lingă efectuarea într-o pe oameni ■ ai muncii. Şi a- gestiunii economico-finan- muncii, ca şi rezultatele tru din fotograi
rioadă de timp cit mai tunci am procedat la în ciare, de antrenare mai ac- bric) ; HLndent
scurtă, s-a asigurat o cali tocmirea unui chestionar ' tivă a -colectivului de oa concrete obţinute în pro le I-II (Repti’r
PENI : Ură (C
tate ireproşabilă lucrării în' care am subliniat pe meni ai muncii la actul ducţie de la începutul a- vadaţi din viit.
respective, ceea ce con scurt necesitatea gospodă decizional, la înfăptuirea nului : un spor al produc rcsc) ; VULC
stituie un factor de seamă ririi raţionale a energiei şi tuturor măsurilor care vi ţiei globale de 34 milioane Vlaicu (Muncit.
pentru obţinerea unor re combustibilului şi am for zează' continua perfecţio lei, adică mai mult decît NEA ; Corsarul
PETRILA ; ,Tc
colte sporite la hectar. mulat un număr de între nare şi îmbunătăţire a ac jumătatea angajamentului (Muncitoresc) ;
Merită laude, de asemenea, bări prin care se poate tivităţii economice, creşte anual, livrarea unui plus A cincea pecei
brie) ; BRAD :
pentru faptul că a respec realiza acest deziderat. rea eficienţei şi rentabi de energie electrică de a- nebuni (Steaua
tat indicaţiile de speciali De exemplu: „Care sînt lităţii muncii. „Prin repre proape 100 milioane kWh, RABARZA ; Ci
tate privind densitatea utilajele care merg în zentanţii oamenilor muncii o depăşire cu 20 000 lei le I-H (Mineri.
TIE : Piesă
plantelor şi adâncimea de gol sau sub capacitate şi în C.O.M., prin consultarea pe lucrător a productivită pentru o piarj
lucru. cît timp dinţr-un schimb largă, pe diferite căi, a ţii m-uncii. (Patria) ; ik.,-,
Irul pămînt u n
GEOAGIU-BAir
siţi de la întîp
La timpul prezent de vară ale unităţilor de clienţilor. „De fapt — ne servirea e înceată, deoa 350 000 lei în medie". şurinţă, bufetul devenind cultură) ; HA;
grădinile
tradiţie,
Prin
căci e evident: în grădină
(Popular); 13R.
nea ..Autobuzu
loc de întilnire a beţivilor
spunea şeful unităţii — din
află
se
La
antipod
alimentaţie publică sînt grădina de vară realizăm rece o asigură doar doi grădina (terasa — dacă ce apar încă de la ora Melodiile B
(Casa dc cultu
(Urmare din pag. 1) considerate locuri unde se venituri mari, în această ospătari şi nu cei mai buni se poate numi aşa) bu deschiderii „robinetului", singuratic (11
poate căuta destinderea. In perioadă, şi de aceea ne din unitate. De aceea o- fetului „Păltiniş" din De adică ora 10. Astfel că MERIA : Amen
ciuda vremii pline de ca preocupăm de buba ei mul flămând preferă să deja de pe la prînz, poţi rcşul) ; ILIA
Livezeni Petroşani au va. Desigur, nimeni nu vedea aici oameni clăti- pentru dragosti
fost plantaţi 200 de tran pricii din debutul verii funcţionare". Discutăm cu intre în local, unde seara poate pretinde ca grădina nîndu-se, vorbind „în limbi GHELARI :
dafiri, rondouri de lalele ’78, la această oră grădi Dumitru Marcu, conducă e şi muzică (în grădină nu unui bufet să o egaleze pe străine". Ni s-a spus că „Petrol" (Mune
şi alte spaţii florale. I-ată nile de vară au intrat în torul unităţii „Mioriţa" : e), iar servirea este incom cea a unui restaurant, dar vinovat e I.C.S.A.P. care
doar cîtev-a din dimensiu „vîrf“ de activitate, dacă „încă n-aţi deschis gră parabil mai bună. Cu to modul cum arată grădina acordă puţină atenţie uni
nile reale ale dăruirii u- se poate spune aşa. Acest dina de vară. De ce ?". „Am tul alta se prezintă situa unităţii respective e de tăţilor de tip bufet („Păl
fapt a stat la baza raidu-,
mane, fie că e vorba de întîrziat în acest an, din ţia la restaurantul „Rete- zolant : mesele sînt'mereu
localităţile Lupeni, Petri- lui recent întreprins prin tiniş", ,, Pietroasa", „Ce Rezultatele
tate" etc.). Afirmaţia este
la, Vuloan sau Aninoasa, cîţgVa unităţi de acest fel în mare parte adevărată. din 25 iunie a
Steagul Roşu
care dovedesc fără îndo din judeţ. Raidul nostru Dar, în cazul de faţă, vi F.C.M. Gal
ială că mulţi locuitori al a cuprins mai întîi Hune GRĂDINILE DE VARA-loc de novat este, în primul rînd, C.S.M. Suceav
Gloria Buz
căror nume nu-1 pome doara, municipiu cu multe responsabilul respectivei Portul C-ţa —
grădini, de vară Bine ame
nim aici sînt animaţi de unităţi, Ion Munteanu. care Viitorul Vaslu
aceleaşi gînduri: înfru najate, bine aprovizionate destindere, nu refugiu în care să se nu se ocupă în suficientă Oltul Sf. C
şi asigurînd o servire pe
museţarea blocului, a car măsura solicitărilor actua măsură de bufetul pe ca Electroputere
Progresul
tierului, a oraşului lor. Unirea Alexan
Fiindcă ştim, azi şi mîi- le — cum ne spunea tova aciueze „prietenii'" paharului re-1 conduce, fapt argu Cili mia Rn
ne, şi mereu, stilul şi cu răşul Costică Fotache, di mentat şi de condica de Dinamo Slatij?
Metalul ’Bi
loarea spectacolului dătă rector adjunct al I.C.S.A.P. sugestii ce consemnează Rapid — Car
tor de frumos se va îm din localitate. Spusele in cauză că a fost vremea re zat" din Haţeg. „Mai mult pline cu sticle şi pahare, multe nemulţumiri din Prahova Piele
nostru
au
terlocutorului
bogăţi cu noi nuanţe, cu ce". Se cere precizat că de jumătate din vînzările numărul scaunelor nu-1 partea consumatorilor Pandurii V
Vara, cum putem con
noi rafinamente, locurile fost confirmate de consta Mureşul — „t
unde trăim şi muncim tările întîlnite pe teren. vremea a fost rece şi la înregistrate în grădina de depăşeşte cu prea mult pe stata cu toţii, e aşa cum Gloria Bi.str. -
Avînlul R. —
devenind spaţii ale liricii, Unitatea nr. 9 „Intim", alte unităţi din judeţ, aşa vară le realizăm din mîn- cel al meselor, servirea e e, adică şi cu ploaie şi cu U.M. Tim. —
ale omului civilizat. condusă de Augustin Co- că întârzierea înregistrată care — ne spunea Alexan înceată şi fără pic de poli frig, uneori, cu toate aces
roianu, are o grădină ame la „Mioriţa" nu se justi dru Pantea, şeful localului. teţe. Doina Diniş, care-1 tea grădinile de vară cu
Fie ca aceşti oameni najată prin munca patrio fică. Asta deoarece de curînd înlocuia pe responsabil în nosc o activitate „plină".
harnici şi gospodari, eroi tică' a personalului unită Nicolae Şuşman, respon am deschis încă o intrare ziua raidului nostru, ne Ei bine, cei ce se ocupă VRE'fV»
anonimi în lupta de în ţii şi mulţi dintre cei ce sabilul restaurantului „Da (cea veche e dosnică), în spunea că ponderea prepa de funcţionarea lor, şi în
frumuseţare a cetăţii lu o vizitează apreciază în cia" din Orăştie ne, spu grădină funcţionează un ratelor culinare în vânză primul rînd responsabi Timpul proba
minate de culoare, să de mod deosebit „specialitatea nea : „Uitaţi-vă, avem o grătar, ceea ce este o bună rile zilnice se ridică la lii unităţilor de care apar ziua dc 27 luni
vină oglinda în care se casei" ce se pregăteşte aici, grădină frumoasă, bine „reclamă" pentru clienţi circa 1/3, cînd se face vîn- ţin, trebuie să le acorde răcoroasă şi ne:
menii să se privească şi adică preparatele de peşte, îngrijită, cu toate acestea — iar servirea e asigurată zare bună, adică miercu mai multă atenţie pentru cerul temporar
cădea ploi şi
să se recunoască. A munci gătite cu multă pricepere. mulţi dintre cei ce o vizi de 4 ospătari dintre cei rea şi sâmbăta. In celelalte ca ele să devină un loc în ploaie locale, î
dăruindu-te sub semnul Aceleaşi aprecieri Ie meri tează nu solicită mâncare, buni ai localului. De cu zile e mult mai mică. De care să mergi cu plăcere, descărcări electr
umanismului, frumosului, tă şi unitatea „Gambrinus" ci numai bere". „De ce rând am introdus şi mu altfel, activitatea unităţii nu unde să se aciueze va sufla modera
sificări temporar
este o trăsătură definito (responsabil Ştefănescu E- oare ?“ „Nu ştiu". înclinăm zică la pick-up. Ca să vă s-a „profilat" în mare mă „prietenii" paharului. vest. Temperai
rie a omului contempo duard), ce se remarcă prin să credem că responsabilul daţi seama de activitatea sură pe desfacerea de bău TRAIAN BONDOR cuprinsă noapte;
ran. 14 grade, iar zii
varietatea preparatelor cu ştie foarte bine răspunsul grădinii am să vă spun turi alcoolice, cale pe care (ON VLAD şl 23 dc grade.
linare puse la dispoziţia la întrebarea de mai sus, că aici încasăm lunar planul se realizează cu u- ziarist colaborator